38 matches
-
învinsă. (În timp ce Zada privește pe fereastră.). Dar cui să-I spui Că mă îngrijorează viața lui!? ZADA Sunt aici toți! DOCHIA 20 E și temnicierul la porți!? ZADA Și străjile toate sunt. DOCHIA E nimerită clipa. Pe cuvânt! ZADA Încă surlarii la ospăț nu ne cheamă, Așa că timp avem ... nu mi-e teamă ... DOCHIA Ce face temnicierul acum? ZADA ( Privind pe fereastră.). E vessel, se uită pe drum. Alături e vraciul, ghicește la toți pe rând, Așa că nici o bănuială nu le
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_2.html [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
Că se mărită iubita-mi fată. Și tu, deprinde-te, Tehomire, Cu gândul că Dochiei o să-i fi mire Și cât de curând al Daciei vei fi Rege într-o prea slăvită zi. BALDOBAL Ospățul se prepară. Au fost aduși surlarii cu lăute 16 Iar veșmintele de fete au fost cusute. HASDRUBAL ( Cu luare aminte arată cu privirea spre fântână.). Iată, acolo, nu departe, pe Domniță și pe fete Adăpând câinii de romani sleiți de sete. (Toți privesc spre fântână.). VEZINAS
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
nr. 1.302 din 25 noiembrie 1996. ... (2) Institutul are, în cadrul structurii sale organizatorice, subunități fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului său de activitate. Acestea sunt: ... - Filiala Cluj-Napoca, str. Horea nr. 7, județul Cluj; - Filiala Gheorgheni, județul Harghita; - Observatorul Geofizic Surlari, județul Ilfov; - Stațiile de observare geomagnetică Deva, județul Hunedoara, și Dreptu, județul Neamț; - Laboratorul de teledetecție și supravegherea mediului, str. Coralilor nr. 20, sectorul 1, București; - Muzeul Geologic Național, șos. Kiseleff nr. 2, sectorul 1, București; - Litoteca națională, sos. Chitilei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116416_a_117745]
-
și funcțională Articolul 9 Institutul național, în cadrul structurii sale organizatorice, are următoarele subunități fără personalitate juridică necesare realizării obiectului său de activitate: a) Filiala Cluj-Napoca - cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Fântânele nr. 30, județul Cluj; ... b) Observatorul Geomagnetic Național Surlari "Liviu Constantinescu", cu sediul în satul Lipia, comuna Gruiu, județul Ilfov; ... c) Stația de Observare Geomagnetică "Dreptu", cu sediul în satul Dreptu, comuna Poiana Teiului, județul Neamț; ... d) Litoteca Națională București, cu sediul în municipiul București, Șos. Chitilei nr. 58
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172022_a_173351]
-
1 mai 1957 în localitatea Ungheni, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dondușeni, Str. Independenței nr. 1, bl. 3, ap. 12. (775/2003) Copii minori: Struli Lidia, născută la data de 3.08.1992 233. Surlari Oleg, fiul lui Vladimir și Parascovia (fiica lui Spatari Vasilița, născută la 8.08.1923 în localitatea Soroca, și Timofei), născut la data de 29 iunie 1977 în localitatea Drochia, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210097_a_211426]
-
02.1923 în localitatea Abaclia, și Victoria) și Raisa, născut la data de 24 martie 1984 în localitatea Abaclia, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Abaclia, str. Tolstoi nr. 8, raionul Basarabeasca. (523/2003) 276. Surlari Alina, fiica lui Serdeșniuc Alis și Galina (fiica lui Rotari Ion, născut la 4.01.1929 în localitatea Dondușeni), născută la data de 20 mai 1985 în localitatea Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dondușeni, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208569_a_209898]
-
braț Borcea); c) 5 zone de risc ridicat sunt propuse în programul de finanțare SAPARD: ... - zona Luciu Giurgeni km 232+450 - km 233+450 (Dunăre/braț Borcea); - zona Ciobanu km 84+000 - km 83+300 (Dunăre/ braț Borcea); - zona Oltenița Surlari Dorobanțu km 426+000 - km 422+000 (Dunăre aval de municipiul Oltenița); - zona Sălcia Grădină km 70+000 - km 68+000 (Dunăre/braț Macin); - zona digurilor pe râurile interioare Bretcu, Ojdula, Capalna și Martanus. d) restul de 5 zone de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185786_a_187115]
-
și funcțională Articolul 9 Institutul național, în cadrul structurii sale organizatorice, are următoarele subunități fără personalitate juridică necesare realizării obiectului său de activitate: a) Filiala Cluj-Napoca - cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Fântânele nr. 30, județul Cluj; ... b) Observatorul Geomagnetic Național Surlari "Liviu Constantinescu", cu sediul în satul Lipia, comuna Gruiu, județul Ilfov; ... c) Stația de Observare Geomagnetică "Dreptu", cu sediul în satul Dreptu, comuna Poiana Teiului, județul Neamț; ... d) Litoteca Națională București, cu sediul în municipiul București, Șos. Chitilei nr. 58
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172023_a_173352]
-
Sate: Dascălu, Creața, Gagu, Runcu Comuna Dobroești Sate: Dobroești, Fundeni Comuna Găneasa Sate: Găneasa, Cozieni, Moara Domnească, Piteasca, Șindrilița Comuna Grădiștea Sate: Grădiștea, Sitaru Comuna Nuci Sate: Nuci, Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșuneștii-Moară Comuna Petrăchioaia Sate: Petrăchioaia, Măineasca, Surlari, Vânători Comuna Ștefaneștii de Jos Sate: Ștefaneștii de Jos, Crețuleasca, Ștefaneștii de Sus Comuna Tunari Sate: Tunari, Dimieni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Orașul PANTELIMON Localitate componentă: Pantelimon Orașul POPEȘTI-LEORDENI Localitate componentă: Popești-Leordeni Comuna 1 Decembrie Sat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
confesională. Numele comunei vine de la un boier local, cu numele de Ion Chiseliță, schimbat în 1918 în Chiselet. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Chiselet și Surlari, cu o populație de 2400 de locuitori, ce trăiau în 363 de case și 4 bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, două biserici și o mașină de treierat cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
două biserici și o mașină de treierat cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3068 de locuitori în localitățile Chiselet-Fundu și Surlaru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița al regiunii București, iar satul Surlari a luat în 1964 denumirea de "Dunărea". În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat, iar satul Dunărea a fost desființat și comasat cu satul Chiselet. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
Radu Grigorovici, un prieten al academicianului, a consemnat: Începând cu anul 1942, Liviu Constantinescu, asistent al profesorului Bădărău, își schimbă domeniul de preocupări științifice, aplecându-se asupra geofizicii, iar în urma recomandării profesorului Șerban Țițeica devine primul director al Observatorului Geofizic Surlari, numit astăzi "Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu”", poziție pe care a ocupat-o din anul 1943 până în anul 1958. După reforma învățământului, a fost succesiv conferențiar, profesor, profesor șef de catedră între anii 1949 și 1975, la Catedra de
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
a consemnat: Începând cu anul 1942, Liviu Constantinescu, asistent al profesorului Bădărău, își schimbă domeniul de preocupări științifice, aplecându-se asupra geofizicii, iar în urma recomandării profesorului Șerban Țițeica devine primul director al Observatorului Geofizic Surlari, numit astăzi "Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu”", poziție pe care a ocupat-o din anul 1943 până în anul 1958. După reforma învățământului, a fost succesiv conferențiar, profesor, profesor șef de catedră între anii 1949 și 1975, la Catedra de Geofizică ce a funcționat întâi la
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
Geofizică și Geografie, în fine la Centrul de Cercetări Geofizice. În anul 1957, împreună cu academicianul Gheorghe Demetrescu, a reprezentat România la Adunarea Generală a Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică (UIGG), desfășurată la Toronto, unde a promovat Observatorul Geofizic de la Surlari, introducându-l în rețeaua internațională a observatoarelor geomagnetice, iar discuțiile avute cu seismologii Beno Gutenberg și Charles Francis Richter l-au determinat să se aplece asupra cercetării de seismologie centrate pe studiul cutremurelor din Vrancea. În anul 1961 a luat
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
(cunoscut mai adesea sub numele scurt Observatorul Geomagnetic Surlari, în engleză Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
(cunoscut mai adesea sub numele scurt Observatorul Geomagnetic Surlari, în engleză Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
Asociației Internaționale de Geomagnetism și Aeronomie (IAGA)" din 1957, cu ocazia primului An Geofizic Internațional, a făcut cunoscut Observatorul pe plan internațional și a marcat începutul unei colaborări oficiale în cadrul rețelei mondiale de monitorizare a câmpului magnetic planetar. Observatorul Geomagnetic Surlari a început transmiterea periodică a datelor, prelucrate conform protocoalelor IAGA, la centrele mondiale de colectare acreditate. Începând din 1959 conducerea Observatorului a revenit lui Andrei Soare, care a asigurat continuitatea funcționării într-o perioadă de dificultăți materiale și blocaje de
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
asigurat continuitatea înregistrărilor prin funcționarea în paralel a două stații trivariaționale digitale (componentele XYZ și câmpul total F). Instalarea legăturii prin satelit cu GIN Paris, realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km NE de București, între Valea Cociovaliștei și Valea Vlăsiei, care se
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
componentele XYZ și câmpul total F). Instalarea legăturii prin satelit cu GIN Paris, realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km NE de București, între Valea Cociovaliștei și Valea Vlăsiei, care se unesc la 1,2 km spre est formând lacul Căldărușani. Amplasarea între
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km NE de București, între Valea Cociovaliștei și Valea Vlăsiei, care se unesc la 1,2 km spre est formând lacul Căldărușani. Amplasarea între cursuri de apă elimină perturbațiile magnetice datorate curenților vagabonzi. Laboratoarele amagnetice se află
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
de radiație, structura magnetosferei). Câmpul extern se manifestă printr-un spectru de variații larg și se datorează fluxului radiațiilor solare electromagnetice și corpusculare. Acest proces de monitorizare conduce la următoarele direcții de cercetare cu rezultate mai importante: Participarea Observatorului Geomagnetic Surlari la programul internațional de monitorizare complexă a câmpului magnetic planetar (INTERMAGNET) aduce o contribuție la reevaluarea periodică a modelului acestuia prin stabilirea "Câmpului Geomagnetic Internațional de Referință (IGRF)".
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
Petrăchioaia (în trecut, Creața-Leșile) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Măineasca, Petrăchioaia (reședința), Surlari și Vânători. Comuna se află în partea central-estică a județului, la limita cu județul Ialomița, pe malurile Mostiștei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ402, care o leagă spre nord-vest de Dascălu și spre est de Sinești (județul Ialomița; unde se
Comuna Petrăchioaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300507_a_301836]
-
95,03%). Pentru 3,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Creața-Leșile", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Creața-Petrăchioaia, Gagu, Leșile, Merișasca, Surlari, Stoienoaia și Vânători, totalizând 1574 de locuitori ce trăiau în 356 de case și 2 bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, o moară cu aburi, trei mașini de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna este consemnată
Comuna Petrăchioaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300507_a_301836]
-
2 bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, o moară cu aburi, trei mașini de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna este consemnată în plasa Fierbinți a aceluiași județ, având în compoziție satele Creața-Petrăchioaia (reședință), Leșile, Stoienoaia, Surlari și Vânători, cu 1960 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Urziceni din regiunea București. În 1981, comuna a revenit la județul Ilfov, în compoziția actuală (satul Leșile a fost
Comuna Petrăchioaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300507_a_301836]
-
al II-lea-I î.e.n. de pe malul vestic al Mostiștei, la sud de același sat; așezarea de secolele al IX-lea-al XI-lea din curtea fostei SMA din Petrăchioaia; așezarea din Epoca Bronzului de lângă podul peste Mostiștea; situl de la Surlari, cu așezări din Epoca Bronzului (culturile Tei și Coslogeni), geto-dacică (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.), și cea daco-romană; și situl de la Vânători, cuprinzând așezări din perioada geto-dacică, secolul al VI-lea, secolele al IX-lea-al XI
Comuna Petrăchioaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300507_a_301836]