3,733 matches
-
dar și să se potrivească toate cu structura limbii române. I-a reușit totul, pînă și ritmul ... și, am avut impresia, pînă și amănuntele psihice. A știut pînă la ultimul milimetru în ce direcție merge originalul... am fost foarte, foarte surprinsă. Nu am văzut cum s-au petrecut lucrurile în celelalte limbi. Poate în engleză, m-am uitat și acolo cam cum s-a tradus, ce soluții a aflat traducătorul ... R.B.: Credeți că o experiență comună de viață, spațiul lingvistic comun
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
vecinătatea imediată a statului, prin evidențierea calității de membru NATO și UE a Poloniei, Ungariei și Cehiei, calității de membru al Uniunii Europene a Austriei și evidențierea tendințelor de integrare euro-atlantică a Ucrainei. Tendința de bază a mediului de securitate surprinsă este aceea de creștere a instabilității și incertitudinii și de scădere a predictibilității, datorate creșterii numărului de state eșuate și a influenței actorilor non-statali. Răspunsul general al comunității internaționale este de căutare de măsuri comune preventive și măsuri active. Riscul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi geniali fără noi”. oricum tu ai trecut de muuult de treaptă asta de a sprijini. mulțumim pentru tot ce ne împărtășești Sînt o telespectatoare rezidență în Londra a emisiunii “Dansez pentru tine” și la această ediție am fost plăcut surprinsă să-l “cunosc” pe Dragoș Bucurenci. Nu l-am mai văzut niciodată la TV și nici în timpul emisiunii n-am putut afla cine este. Astăzi a fost invitat la Măruța în emisiune și m-am gîndit să caut pe internet
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
ascultau radio europa liberă că poate cineva îi dă în gât și îmi impun să nu uit niciodată pentru că acei care își uită trecutul sunt condamnați să îl repete; iar cei care nu l-au știut niciodată vor fi crunt surprinși Eu nu trebuie să-mi aduc aminte de nimic pt. că în continuare e la fel. nu se schimbă un popor în 20 de ani, poate nici într-o sută de ani. Suntem un popor de carectere slabe; nu luăm
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
cu postul tău, dar mă întrebam dacă știi despre asta? http://youtube.com/watch?v=9nyPzfxdUlM dacă nu, amuza-te! am ignorat până acum revista, crezând că e doar o copie nereușită a celei americane. dar chiar am fost plăcut surprins, articolele fiind foarte okei. mi-am luat și foer, pe care tot voiam să îl citesc de ceva vreme. și foarte tare nenea alexandru. În filosofia actuala, “postanalitică”, se marchează acut distincția între Adevăr și Justificare. Nu se mai caută
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
mână/săruta...brusc de ‘ziua indragostilor’ îi apucă pe toți, right? eu de valentine’s day am mers la teatru cu prietenele mele după care am încercat să găsim un loc într’un local (între tone de iubareți). toată lumea extrem de surprinsă...de ce să ieși pe 14 febr cu altcineva decât un tip? poate pt că eu ‘sărbătoresc’ în fiecare zi cu lumea la care chiar țin... ca să trec la o altă chestie...mi se pare super fază cu asumatul riscurilor...cred
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
dar să nu părăsim incinta. ultima ultima? adică nu o să existe sezonul trei? Ultima din acest an, nu-i așa? Și chiar dacă va fi ultima emisiune în acest format, cu siguranta pe Dragoș Bucurenci îl vom mai întâlni! Citeam, ușor surprinsă, ca Dragoș Bucurenci e un produs antipatic! Aș zice, mai degrabă, că e un produs firesc, dar rar. Nicidecum altfel! stai,stai,stai!!!cum ultima?de când cu tine și cătălin ștefănescu mai deschid și eu televizorul...te mai vedem de
Cum ne vindem tara by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83023_a_84348]
-
asupra mea, iar eu, neavînd unde să fug sau neputîndu-mă urca într-un copac, aș fi îndreptat spre el umbrela, așteptîndu-l să vină și, cînd ar fi fost aproape, aș fi deschis-o dintr-o dată, grație mecanismului ei, iar taurul, surprins și înfricoșat, ar fi fugit, eu rămînînd viu și nevătămat, dar lucrurile nu s-au petrecut așa și nu trebuie să înfloresc adevărul, nici măcar pentru a da o aură mai mare de mister întîmplărilor istorisite. Realitatea a făcut ca asupra
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
un salon anual, care se petrece la Périgueux, un fel de capitală a gastronomiei - franceze, mai ales. Vin acolo cele mai mari nume în domeniu, să-și vîndă cărțile. Și au loc și demonstrații culinare pe viu. Am fost plăcut surprinsă să fiu invitată și eu. Ce a trebuit să faci? Să citești din carte? Nu, n-a trebuit să citresc. Eram la un stand, ca la orice "salon". Stăteam acolo și semnam cărțile, pentru cei care voiau să le cumpere
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
cuvântul următor: "a muri". Așadar, surpriza combinată cu îndoiala - ca să reiau primele două ipoteze, respinse pentru o clipă amândouă - duc aproape la un real blocaj psihic care ar putea să fie lămurit astfel: eul liric este în același timp și surprins, și sceptic că experiența morții ar putea fi "învățată", și că ea ar fi, pentru el, suportabilă. Dar totodată același eu liric refuză, prin întreg palpitul său interior, să admită că iubirea ar consta într-o "aventură thanatică". (Aici s-
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
spațiu cultural al cărui specific n-a contenit să intereseze lumea. Unele par simple pretexte de meditație, cum e cea cu papuci dinainte sau una, la fel de modestă și abia dezvăluindu-și conturul sub o vegetație așa de opulentă, pe când alta, surprinsă pesemne iarna, e vegheată de un trunchi desfrunzit și melancolic. denotă, ca toată pictura lui, o aplecare spre esențial, o regândire a lumii, a realului în ansamblu. Ușile se pretau de minune la o lectură plastică precum aceea propusă în
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
au priceput nevoia de-a acorda acțiunii lor poetice o dimensiune transcendentă, care să acopere viața: "Pentru moderniștii din România, problema (suprarealismului) a rămas, evident, o problemă formală. Teoreticienii de la unu, 75 H. P. etc., trecînd prin Franța, au rămas surprinși văzînd că revolta suprarealistă depășea imaginea poetică (...). Această preocupare numai formală, numai poetică este într-adevăr un produs unic, caracteristic mișcărilor de avantgardă de la noi. Ei i se datorește pe de o parte eșecul spiritului nou în România și, pe
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
am chef să ridic, să fac conversație, să rîd chiar dacă nu îmi vine. Nu vreau să aflu nimic nou. Nici rele, nici bune... Răspund. O voce dulceagă și fermă, siropos de politicoasă dorește să vorbească cu doamna Adela. Rămîne absolut surprinsă cînd îi comunic că, după știința mea, doamna Adela nu poate fi găsită la acest număr. Ușor îndoită și țîfnoasă îmi spune: "Mulțumesc. O zi bună." Mă sucesc, mă-nvîrtesc, îmi dau seama că frigiderul e gol și fug în colț
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
îmi încerca fereastra. Reprezentantul răzlețit al unei bande ce teroriza regiunea, individul nu mai avea de făcut decât un pas până în camera mea, doi până la patul meu. Cum nu se aștepta să fie cineva în casă, e de închipuit că, surprins, m-ar fi lovit zdravăn. Timp de zile, mai ales nopți, am trăit sub teroarea momentului revenind mereu în minte, în ochii în care păstram imaginile deloc reconfortante. Dacă, obosit și profund neliniștit, luam pentru culcare un somnifer? Dar dacă
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
Or fi tratatele semnate de România cu vecinii imediați garanții privind integritatea țării. Pentru bizonul picat la patima naționalistă argumente nu contează. El se comportă asemeni acelui scriitor (binecunoscut pentru plimbările incognito prin textele altora) despre care se zice că surprins fiind de soața-i în pat cu o jună actriță, ar fi rostit faimoasele vorbe: "Maricico, nu e ceea ce crezi tu!" Istoria, cinica de ea, nu ne spune însă ce credea respectiva Măricică! Există - cum spuneam - o logică a naționalistului
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
de această criză. D-sa probabil că n-a băgat de seamă un mic detaliu: în România, crizele au o particularitate - ele nu lovesc deopotrivă pe toată lumea. De pildă, omul care mănîncă în fiecare zi pîine albă va fi foarte surprins cînd îi voi spune că ieri eu n-am găsit nici mălai. Omul acela va tăgădui cu ferocitate existența crizei de mămăligă. Aceasta nu înseamnă că nu există criză. Înseamnă numai că el nu o simte. Ceea ce este cu totul
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Tudor Vianu, dar mai ales romantismul criticii lui G. Călinescu. Că este așa o poate proba chiar și un fragment desprins parcă din Cronica mizantropului : "- Hopa, să știi că omul acesta are principii, țin minte că mi-am zis, foarte surprins, când am aflat (totul se află, în țara noastră mică și veselă) că Horia Gârbea mă ia în tărbacă în "Contemporanul - ideea europeană" (...). Scrisesem mai demult o cronică literară amplă (...) despre o carte a lui Horia Gârbea, "Misterele Bucureștilor" și
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
i-au pus o grămadă de întrebări în legătură cu prezența lui pe aeroport. Domnul Carol a spus adevărul: - Aștept o femeie. - A, ia te uită, a rânjit jandarmul, așteptați o femeie! Era spân și sub chipiu, poate chel, și îl privea surprins. - Și v-a spus când vine, o zi, o dată, o oră, un zbor? - Nu, deloc, de ce? - Cum o cheamă? - Ana-Maria Corduniari, Ama pentru cei apropiați ca mine... - Și de ce o așteptați aici și nu în alt loc, știu eu!? să
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
cu o destinație istorică necunoscută, aidoma mesajelor ascunse în sticlele pe care marinarii le aruncă în largul oceanului... Ceea ce ni se pare cu deosebire interesant în scrierea de care ne ocupăm este imaginea unor autori, cîteodată de vîrf, ai epocii, surprinși "pe viu". E vorba de documente de conștiință, dar și de o înregistrare imediată, "factuală", cu o semnificație aparte în reconstituirea unui trecut relativ apropiat, circumscriind, după cum se exprimă Mircea A. Diaconu, autor al unei judicioase prefețe, "un timp al
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
schimb la ce se întîmplă cu literatura, de orice calitate ar fi ea, atunci cînd aceasta e creată într-un context complet anormal, de "experiment de laborator". Autoarea procedează însă exact invers și mărturisește la finalul cărții: "Recunoaștem tuturor poeților surprinși în acest studiu meritul de document al poemelor lor; nu le negăm suferința. Dar, pentru că un criteriu de ierarhizare se impune, noi îl alegem în exclusivitate pe cel valoric-estetic." De ce s-ar impune un criteriu de ierarhizare, și încă unul
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
avut de suportat, din partea unora dintre ofițerii gardieni, umiliri fizice și bătăi. Anibal Theodorescu a stat în genunchi, George Brătianu s-a sinucis fiindcă a fost obligat să-și mănînce propriile excremente, toți deținuții făceau culcări și broască, iară cei surprinși că vorbesc cu deținuții din alte celule mîncau bătăi". În același timp, colaboraționiștii au parte de premii, decorații, tiraje de masă, un regim de clasicizare. Una din ocupațiile lor e cea de-a figura la marile festivități ale regimului comunist
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
ei nu poate fi decât episodul vizibil al unui târg încheiat departe de ochii și urechile prostimii. Cineva trebuie sacrificat. Deocamdată, nu știm cine. O fi Vântu? O fi Văcăroiu? O fi vreun general mai damblagit din Securitate? Vreun șef surprins că joacă pe cont propriu? Greu de spus. Oricum, ne aflăm într-o nouă etapă a colonizării țării de către securiști. Etapa în care au început să-și scoată la iveală progeniturile. M| refer la noul val al fiilor care ocupă
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
Constantin și Miriam Răducanu. Sentimentul de neîmplinire, de tristețe, de alarmă interioară vine din incoerența nominalizărilor, care se reflectă în mod logic și imediat în palmaresul Galei. Au fost voci care au comentat "curajul" și "inovațiile" operate de juriu. Sînt surprinsă și caut să localizez zona de manifestare a acestora. Întotdeauna au fost nominalizați actori, regizori, scenografi sau critici tineri, dacă aici se amplasează cumva noutatea. Bogdan Szolt, de la Teatrul Maghiar din Cluj, s-a regăsit nu o dată pe lista celor
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
măcar de mărimea unui ou de struț, n-a căzut prin Ialomița sau Maramureș, viruși care să-i extermine doar pe baroni, lăsând indemn restul populației, nu sau depistat, pe câmpul de luptă n-au căzut, alegerile fiind încă departe, surprinși, ca bravul Roland la Roncevaux, în vreo strâmtoare n-au fost, ambuscadele la care participă fiind de cu totul altă natură, în parlament, la bursă, licitații, federații de fotbal. Și, totuși, ce s-a întâmplat cu ei? Erau și nu
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
anchetei - recuperarea unei unități și comuniuni spirituale inter-românești - a confirmat justețea premiselor acestei discuții, cu toate rezervele terminologice de circumstanță ce se pot formula. Totuși, unii scriitori din România pe care i-am invitat să se pronunțe, s-au arătat surprinși, ba chiar nu și-au ascuns un rictus de plictiseală: "Integrarea cu Basarabia, să fim serioși! O temă vetustă, alegeți subiecte mai actuale!" Reacțiile de acest fel sunt de înțeles. Foarte puțini scriitori români, după 1989, au avut curajul sau
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]