11 matches
-
de Romeo Niram cu ovoidul brâncușian, prezent, prin variații sau succedanee, în majoritatea tablourilor expoziției sale. Mai mult, am putea confirma-o prin teoria cosmogonică a belgianului Lemaître (a „atomul primordial”), prin cea a ruso-americanului Gamow (big-bang-ul) ș.a.m.d. Sursologia a fost, așadar, inversată abil de pictor. Astfel, prin sinteza miturilor, a științelor milenare și a celor mai apropiate de noi, prin fulguranta sa intuiție artistică, Brâncuși „ridică” străvechea geometrie (păstrată pe covoarele țărănești, de pildă) la puritatea geometriei riemanniene
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_eins_dan_caragea_1368313881.html [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
la vérité historique dans leș biographies de Plutarque (1934), teza principala de doctorat. Fazele acestei metodologii pronunțat pozitiviste, cu pondere mai mare pe faptul concret decât pe comentariu, vor fi respectate și în celelalte lucrări. Așadar, tot un studiu de sursologie, inițiat în scopul clarificării unei probleme fundamentale pentru Plutarh - modul în care acesta a conciliat istoricul și anecdoticul. Generalizările finale se impun aproape de la sine: eruditul Plutarh a folosit constructiv izvoarele, neinfluențabil și cu discernământ critic; nu a fost un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
prieten", de fapt un alter-ego scriitoricesc urmând să-l povățuiască în ce mod să-și scrie opera fără a se debarasa totuși de întreaga istorie de subiecte literare pe care o duce cu sine. Acesta îi mărturisește că deficitul de "sursologie", aspect pe care pare-se că publicul îl cere din partea unei asemenea scrieri: "[...] adică în privința sonetelor, epigramelor sau elogiilor ce-ți lipsesc de început de carte, și care trebuie să fie scrise de oameni cu greutate și cu titluri, poate
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și confuze, cu termeni neologistici excesivi. Literatura secolului al XIX-lea a stimulat elanurile de cercetător și exeget ale lui C. îndeosebi prin Gh. Asachi și, în infinit mai largă măsură, prin Eminescu. În 1928 îi apărea o lucrare de sursologie, Izvoarele lui G. Asachi, iar în 1940, micul studiu Le Préromantisme de G. Asaki. Pasiunea pentru creația eminesciană a făcut ca debutul său publicistic, din 1910, să fie punctat de un studiu privind laboratorul poetului național: Cum plăsmuia Eminescu. Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
scoase din contextul mult mai complex al interacțiunilor reciproce multiple. Relațiile literare produc Întotdeauna imagini care se Înrâuresc reciproc și care influențează, la rândul lor, schimburile literare. Cercetarea imaginilor și a relațiilor literare trebuie să reflecte neapărat acest proces, deoarece „sursologia” și studiul exclusiv al influențelor (care au dominat, cu consecințe negative, comparatistica, mai ales În perioada interbelică) prejudiciază Înțelegerea corectă a fenomenului, atât a relațiilor, cât și a reprezentărilor literare. Studiile de imagologie comparată literară, sprijinite, În principal, pe aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pillat, carte puțin comentată în anul apariției ei (1976), Dostoievski și romanul românesc constituie cel mai important studiu sistematic al problemei; Elena Loghinovschi descoperă, inventariază și analizează structuri, teme, motive, tipologii, poetici, asumîndu-și un comparatism modern, mai puțin sensibil la "sursologia" de tip G. Bogdan-Duică, foarte atent cu circulația acelor structuri, teme și motive în culturile din această parte de lume. Iată chiar prima pagină a cărții, unde autoarea își dezvăluie proiectul cît se poate de explicit: Putem să declarăm răspicat
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
participării comparatiștilor români la elaborarea unei vaste istorii a literaturii universale, tratat despre care s-a vorbit la Congresul AILCO de la Belgrad din 1967. Datorate îndeosebi acumulărilor anterioare, marea lor majoritate depășind, se înțelege, constrângerile unor direcții limitative de felul sursologiei, tematologiei, asociaționismului și paralelismelor accidentale sau nu, lipsite de întemeieri comparatiste. N. M. - Printre studiile ample pe care le-ați întreprins în domeniu, ați remarcat, domnule profesor, prezența universaliștilor români în alte culturi? S. V. - Fără doar și poate! Lectura
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Pillat, carte puțin comentată în anul apariției ei (1976), Dostoievski și romanul românesc constituie cel mai important studiu sistematic al problemei; Elena Loghinovski descoperă, inventariază și analizează structuri, teme, motive, tipologii, poetici, asumîndu-și un comparatism modern, mai puțin sensibil la „sursologia” de tip G. Bogdan-Duică, foarte atent cu circulația acelor structuri, teme și motive în culturile din această parte de lume. Iată chiar prima pagină a cărții, unde autoarea își dezvăluie proiectul cît se poate de explicit: „Putem să declarăm răspicat
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
să constea în sinteză, în pătrunderea aplicațiunilor“. „Însă, cum noi nu cunoaștem cursurile d-lui Nae Ionescu, nu vom putea da nici o opinie.“ Recenzia a fost recuperată aproape verbatim în monumentala sa Istorie a literaturii române, care va asigura acestei sursologii de ocazie posteritatea menită unei riguroase cercetări comparative. Alegațiile asupra lipsei sale de originalitate erau însă mai vechi. Începând ca reacție a profesorilor colegi la criticile ironice cu care îi gratifica, precum și la popularitatea sa crescândă printre studenți și tineri
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
efectul de scandal al textului Martei Petreu s-a mai estompat, au apărut și voci care, acceptând posibilitatea unei inspirații sau a unui împrumut, au deplâns exagerările procuratoriale ale procesului de plagiat. Unii au remarcat că, deși o contribuție de sursologie la problema operei naeionesciene este binevenită și necesară, termenul „plagiat“ e excesiv. Alții au sesizat că vehemența procesului e îndreptată nu atât înspre opera lui Nae Ionescu, cât împotriva „mitului“ său, la fel de puternic azi precum în perioada interbelică. În fine
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
antichitatea clasică până în epoca modernă). 7. Falanga Răspunzând celor care au încercat să conteste concluziile pasionalei confruntări între Metafizica lui Nae Ionescu și Mistica lui Evelyn Underhill, Marta Petreu și-a acuzat preopinenții de „diletantism filologic în discutarea problemelor de sursologie“. Și avea probabil dreptate în privința unora dintre ei. Dar, așa cum s-a văzut mai sus, același lucru i se poate imputa ei înseși, în plus cu circumstanțe agravante de rea credință și tezism. Scăderile ediției prelegerilor de filozofia religiei din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]