79 matches
-
et. 3, ap. 16 țel: 0232/260206 0742/244585 10240 SFIDENEAC DOINA (n.1951) Iași, str. Sf. Andrei, nr. 27 țel: 0232/215937 16691 ȘTEFAN RAICU (n.1945) Iași, str. Sf. Andrei, nr. 61 țel: 0232/314946 0740/332302 26228 SUSAI PARASCHIVA (n.1947) Iași, str. Mircea cel Bătrân, nr. 20, bl. N2, sc. A, ap. 9 țel: 0232/455324 0745/505549 2983 TALABA SEBASTIAN (n.1934) Iași, str. Bărboi, nr. 3, bl. C1, sc. A, et. 1, ap. 3 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
2008) 94. Stanischa Marioara, fiica lui Custura Gheorghe și Berceanu Lină, născută la data de 17 iunie 1959 în localitatea Șutești, județul Brăila, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, 79232 Hugstetten, str. Industrie 4. (Dosar nr. 552RD/2008) 95. Susai Emanoil, fiul lui Gheorghe și Maria, născut la data de 4 martie 1949 în București, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 120E Carol Ave Phoenix AZ 85020. (Dosar nr. 3.807RD/2005) 96. Tobias Vivia, fiica lui Legman
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203611_a_204940]
-
În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule», 10. «Sus, pe dealurile Cernii», 11. «Ziurel de ziuă», 12. «La poarta lui Ștefan-Vodă», 13. «Printre cimbru și susai» etc.), purtând receptorul în cele mai ozonate sfere ale "catharsis"-ului: "Ineluș-învârtecuș, / moarte, joc cu lunecuș, / în ce inelar căzuși ? // Juvaerul tău de fum / toate le preschimbă-n scrum, / că podoaba-ți de nălucă / pică-n deget și-l usucă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și două specii floristice (enumerate în aceeași anexă): clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). Alte specii floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș ("Adenostyles alliariae"), crestata ("Aposeris foetida"), arnica ("Arnica montană"), coada-șoricelului ("Achillea distans"), susai de munte ("Cicerbita alpina"), gălbenuș ("Crepis viscidula"), gâscarița-lui-Haller ("Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofița ("Dianthus bărbătuș ssp. compactus"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), brioala ("Ligusticum mutellina
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
la Radio Delta RFI), Alin Ionescu (jurnalist la "Academia Cațavencu"), Nicoleta Fotiade (coordonator al Agenției de Monitorizare a Presei), Radu Ciobotea (redactor-șef al Ediției de Vest a "Evenimentului Zilei"), Toni Hrițac (redactor-șef al "Ziarului de Iași") și Ștefan Susai (jurnalist la Radio Delta RFI Iași și corespondent AFP). Suplimentul de cultură a fost nominalizat la Gala Premiilor Clubului Român de presă la Premiul „Dumitru Tinu”, eveniment transmis pe 17 martie 2006, în direct de TVR 1.
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță ("Triglochin palustre"), frigări ("Geranium palustre"), bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica"), ferigă
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
să nu creeze dificultăți în calea contactelor și schimburilor firești dintre locuitorii aflați de o parte și de alta a Prutului. 29 decembrie 2006, Rœmenië Bulletin, Olanda „Politica externă a integrat România”tc "„Politica extern\ a integrat Rom^nia”" Ștefan Susai: România va face de anul viitor politică externă ținând cont de interesele UE. Șeful diplomației de la București, Mihai-Răzvan Ungureanu, declară că politica externă a fost până acum una de campanie, pentru a aduce România în UE. Ministrul de Externe mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
România în UE. Ministrul de Externe mai spune însă că, din 2007, România va căuta să ofere UE experiența sa, mai ales în zona Mării Negre. Pe de altă parte, pentru România o problemă importantă rămâne și relația cu Chișinăul. Ștefan Susai: Domnule ministru Mihai-Răzvan Ungureanu, de la 1 ianuarie, România va fi membră a UE. Politica externă care s-a făcut până acum a căutat să ajute România să se integreze. Ce se va schimba în politica externă a Bucureștiului după data
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
bilaterale cu celelalte state din afara UE, ar fi o prostie să creadă cineva așa ceva. Dar le vom gândi și privindu-le prin lentila numită UE, încercând să obținem cât mai multe avantaje pentru noi, gândind european și cu viziune. Ștefan Susai: Ca membră a UE, cum se va împărți România între Bruxelles și parteneriatul cu SUA? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu ne punem problema unei alegeri și, de fapt, în genere, politica externă nu alege între NATO și UE sau între Bruxelles și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
reprezintă piesa esențială a conceptului nostru de securitate și credem că, pe baza ei, datorită felului în care o folosim, România este în momentul de față o țară bine apărată și aptă să facă față oricărui tip de amenințări. Ștefan Susai: Cum explicați relația tensionată cu Republica Moldova - iată, președintele Vladimir Voronin a făcut din nou declarații la adresa Bucureștiului - și cum va decurge relația cu Republica Moldova, având în vedere că România va fi membră a UE? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu voi comenta declarațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
recomandată, cumva împotriva geografiei, ca membră a Balcanilor de Vest, credem că Republicii Moldova i se poate da o șansă europeană. Ceea ce sper este ca actuala administrație să știe să o valorifice. Inteligent, cu tact și cu mai puțină retorică. Ștefan Susai: De la 1 ianuarie 2007, România va introduce vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Cum comentați deruta care este la Chișinău? Nimeni încă nu știe cum vor fi luate vizele, din punctele de frontieră, de la consulat, iată că autoritățile Republicii Moldova întârzie deschiderea consulatelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
română, în cazul în care toate condițiile pe care legea le prevede sunt îndeplinite. 29 aprilie 2006, Radio Europa Liberă Cooperare și susținerea eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldovatc "Cooperare și susținerea eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova" Ștefan Susai: Domnule ministru de Externe Mihai-Răzvan Ungureanu, ați avut la Chișinău întâlniri cu premierul Vasile Tarlev și cu șeful diplomației moldovenești, Andrei Stratan. Ați discutat, printre alte subiecte, despre cooperarea pe proiecte concrete și despre susținerea eforturilor de integrare europeană a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Nu se poate merge cu retorica, nu se poate drapa adevărul, nu se poate camufla și nu se poate juca duplicitar; este ori-ori. Și acest mesaj l-am dus la Chișinău cu toate ocaziile care mi s-au oferit. Ștefan Susai: La Bruxelles există voci reticente care vorbesc de o închidere a UE după aderarea României și a Bulgariei. Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu cred că este prematur să vorbim despre integrarea Republicii Moldova în UE în acest moment, atâta vreme cât așteptăm, și Bruxelles-ul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
distanță de posibilitățile reale. Repet, proiectul pro-european nu este doar politic; este un proiect de transformare integrală a societății, iar pentru aceasta trebuie în primul rând onestitate și luciditate. Un calendar prea ambițios ar atrage atenția asupra neseriozității proiectului. Ștefan Susai: În ceea ce privește procesul de reglementare a problemei transnistrene, se observă la un moment dat o rutină, o stagnare în ceea ce privește negocierile. Este comunitatea internațională poate prea slabă în fața Rusiei? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, n-aș spune asta. Dimpotrivă, dacă lucrurile ar fi mers
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
vorba de Ucraina sau de SUA, fie chiar de România, în felul ei, la capătul căruia ar trebui să se găsească varianta optimă de reglementare a conflictului, adică un compromis care să nu corodeze principalele date ale statalității moldovenești. Ștefan Susai: Ați anunțat că, de la 1 ianuarie 2007, cetățenii moldoveni vor avea nevoie de vize pentru a intra în România. Ați găsit formula pentru aceste vize? Mihai-Răzvan Ungureanu: Acordul se negociază de câtva timp. Acesta mai are nevoie în continuare de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
173 Stănciulescu, Oana 604 Stănoiu, Rodica 641 Steinmeier, Frank-Walter 396 Stoiber, Edmund 292, 394 Stolojan, Theodor 333, 573 Stratan, Andrei 139, 238, 317, 349, 355, 494, 588, 612, 717-718, 759, 763 Straw, Jack 769-770 Strohal, Christian 51 Sturdza, Mihail 303 Susai, Ștefan 367-368, 588-589 Ș Șerban, Alex. Leo 299, 303 Șova, Vasile 763-764 Ștefan cel Mare 132, 171 Ștefănescu, Cristian 798 Ștefănescu, Lucian 502, 798 Ștriblea, Cătălin 535-536 T Tadiä, Boris 489 Talleyrand, Charles-Maurice de 172, 300, 597 Talpeș, Ioan 600
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
unul dintre aceștia? „Vremea va decide”, răspunde optimist biologul, care e hotărât să-și ducă marele război până la ca-păt. Popasuri filozofice în poezia biologului (din volumul „Oglinzile degeneratului solar”) „În această vacanță; / ciripesc câteva mitocănii / și ajung principe / în lumea susaiului, / și ajung staroste / dacă / lesbienele minții mele / știu să facă paradă. „Și sînt așa de lipit pământului / încît niciodată nu voi urca / la tribună, / la stele, / la grădinile suspendate”. să fiți voi primii din nimic / care-ați «luptat» pe creieri
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
Lupu 119 bl. I1-2 sc. A ap. 4 țel. 279601 4745 SIMA MAGDALENA DOINA (n. 1959) Iași, Nicolina 8 bl. 937A ap. 24 țel. 241430 4556 SURDU MARIA (n. 1949) Iași, Socola 8A bl. 42 ap. 5 țel. 138144 4763 SUSAI PARASCHIVA (n. 1947) Iași, str. Mircea cel Bătrân nr. 20 bl. N2 sc. A ap. 9 țel. 155324 4765 TASCU VALERIU (n. 1951) Iași, Socola 22 bl. T1, et. 9, ap. 33 țel. 276705 16312 TIULEA I. JANA (n. 1953
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
compune din grăunțe fierte, păsat, lapte de capră sporit cu apă, pâine amestecată cu mălai - aceasta în condiții de „prosperitate” - ori, în vremi de restriște, adică în mod obișnuit, din ștevie, mujdei de usturoi, fiertură de urzici, de fasole, praz, susai, de rădăcini chiar, iar când ghearele foamei scurmă din cale-afară de nemilos, se ajunge la ronțăirea unor bucăți de pământ ars. În asemenea condiții, copiii mor ca muștele, iar mâinile multora dintre cei în viață, indiferent de vârstă, sunt jupuite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
m. n. peșteră; POIANA MĂRULUI. - m. de arh. - biserică neforitficată; - sărbătoarea creșterii animalelor; PREDEAL. - m. m. - monument al eroilor neamului din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național pentru odihnă și sporturi de iarnă; - hoteluri, cabane (cabana Secuilor , cabana Susai, Rențea, Trei Brazi, Timiș - Clăbucet Sosire, Clăbucet plecare, etc.); - importante baze gastronomice și de agrement; - hoteluri: Confort, Doru, Dragului, Edelweiss, Hera, Cabana Schiorilor, Verona, Luxury Rooms Mythos, Meitner, Noblesse Piatra Craiului, Piemonte, Robinson, Rozmarin, Sun House; - vile: Andremari, Albina, Andu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]