230 matches
-
Elena Badea Un accesoriu vestimentar atribuit primii Epoci a Fierului și descoperit incidental în 1924 la cariera de argilă din Suseni este unic în lume, nicăieri în lume nemaifiind descoperită o piesă atât de frumos lucrată și atât de bine păstrată. În plus, cercetările au scos la iveală o altă surpriză: piesa din bronz nu prezintă urme de folosire și nu
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
de frumos lucrată și atât de bine păstrată. În plus, cercetările au scos la iveală o altă surpriză: piesa din bronz nu prezintă urme de folosire și nu se poate stabili cărei culturi aparține. Misteriosul accesoriu vestimentar este Fibula de la Suseni, o fibulă de tip passementerie, adică cu spirale, cu scut și cu pandantive, aflată încă de la descoperirea sa în colecția Muzeului Județean Mureș. Având o lungime de 22-23 de centimetri și o greutate de peste 300 de grame, Fibula de la Suseni
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
Suseni, o fibulă de tip passementerie, adică cu spirale, cu scut și cu pandantive, aflată încă de la descoperirea sa în colecția Muzeului Județean Mureș. Având o lungime de 22-23 de centimetri și o greutate de peste 300 de grame, Fibula de la Suseni este atribuită Epocii Bronzului sau sfârșitului Epocii Bronzului sau, în termeni științifici, este atribuită Hallstatt-ului timpuriu sau Hallstatt-ul A, adică prima Epocă a Fierului, scrie Agerpres. Piesa a fost descoperită din întâmplare în 1924 pe prima terasă a râului Mureș
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
sau, în termeni științifici, este atribuită Hallstatt-ului timpuriu sau Hallstatt-ul A, adică prima Epocă a Fierului, scrie Agerpres. Piesa a fost descoperită din întâmplare în 1924 pe prima terasă a râului Mureș, pe partea dreaptă a râului, în apropierea comunei Suseni, la Fabrica de Cărămizi, într-un vas ceramic alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente, respectiv 91 de piese întregi și fragmentare. Frapant la această remarcabilă descoperire a fost faptul că deși celelalte obiecte de bronz din vas erau
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
vas ceramic alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente, respectiv 91 de piese întregi și fragmentare. Frapant la această remarcabilă descoperire a fost faptul că deși celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era întreagă și într-o stare foarte bună. Unicitatea Fibulei de la Suseni este dată de faptul că ea nu a putut fi clasificată în niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment. "A fost descoperită incidental, nu
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
de piese întregi și fragmentare. Frapant la această remarcabilă descoperire a fost faptul că deși celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era întreagă și într-o stare foarte bună. Unicitatea Fibulei de la Suseni este dată de faptul că ea nu a putut fi clasificată în niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment. "A fost descoperită incidental, nu a fost descoperită de arheologi și din această cauză nu există foarte
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
jur de 100 de piese, printre care toporașe de bronz, fragmente de săbii sau de lame de săbii, brățări de bronz, fragmente de fibule, dar foarte multe piese erau fragmentare. Cea mai importantă piesă, care era întreagă, este Fibula de la Suseni, care se poate încadra în tipul fibulă de passementerie. Este un exemplar unicat, mai avem alte piese asemănătoare, dar o piesă identică cu Fibula de la Suseni nu mai există în lume. Avem piese asemănătoare și din Transilvania, nu atât de
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
multe piese erau fragmentare. Cea mai importantă piesă, care era întreagă, este Fibula de la Suseni, care se poate încadra în tipul fibulă de passementerie. Este un exemplar unicat, mai avem alte piese asemănătoare, dar o piesă identică cu Fibula de la Suseni nu mai există în lume. Avem piese asemănătoare și din Transilvania, nu atât de frumoase, unele întregi, altele fragmentare, mai avem fibule de tip passementerie și în Ungaria, Cehia, Slovacia, dar o astfel de piesă frumos lucrată, întreagă și chiar
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
fragmentare, mai avem fibule de tip passementerie și în Ungaria, Cehia, Slovacia, dar o astfel de piesă frumos lucrată, întreagă și chiar cu o condiție de păstrare foarte bună nu mai există (...) Unicitatea ei e dată de formă, Fibula de la Suseni este una de tip passementerie varianta Suseni, în condițiile în care în lume tipurile de passementerie sunt numerotate cu A, B și C", a declarat cercetătorul Rezi Botond, din cadrul Muzeului Județean Mureș. Se presupune că această fibulă era folosită ca
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
declarat cercetătorul Rezi Botond, din cadrul Muzeului Județean Mureș. Se presupune că această fibulă era folosită ca accesoriu de îmbrăcăminte, se prindea haina cu ea în partea superioară a corpului, lângă umăr, însă cercetările au scos la iveală că Fibula de la Suseni nu prezintă urme de folosire. În ce privește caracterul descoperirii, faptul că era într-un depozit sau într-un tezaur de bronz cercetătorii au ajuns la concluzia că probabil a avut și o conotație simbolică, era probabil o piesă de prestigiu. Piesa
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
dar totuși este foarte frumos prelucrată. În Epoca Bronzului avem multe piese frumos prelucrate, dar păstrează urme de folosire, de deteriorare încă din preistorie. Dar sunt piese care turnate, dar nu au fost finisate și ajung în depozite. Piesa de la Suseni este una care a fost și frumos prelucrată, dar nu a fost folosită. De obicei în preistorie când un ornament este folosit, este de obicei alcătuit din mai multe părți, iar unele părți mai lipsesc sau sunt deteriorate. Fibula de la
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
este una care a fost și frumos prelucrată, dar nu a fost folosită. De obicei în preistorie când un ornament este folosit, este de obicei alcătuit din mai multe părți, iar unele părți mai lipsesc sau sunt deteriorate. Fibula de la Suseni se păstrează în condiții foarte bune (...) Fibula ține de prima fază a perioadei hallstattiene, care în literatura europeană este încadrată Epocii Bronzului sau sfârșitului Epocii Bronzului, înseamnă în jurul secolului XII î.Hr. Fiind preistorie, nu putem vorbi de etnii, cine purta
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
fie descoperiri izolate, fie găsite în depozite, care sunt privite ca și descoperiri cu o anumită încărcătură simbolică. Pentru cine sau cum au fost depuse, nu avem asemenea informații. Probabil pentru o divinitate', a accentuat Rezi Botond. Celebra Fibulă de la Suseni a devenit simbol al județului Mureș, figurează pe actuala stemă a județului și este distincția cea mai importantă care se acordă de către Instituția Prefectului — Județul Mureș de Ziua Națională a României.
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
orele 1100, Despre obiceiurile de iarnă în Muntenia vor vorbi elevii de la Colegiul Național Zinca Golescu din Pitești și specialiști ai instituției noastre; - 20 decembrie, la orele 1000, Muzeul Golești își va deschide porțile pentru colindătorii de la școlile generale din: Suseni, Colibași, Golești, grădinița „Raykindergarten” Ștefănești, precum și de la Palatul Copiilor din Pitești, în cadrul celei de-a VIII-a ediții a manifestării cultural - artistice Deschide ușa, creștine!. Tot în această zi va avea loc decernarea „Premiilor Muzeului Golești” celor mai apropiați colaboratori
Te uită cum ninge Decembrie! [Corola-blog/BlogPost/97520_a_98812]
-
născut pe 7 iunie 1947, în satul Dealu Roșu, comuna Alunu, județul Vâlcea, aflat la câțiva zeci de metri de granița cu județul Gorj, din părinții Maria și Victor Daju). Venise alături de soț, Gicu Simu, în București, (locuiau în satul Suseni din comuna Runcu, unde au fost și înmormântați) la Televiziunea Română, pentru înregistrări, și ca să imprime la Electrecord al treilea disc. Se cazaseră la un hotel situat între Palatul CEC și Magazinul Victoria, pe Calea Victoriei, și tocmai acea latură pe care
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
recomandă pentru întocmirea proiectului pe mai tinerii Károly Nagy Jr și László Jánosházy. În locul preotului Futó care pleacă la Szentes, enoriașii îl aleg pe Mihály Szabolcska, care își făcuse un nume ca poet în Ungaria, aflat la parohia modestă din Suseni, lângă Reghin. Avea deja doi copii, iar posibilitatea ca aceștia să urmeze școala într-un oraș mare și condițiile salariale mai bune îl determină să accepte invitația. Ține predica de la Crăciunul lui 1898, vorbind despre tema sa preferată - dragostea, care
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
și a studiat la Institutul Teologic Reformat din Debrețin. În 1891, a început să publice poezii în ziarele și revistele din Debrețin și Budapesta. După eșecul dureros al primei legături sentimentale, și-a cerut transferul la parohia bisericii reformate din Suseni (lângă Reghin). Și-a continuat cariera literară, a obținut un prestigiu național, stabilindu-se ulterior pentru trei decenii la Timișoara. În 1909 a fost ales membru corespondent al Academiei Ungare, iar după un an a devenit membru al Societății Literare
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
acestor indivizi instabili genetic și slabi productivi se impune o atenție sporită în sezoanele de montă specifice raselor parentale. Dacă totuși apar se recomandă valorificarea lor pentru producția de carne, însă după o prealabilă îngrășare. LINIA DE OVINE MERINOS DE SUSENI - VASLUI Lucrările de formare au debutat în anul 1968 și au fost conduse de către ing. dr. E., Ștefanache și prof. dr. N., Pipernea, fiind omologată ca linie în anul 1988. Obiectivele stabilite inițial au fost reprezentate de formarea unei populații
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
doua Î1975 - 1987ă, odată regăsite la noii genitori toate dezideratele preconizate anticipat, s-a trecut la creșterea ,,în sine”, fiind reținuți pentru prăsilă doar indivizii ce prezentau, foarte bine exprimate, caracterele și însușirile specifice tipului prefigurat. Însușiri morfologice Merinosul de Suseni - Vaslui dispune de un ansamblu remarcabil de calități valoroase ce-l recomandă în creștere și exploatare. Exteriorul indivizilor din această linie este caracteristic oilor specializate pentru producția de lână fină, cu aspect corporal și conformație armonioasă, iar constituția este fină
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lor. Cantitatea de lână obținută după tuns este cuprinsă între 5 - 7 kg la oi și 9 - 11 kg la berbeci, iar randamentul lânii la spălare este de 55 %. Indicii de reproducție Datorită faptului că oile din Linia Merinos de Suseni - Vaslui nu sunt conservatoare în ceea ce privește sezonul de reproducție Îanestrus sezonier redusă, pot fi utilizate la reproducție pe aproape tot parcursul anului. Fertilitatea oilor calculată pe o durată de 10 ani este de 96 %, iar prolificitatea 125 - 130 %. Perspective de creștere
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
dirijarea împerecherilor a permis consolidarea unor linii zootehnice distincte din punct de vedere productiv. Capacitatea ridicată de transmitere ereditară a însușirilor valoroase ale lânii, precocitatea accentuată și capacitatea de desezonizare a ciclurilor sexuale recomandă ca berbecii din Linia Merinos de Suseni - Vaslui să fie utilizați în ameliorarea oilor cu lână fină și semifină, crescute în zonele colinare și de șes din țara noastră. TIPUL DE OI CU LÂNĂ FINĂ MERINOS DE MUNTE Lucrările de formare au fost conduse de prof. dr.
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Adina Baya). De citit și retrospectiva filmului românesc în 2012, datorată lui Angelo Mitchievici, redactor al revistei noastre. La drum La Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș a avut loc, pe 13 decembrie, festivitatea de decernare a distincției Fibula de la Suseni criticului literar Nicolae Manolescu și scriitorului Gabriel Chifu. Cu același prilej, traducătoarea Irina Horea a primit o diplomă de excelență din partea Universității. Textele de laudatio au fost citite de Al. Cistelecan, Iulian Boldea și, respectiv, Eugeniu Nistor, iar scriitorii invitați
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4066_a_5391]
-
educatoare, la mijlocul anilor 80, Maria Bențea și Maria Mogoș, ... Educatoarele Rodica Cosma și Maria Berdilă au fost mutate la grădinița din Joseni, în incinta fostului internat al Grupului școlar forestier Rucăr spre sfârșitul anilor 90, după ce un timp funcționase în Suseni. Numărul posturilor de educatoare la începutul anilor 2000 era de 9 : două în Joseni, șase în Suseni și un post pe șantierul A.C.H. Pecineagu. Directoare ale acestei unități de preșcolari au fost pe rând Ileana Vasilescu, Rodica Nicolescu (1970-1980
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361104_a_362433]
-
mutate la grădinița din Joseni, în incinta fostului internat al Grupului școlar forestier Rucăr spre sfârșitul anilor 90, după ce un timp funcționase în Suseni. Numărul posturilor de educatoare la începutul anilor 2000 era de 9 : două în Joseni, șase în Suseni și un post pe șantierul A.C.H. Pecineagu. Directoare ale acestei unități de preșcolari au fost pe rând Ileana Vasilescu, Rodica Nicolescu (1970-1980 și 1984-1990), Georgeta Dobrin (1980-1984) și Georgeta Stelea între anii 1990 și 1997, când grădinița s-a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361104_a_362433]
-
băutură pentru toată lumea de la mese. Asta, după ce gusta personal din pahar, pleca pe ascuns și tot pe ascuns plătea Veruței Vorovenci consumația tuturor. Misac ține cafeneaua, iar Veruța cârciuma. Epitaful după monumentul lui Ghică al Popii, din cimitirul bisericii din Suseni, era foarte potrivit să fie scris mai curând pe piatra de mormânt a lui Costică Teodorescu, cel care a captat izvorul din Podișor și a construit minunata și originala cișmea din piatră cunoscută sub numele de “Izvorul Virginia”, ridicată în
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]