34 matches
-
discuției. -Acum vre-o câțiva ani când acest Iisus trăia, împăratul a trimis pe cineva în Iudeea pentru a-l aduce pe acesta în insula Capri, deoarece acest Iisus din Nazaret avea o faimă neobișuită de taumaturg dar și de tâlcuitor al cărților sfinte ale iudeilor, erijându-se într-un lider religios al unei grupări de cea mai joasă condiție dar care în timp a atras și oameni bogați dintre iudei și chiar dintre greci și romani. Împăratul împreună cu Thrassylus, apropiatul
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
și ale Maicii Domnului, ale Sfinților și la Sfinți români; predici ocazionale și la înmormântări (2000). Într-adevăr, bibliografia Părintelui Magistru Mircea Păcurariu nu putea fi completă fără acest volum. Cele 632 de pagini ne prezintă preotul, finul cunoscător și tâlcuitor al Sfintei Scripturi și al operelor Sfinților Părinți, lăsând să se întrevadă trăirea adâncă, fără de care Părintele Magistru și Academician Mircea Păcurariu nu ar fi putut realiza atâtea lucruri minunate pe tărâmul științei teologice și educative. Ne putem explica astfel
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO by http://confluente.ro/O_scurta_scrisoare_deschisa_adresata_stelian_gombos_1343735317.html [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
șansă de întărire a convingerilor trăite pe calea credinței Bisericiii. Exigențele mărturisirii presupun tărie de caracter, cxonsecvență, luciditate și forța de exprimare a cuvântului Adevărului. În acatistul său, Sfântul Vasile cel Mare este numit „turn preaînalt al privirilor cerești”, „înțeleptul tâlcuitor al celor teologicești”, „mărturisitor fără de frică al adevărului”. În acatist rostim următoarele cuvinte: „Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu - Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuțești gurile ereticilor”. Omilia 22 către tineri - Autoritatea Sfântului Vasile
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
atunci sub forma unor uniuni tribale. Națiunea noastră a devenit astfel un regat centralizat și consolidat de acest mare rege care a fost nu doar un om politic și un general extraordinar ci și un mare poet și un mare tâlcuitor al Torei, cartea noastră sfântă. -Și nu i-ați hotărât încă titlul de zeu? întrebă cineva cu o prefăcută seriozitate, vrând astfel prin paralela făcută să justifice deificarea lui Octavian Augustus și a altora. -Regele David va rămâne veșnic în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
șansă de întărire a convingerilor trăite pe calea credinței Bisericiii. Exigențele mărturisirii presupun tărie de caracter, cxonsecvență, luciditate și forța de exprimare a cuvântului Adevărului. În acatistul său, Sfântul Vasile cel Mare este numit „turn preaînalt al privirilor cerești”, „înțeleptul tâlcuitor al celor teologicești”, „mărturisitor fără de frică al adevărului”. În acatist rostim următoarele cuvinte: „Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu-Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuțești gurile ereticilor”. Trezvie și discernământ în slujirea teologică și pastorală
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
în 1783 în posesia Arhivelor Ministerului de Externe din Moscova. Titlul complet al scrierii cunoscute îndeobște ca "Istoria ieroglifică" este "Istoriia ieroglifică în doasprădzece părți împărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor streine tâlcuitoare." Subiectul scrierii îl constituie aventurile complicate ale vieții politice a vremii, în care toate personajele sunt animale, dar reprezintă oamenii contemporani cu autorul. Cheia de la sfârșit lămurește numele adevărate ale actorilor romanului. "Istoria ieroglifică" este lupta între animale: "țara cuadrupedelor
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
care îl prinde, însă autorul "Istoriei ieroglifice" scapă, cum s-a arătat mai sus, dând bani turcilor. Pentru a călăuzi pe cititor, autorul a așezat la sfârșitul scrierii o "cheie", pe care o denumește "Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", atât pentru persoanele trecute în text cu nume de animale cât și pentru diferitele alegorii reprezentate de expresii poetice sau mai puțin poetice. "Este o carte în gustul artei barocului, cu umflarea ornamentelor care acoperă și ascund linia arhitectonică a
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
a reușit să-și însușească cele mai rodnice învățăminte din arta populară românească. Cu același spirit de sinteză, cu aceeași reflecție solară a culorilor, cu dragoste de om și natură, pictura lui Luchian exteriorizează optimismul și robustețea poporului al cărui tâlcuitor a fost. Interpretând drama omului muncitor în compoziții ca "", în portrete ca "", "", "", "" sau în peisaje ca "", "", "", Ștefan Luchian a reușit să se ridice până la capacitatea de înțelegere a revoltelor mocnite, reușind să prevestească marile răscoale ale țăranilor din anul 1907
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Basarabia; mai este însă un dedesubt care ni se pare de asemenea foarte semnificativ: scrie despre poetul basarabean după ce a publicat câteva cărți fundamentale despre Eminescu, Bacovia și Cezar Ivănescu, important poet contemporan al repetițiilor obsedante, "Trubadur" orfic rătăcit și "tâlcuitor" de doine. Autorul ne vorbește într-un Argument despre conștiința riscului de a scrie despre un poet cotat drept "tradiționalist", "pașoptist", "sămănătorist" în contextul postmodernismului deja clasicizat și al prejudecăților că tot ce nu-i la modă nu prezintă valoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
face vrednic de un Baudelaire... român! Mai mult, el spune că a învățat fiecare poezie pe de rost, scandând-o în singurătate spre a-i prinde muzica interioară. După opinia mea, aceasta este marea piatră de încercare pentru orice act tâlcuitor, fie în critică, fie în transpunerea scenică a unei capodopere dramatice. Un regizor (sau un actor) e cu atât mai original, mai puternic, cu cât e mai puțin "original" într-o versiune dramatică, fiindcă ținta extraordinară e să te apropii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei. [...] Scriptura a făcut cunoscute toate ființele cerești prin numiri descoperite (cf. Ef. 1, 21; Col. 1, 16; Iud. 9) în număr de nouă [s.n.]. Pe acestea dumnezeiescul nostru tâlcuitor al celor sfinte le înfățișează ca pe trei ordine întreite [s.n.]. [...] revelația Sfintelor Scripturi ne a predat că Tronurile preasfinte și cetele cu ochi mulți și cu multe aripi, numite în limba ebraică Heruvimi și Serafimi, sunt așezate nemijlocit în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Solidară cu revelația iubirii unificatoare a lui Dumnezeu, alegoria nu este o metodă de acomodare a unor texte biblice la revendicările teologiei platonice, ci un eveniment consubstanțial fuziunii teandrice de orizonturi. Duhul care conspiră cuvintele revelației întregește răspunsurile căutate de tâlcuitor, pe orice treaptă a virtuții s-ar afla acesta. Alegoria este, în fapt, aplicația semiotică a unei teologii eshatologice a istoriei. Convertirea literei în Duh se aseamănă prefacerii pâinii în Euharistie, fapt care confirmă relația de intimitate între practica exegetică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
urmă pe care s-ar putea baza o atare supoziție. Ci și printr-un amănunt din structura cărții: într-o postfață, Iarăși către cititoriu, Cantemir se scuză față de lectorul său că a greșit, punând "scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare" la început, iar pe cea "a numerelor pasirilor și dobitoacelor și alalte sub alte numere suppusă" la final, așa cum promisese într-un cuvânt înainte, ci invers. O atare eroare nu ar mai fi persistat, de bună seamă, dacă manuscrisul ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi face pe unii cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi, pe care i-a explicat în acea "scară a numerilor și cuvintelor streine tâlcuitoare" este pentru că structura intimă a textului avea imperioasă nevoie de aceste noțiuni, de negăsit în limba română, nu pentru că ar fi intenționat să "reformeze" limba română, imprimându-i o direcție culturală; el nu a făcut decât să elaboreze, în lipsa unei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
către cititor, texte prin care atrage atenția asupra noutății literare, substituirilor alegorice, structurii etc. Romanul mai are și alte două elemente de paratext; pentru traducerea neologismelor, o „scară” a cuvintelor străine (imediat după prefață) și o „scară a cuvintelor ieroglificești tâlcuitoare” (în final). În roman sunt transfigurate evenimente personale și istorice contemporane autorului. De la Heliodor (autorul grec al romanului de aventuri Etiopica), este declarat împrumutată tehnica inversiunii temporale, in medias res, folosită spre a plasa „mijlocul istoriei la început și începutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
epiclezei - nu se poate vorbi despre prefacere. Conversația nevăzută cu Logosul presărat în câmpul creației și pământul Scripturilor seamănă cu arta grădinăritului. Euharistia este primăvara parfumată a grădinarului, care, precum trandafirul lui Angelus Silesius, crește și înflorește ohne warum... Grădinarul tâlcuitor de înțelesuri va fi fericit să adoarmă sub lumina lină de apus, a veșnicului „Soare al dreptății” (Maleahi 3, 20). Precum parfumul obținut din esențele tari, cunoașterea care înflorește din nuntirea minții noastre cu înțelepciunea Cuvântului se răspândește în spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dumnezeiesc într-o formă mai dumnezeiască, spre a fi pe măsura noastră”<footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., pp. 424-425. footnote>. Încercând să răspundă la întrebarea: când se va termina istoria,deci, implicit, când va fi sfârșitul lumii?, Părintele D. Stăniloae, tâlcuitor și întregitor în limba română al colecției filocalice, consideracă „istoria se va sfârși atunci când viețuirea în ea nu va mai puteaoferi nimic, fie pentru că s-au epuizat toate posibilitățile de înmulțire a cunoașterii lumii deși de tot mai nobilă comportare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
acestui scop, nu renunță la nimic: ființe straniu metamorfozate (ca în infernul dantesc), viziuni fantastice, demne de Bosch, imagini de coșmar, terifiante, care-ți îngheață pe buze surâsul provocat de sminteala lumii. Purtându-și “cheia” cu ea, prin “scara numelor tâlcuitoare”, Istoria ieroglifică lasă să intre în spațiul ei fictiv pe oricine are spiritul destul de liber pentru a nu-l acuza pe autor de subiectivitate, dar este și suficient de obedient pentru a accepta “lațul” întins, firul Ariadnei prin care conduce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
zona teologiei, cum încă se mai crede, ci a alchimiei, domeniu care l-a înflăcărat în tinerețe pe Cantemir, discipol al alchimistului flamand van Helmont. Să observăm mai întâi că aici șerpii din care este alcătuit copacul trimit la scara tâlcuitoare din Istoria ieroglifică, acolo unde reptilele simbolizează tocmai reprezentanții Înaltei Porți. Prin acest simbol, așadar, Cantemir atașează gravurii o notă de pamflet, făcând acum, în exilul său rusesc, din „cuceritorul și învingătorul popoarelor”, cum apare Otman în Incrementa et decrementa
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
pomenit de Biserică cu multă cinste și evlavie la 1 ianuarie, ziua morții sale, care s-a petrecut în anul 379. Marele dascăl al lumii și ierarh Vasile este cunoscut ca un dârz apărător al credinței lui Hristos și adânc tâlcuitor al adevărului dumnezeiesc. Era de neam nobil, tatăl fiind retor și avocat de seamă, iar mama, fiica unui martir al credinței. Frații săi, Grigorie și Petru, ajung episcopi, unul la Nisa, celălalt la Sevasta, iar sora lor Macrina s-a
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
varianta prognostic, atestată din 1693, în Foletul novel , calendarul lui Brâncoveanu: „mai adaos-am și alte, ale altor astronomi, prognostice”; aceeași formă apare la Cantemir, în Istoria ieroglifică: „prognosticul doftorului”. Cantemir include termenul în Scara a numelor și cuvintelor streine tâlcuitoare, ca grecism, cu explicația „cunoștință înainte, gâcitoare, gâcire”. Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (Gh. Chivu, E. Buză, A. Roman Moraru, 1992) indică sursele posibile ale formei vechi: greaca, latina, italiana. Același dicționar înregistrează, de pe la 1700, verbul a prognostici
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
trei ierarhi, Vasile cel Mare s-a distins prin organizarea așezămintelor de binefacere, Grigorie de Nazianz - prin știința și înțelepciunea cu care și-a scris lucrările teologice, iar Ioan Gură de Aur - prin bogata sa lucrare de predicator și de tâlcuitor al Sfintei Scripturi. Din aceste motive, cei trei sfinți, „mari dascăli ai lumii și ierarhi“, sunt socotiți drept cele mai strălucite chipuri de păstori ai turmei lui Hristos și de propovăduitori ai cuvântului dumnezeiesc, adevărați ctitori ai ortodoxiei. Străluciți au
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
ales, greu, având ghinionul ca tot ceea ce înalță ziua, să se prăbușească, negreșit, noaptea. De altfel, confuzia între muncă și trudă i-a adus românului o sumedenie de necazuri, pe care, de ce să nu recunoaștem?, le-a versificat bine. Și tâlcuitor. Munca este de departe cea mai strălucitoare charismă a românului. Românul este robace tot timpul anului, ca o furnicuță, în intervale precis delimitate, ocolind însă discret iarna, când nici atunci nu stă, ci își face car. Pentru vară. În schimb
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
cugetării abstracte. Cărturarul pare foarte mîndru de inovația lui, anunțată încă din titlu: Istoriia ieroglifică, în doaîsprădzece părți îpărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare, iară la sfîrșit cu a numerelor streine tîlcuitoare. Iată artificialitatea proclamată oficial. Titlul cărții, neobișnuit de lung, afișează două procedee ale sofisticării expresiei, anume cadențarea ritmică a frazei, agrementată de rime interioare, ca și existența numeroaselor sentenții parazitare. Cititorul nu se poate plînge că nu a fost prevenit
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
ce se spune despre dumneavoastră, că tâlcuiți Apocalipsa? îl întrebă Aglaia. — E purul adevăr... o fac de cincisprezece ani. Am auzit de dumneavoastră. S-a scris și în ziare sau mi se pare mie? — Nu, s-a scris despre alt tâlcuitor, despre altul, care a murit, iar eu am rămas în locul lui, spuse Lebedev nemaiâncăpându-și în piele de bucurie. — Fiți bun și tâlcuiți-mi ceva zilele astea, așa, ca între vecini. Nu pricep nimic din Apocalipsă. Nu pot să nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]