760 matches
-
banc auzit de la Teo de la Cafe Deko. E umor observațional, în caz că nu îți dai seama. Așa face Teo, observațional. “Ați observat cum avem diminutive la diminutive, frate? Cine a obsevat asta? Hai aplaudați cine a observat asta. Bine, frate! Mari tâmpiți sunteți dacă ați aplaudat! Parcă ați fi toți din Ploiești! Da, mei frate, avem câine și apoi cățel. Deci cățel e diminutiv la câine, e un câine mai mic. Și apoi avem cățel și cățeluș, HA HA HA! Ca si cum câinele
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
în fiecare zi atâtea ore câte muncea și care avea ideea fixă că băiatul său e tâmpit. De câte ori se întâmpla ca Logica să fie nevoit să-l scoată pe tatăl său de la Cireșica, acesta își însoțea cunoscutul său discurs despre tâmpitul familiei cu câțiva pumni, deosebit de paterni, altfel, în capul băiatului: Bă tu ești tâmpit, tu ești singurul tâmpit din toată familia...tocmai de aia trebuie să mergi la școală, ha, ha, răcnea el spre deliciul tovarășilor de pahar. Speranța lui
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Se poate spune că eram asigurați și pe partea asta, așa că, guvernul plecă liniștit În exil, ca să coordoneze de acolo, mai eficient, Întreaga situație, destul de complexă de altfel. Locul exilului, un secret de nepătruns, fu dezvăluit din greșeală de un tâmpit de ziarist de la un tabloid amărât. Insulele SEICHELLE. Da, era o locație perfectă, departe de orice pericol care ar fi putut tulbura luarea hotărârilor. Situația cunoscu Însă o Întorsătură bruscă abia atunci când liderul de la KREMLIN află de isprava celor doi
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
dar eu sînt un fan al lui Mozart și Schubert. Nu vă cer să fiți de acord cu mine. N-aveți decît să vă uitați la t.v. cît poftiți. Dar scutiți-mă de patima dv. pentru ceva atît de tîmpit.
De ce nu mă uit la t.v. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15205_a_16530]
-
urma unor texte de-ale mele, și anume am încasat-o de pe urma a tot ceea ce am scris despre Nae Ionescu, despre legionari, despre Cioran, despre Eugen Ionescu. Au sărit la mine tot felul de troglodiți, de primitivi, de legionari, de tîmpiți, de ignoranți sau de inși de rea-credință. D.P.: Culmea e că ei erau din tabere opuse... M.P.: Ei, da, au sărit din toate taberele, mi-au pus și la îndoială - și asta m-a jignit -, mi-au pus la îndoială
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
stăteau Ani întregi în vârful câte unui stâlp. Dar fericiții, nu! Mișună peste tot, îți râd în față, Când merg parcă plutesc, se bucură de orice, Dau din mâini, îți vor binele... Dar, mai ales, Zâmbesc și râd, râd ca tâmpiții, tot timpul.
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
scris. Că pe scări urcau oameni înjunghiați, din care curgea sânge. Cine mă mai scoate din încurcătură? Poate cioara aia, o arată pe geamul deschis, hai la tata, pui-pui. Că vrea să-i ia ouăle din cuib. Care cuib? Mare tâmpit: „Domnu' doctor, cineva a înnebunit și-i taie pe toți în salon". Atât s-a mai auzit, după care 1 s-a închis gura, iar vizitatorii au fost anunțați oficial că a născut cățeaua. Marți „dezabuzări și neputințe, dragul meu
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
Emil Brumaru Aș vrea să mă întîlnesc cu îngerii lui Rilke, Poetul, Măcar o dată pe an, Să discutăm și să punem țara la cale pe-ncetul În poiana lui Iocan. Ăștia prea ne iau de tîmpiți, Băga-i-aș în mătasa broaștei de bombalăi, Prea ne freacă menta în scrob, prea vorbesc cu guiț De purcei! M-am săturat, vreau să beau apă cu gura lipită de o cișmea, Direct. Și-apoi să mănînc un kil
Aș vrea să mă întîlnesc cu îngerii lui Rilke... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6822_a_8147]
-
care lumile vin și se duc. Ce ciudat! Aici pe drumul îngust, dacă plec sau mă întorc sunt privită pe dos, cu capul în jos. Ca un stomac de porc întors, vopsit, făcut balon și spart de revelion de un tâmpit cu ac la cravată. În noaptea de neuitat, cea neuitată, când, ce ciudat, o stea adevărată trece prin noi ca o săgeată. Izvorul rece La Izvorul Rece Totul devenise cald ... erau scaune calde, mese calde, ospătărițe calde, căldura luneca din
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
suficient sieși. De aici și expresia absurd de consum. Cititorii mai pretențioși vor zâmbi însă, forțat, ca la un banc infantil spus fără intonație. Diferențele de calitate dintre proze se văd imediat. De pildă, luând exemple din volumul Noapte bună, tâmpitule!, una e să asculți confesiunile de un haz nebun, cu pretenții de filozofie a meseriei, ale unei stripteuse de mâna a treia, fostă muncitoare la Textile (în Textile și conserve) și cu totul altceva furia unei soții de fotbalist care
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
după sângele copacilor, ca după pastă de dinți.” (În țara noastră, porcul și bradul sunt frați, din vol. Bar de stepă) Cătălin Mihuleac, Bar de stepă, proză scurtă, Editura Timpul, Iași, 2001, 176 p., f. p. Cătălin Mihuleac, Noapte bună, tâmpitule!, Editura Cronica, Iași, 2003, 146 p., 45.000 lei
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
seama că dacă ai avea ghinionul să cîștigi, s-ar termina cu tine ca scriitor?” Unde ar da Dumnezeu să cîștig, ca să văd cum se termină cu mine! Numai din asta și aș scrie un roman de succes, oricît de tîmpit mi-ar ieși!! Ea mă crede cinic și începe să lucreze la idealismul meu de scriitor. Arta dezinteresată, autonomia esteticului etc. De fapt, domnișoara cred că încerca să mă convingă să nu care cumva să cîștig marele premiu, de au
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
din colimatorul critic conaționalii lui Gelu Ionescu. Cei din diaspora au obiceiul „extrem de răspîndit” de-a bîrfi poporul în sînul căruia și-au găsit adăpost: „dacă se află în Franța, bine mersi, spun toată ziua că francezii sînt niște împuțiți, tîmpiți, șovini, puturoși; dacă trăiesc în Germania, spun despre nemți că au capete pătrate, că n-au umor, că sînt șovini și - inevitabil - tîmpiți; dacă trăiesc în Elveția, spun despre elvețieni că sînt... tîmpiți, țărănoi, plicticoși și șovini. Etc. etc...(...) calificativele
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
găsit adăpost: „dacă se află în Franța, bine mersi, spun toată ziua că francezii sînt niște împuțiți, tîmpiți, șovini, puturoși; dacă trăiesc în Germania, spun despre nemți că au capete pătrate, că n-au umor, că sînt șovini și - inevitabil - tîmpiți; dacă trăiesc în Elveția, spun despre elvețieni că sînt... tîmpiți, țărănoi, plicticoși și șovini. Etc. etc...(...) calificativele «tîmpiți» și «șovini» revin invariabil - șovini probabil pentru că toate aceste popoare au primit milioane și milioane de refugiați, printre care și pe românașii
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
toată ziua că francezii sînt niște împuțiți, tîmpiți, șovini, puturoși; dacă trăiesc în Germania, spun despre nemți că au capete pătrate, că n-au umor, că sînt șovini și - inevitabil - tîmpiți; dacă trăiesc în Elveția, spun despre elvețieni că sînt... tîmpiți, țărănoi, plicticoși și șovini. Etc. etc...(...) calificativele «tîmpiți» și «șovini» revin invariabil - șovini probabil pentru că toate aceste popoare au primit milioane și milioane de refugiați, printre care și pe românașii noștri în cauză - și «tîmpiți» pentru că românul are despre el
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
bruftuluiesc, dar de care nu se pot descotorosi. Un fel de căpușă sentimentală, ghinionistă, pisăloagă, neîndemînatică, tînjind după o prietenie adevărată, cînd plîngăcioasă, cînd fudulă, mereu în contratimp și, mai presus de orice, extrem de vorbăreață. Un nătărău, dar nu un tîmpit, pentru că uneori are sclipiri de inteligență cu care-și scapă din încurcătură partenerul și pentru că adesea ceea ce persoanele din jur consideră a fi o incurabilă prostie este, de fapt, o înduișătoare candoare. Veber nu face un secret din faptul că
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
mi s-a întunecat repede. Mi-a venit în minte începutul Bibliei. Poate că așa a fost și la început. Adică multă dezolare" (Începutul lumii). Se redresează însă repede, n-are voie să treacă drept "grav și serios": "Doamne ferește! Ce tâmpit sunt". Se teme de blasfemii (mistice, livrești), de aceea revine mereu, scrie lung și anevoios, frazele au un răsunet prelung, un ecou perpetuu, dincolo de punctuație și chiar de punctul final (care, la Cosmin, ca și la ceilalți "colegi de formație
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
infestate cu ciorchini de stafilococi. Foarte bine! Adică, la ce să mai fie dubii în privința existenței acestora? Ca să nu mai spun că, fiind din import, sunt cu mult mai valoroși... 2. O salariată ministerială, unui reporter tv: Nu lucrăm ca tâmpiții!" S-o credem? Să n-o credem?... Dar zice mai departe: Dacă credeți așa, atunci aveți țara pe care o meritați..." A, da!... Dar, între timp, a plecat. 3. Revenim cu o știre tv de ultimă oră: domnul prim-ministru
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
adulmecat cu duioșie scutecele noului născut./ și a stat minute întregi, cu ochii ațintiți la tablourile de pe pereți". Ajuns în decor urban, acest vlăstar de țăran se simte stingher, inadaptabil. Neizbutind a se urbanzia, e bruscat aidoma unui lumpen: "hansi tîmpitule, aia-i fereastra, ușa-i dincoace./ hai, băiete, sus, că e trei dimineața și vine fericirea/ să ne dea la fund de n-o luăm din loc încolo-/narea băiete. La muncă băiete. După mine băiete/ cu pas vioi. din
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
acest unghi organizatoric ar fi discuția despre schimbările stilului, comportamentul prozodic și chiar amploarea stărilor poetice. Am observa, cu siguranță, că “inedita” e, paradoxal, revolta contingenței, pulsul lexical luat perioadei: “căci el era ușor uimit Iisus/ Iar eu un biet tâmpit cu parapanta.”. Nu e mai puțin adevărat că fastul impresiei e un detaliu acut al scrierii lui Dinescu, pentru că acesta are, caragialian, "simț enorm și văz monstruos”. Am putea totodată spune că inerția Îi este specifică, dat fiind că la
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
pe de-arân dul. Însă eu mă bizui pe cititorii secolului încă lucizi. -Și cam la ce te aștepți după experimentul tău ciudat? -Vreau să le demonstrez derbedeilor, pe care refuz să-i nominalizez, că un poet lucid poate face pe tâmpitul și că un idiot nu poate să mimeze în poet adevărat. -Curioase și novatoare raționamente! Poete, am citit și răscitit „ȘAMANUL” tău. De ce vorbești, scrii și înjuri prin glasul unui șaman? -Fiindcă acest individ șaman nu este nici sfânt, nici
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
avea o față posomorâtă și, după ce-și aruncă servieta într-un colț, veni să-i strângă mâna, declarându-i direct că era pe cale să li se întâmple o mare porcărie. “E de rău, tată socrule”, ridică el glasul revoltat. “Tâmpiții ăștia vor să ne ia casa!...” “Adică cum?!...” Neașteptata veste îl făcu pe Stelian să încremenească. El așteptă zadarnic să i se spună că nu auzise bine ce spusese ginerele său și își privi fiica stăruitor. Dar Eleonora arăta și
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
doveditoare”, declară Stelian cătrănit la față de cele aflate și despre care până atunci nu știuse aproape nimic. Sever își umplu o cană mare cu ceai de sunătoare și goli cana aproape pe nerăsuflate, după care și-o umplu din nou. “Tâmpiților ăstora nu le pasă lor de acte, tată socrule!” glăsui el scârbit. “Nu le pasă de nimic”. Își goli și a doua cană cu ceai, apoi îl informă, fără să facă risipă de vorbe, pe socrul său despre cele petrecute
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
și i-a plăcut mămăliga cu sarmale. Militantismul politic e transparent din frazele tunătoare despre propășirea poporului brazilian (interviu din 1963). Arghezi povestește despre seducția socialismului pe la vremea tinereților: În loc să fim întâmpinați cu obișnuitul limbaj academic al profesorilor, ca: măgarule, tâmpitule, ni se spunea politicos: Poftiți, tovarăși" Ne simțeam oameni. De pe tribună auzeam cuvinte noi: capital, exploatare, profit." (1960 sau de cât de puțin depinde conduita unui om...) Interesant interviul cu Ana Aslan, poate Nobelul nostru și virtual și neoficial pentru
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
cu drumuri și autostrăzi, fără corupție și cu un nivel de trai mai bun. Dacă nu ni se oferă și nu ni se garantează toate astea, nu venim, să fie clar. Doar n-o să ieșim în stradă așa, degeaba, de tâmpiți.
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]