79,874 matches
-
Vienă pentru mine. Pentru ei, prima. îi invidiez. Sosim în Westbahnhof cu grupul: trei băieți, două fete și o doamnă cu pălărie. însoțitorul vagonului de dormit îmi dă jos bagajele și mă întreabă într-un autentic dialect ,wianerisch" dacă toți tinerii ăștia frumoși sînt nepoții mei. Dau din cap aprobativ. Cască ochii mari, zîmbește, zîmbește strîmb, făcîndu-se că mă crede, și intră în vorbă cu altcineva. Domnul în negru care ne așteaptă pe peron cu cartonul pe piept pe care scrie
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
văd, simt. Am văzut pe scări arhitecți mari, doctori, l-am văzut pe cel cu care am făcut fizică, în particular, cînd m-am pregătit pentru Medicină, un fizician de mare anvergură, un om cu o cultură mare, am văzut tineri seduși. M-am simțit pe o insulă pe care vraja muzicii lui Beethoven, interpretată de Zacharias, mi-a dirijat un moment de viață. Magnetismul princiar a lui Zacharias - în dubla ipostază, de pianist și de dirijor - m-a atins. Nu
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
ce-l însuflețiseră mai înainte, de descrierea drumului lui fiind corelate diferite aspecte ale societății românești din acel timp. Manoil, tânăr boier cu înclinații literare, rămas orfan, își petrece viața la țară, în familia boierului N. Colescu. Spre deosebire de alți mulți tineri de categoria sa, are un comportament demn, neconsimțind la multe din practicile protipendadei. își propune să o ajute pe Tudora, o tânără țărancă silită de un alt boier să-și vândă onoarea de fată pentru a-și salva tatăl întemnițat
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
deschidea, în proza românească din secolul al XIX-lea, tipologia eroului romantic. Prin structura sa compozițională, de roman epistolar, Manoil adapta la noi modalitatea romanului practicat în epoca preromantismului și în prima perioadă a curentului romantic, de Goethe în Suferințele tânărului Werther, de Jean-Jacques Rousseau în Noua Eloisă, de Chateaubriand în René. Modelul lui Dimitrie Bolintineanu a fost, desigur, romanul epistolar al lui Goethe, pe care îl cunoștea bine, amintindu-l chiar în Manoil: ,Cum o văzui, făcui planul de a
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
văzui, făcui planul de a mi-o face metresă. Am înțăles că ea nu are sângele rece al Șarlotei lui Werther, ce plânta curechi, nici virtutea Corneliei, căreia i se rosese degetele torcând la lână". Înrudirea dintre Manoil și Suferințele tânărului Werther a fost relevată, încă din epoca apariției romanului lui Dimitrie Bolintineanu, de către unul dintre primii noștri critici literari și comparatiști, Mauriciu Flügel, rămas necunoscut până acum, prin amplul articol ,Manoil" de d-nu D. Bolintineanu în comparațiune cu ,Werther
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
articol ,Manoil" de d-nu D. Bolintineanu în comparațiune cu ,Werther" de Goethe, clasic german, apărut în Buciumul din 27 august și 2 septembrie 1863. Cu comprehensiune și finețe analitică, Mauriciu Flügel admitea că Manoil era provocat de lectura Suferințele tânărului Werther, însă releva că nu l-a pastișat, romanul scriitorului nostru fiind o operă pe deplin originală: ,Manoil este celebrul Werther al lui Goethe și, fără îndoială, provocat prin lectura acestei opere germane. Zicem provocat, iară nicidecum imitat. Manoil și
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
opere germane. Zicem provocat, iară nicidecum imitat. Manoil și Werther sunt ca două linii paralele care în eternitate urmează drumul lor, fiecare în parte, și niciodată nu se unesc." Mai târziu, apropierile dar și deosebirile esențiale dintre Manoil și Suferințele tânărului Werther au fost relevate de I. Gherghel în amplul său studiu Goethe în literatura română (1931) și de Ion Roman în excelenta sa exegeză Ecouri goetheene în cultura română (1980).
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
S. Damian Când și-a luat inima în dinți și i-a scris lui Thomas Mann (de la moartea căruia s-au împlinit 50 de ani), tânărul solicitant nu se așteptase să primească un răspuns prompt și să fie chiar invitat la o întrevedere în Elvetia, lângă Zürich, unde se refugiase autorul lui Tonio Kröger . Era pregătit sufletește pentru un refuz, știa că marele om era asaltat
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
se succedau conform unei ordini, improvizația nu era agreată. La dificultățile întâlnirii pe care le prevedea se adăuga timiditatea maladivă a solicitantului. Câteva luni mai târziu, în anul 1938, Arthur Koestler (de la nașterea căruia s-au împlinit 100 de ani), tânărul cu pricina, va obține șansa unei convorbiri în doi cu Sigmund Freud, acum octogenar, subrezit fizicește, stângaci, anxios în exil, după ce fusese și el silit să-si abandoneze bivuacul de lucru și de trai. Acolo rămăsese vestita casă din Viena
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
de solidarizare. Din acest motiv, în relatarea ulterioară a lui A.K., când în autobiografia sa se va opri asupra episodului, va destăinui că tema angajării politice n-a avut întâietate în schimbul de păreri. Omiterea subiectului iscă azi nedumeriri. Și tânărul A.K. fusese confruntat cu ispita revoluției, sosise la întâlnirea cu T.M cu o experiență pe frontul de luptă, parcursese faze de extremă implicare. T.M. fusese impresionat de martiriul pe care îl traversase junele oaspete. La vârsta sa, nu
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
război, prin urmare protejat de un cod international cu privire la presă, A.K. fusese azvârlit în temniță de Franco și condamnat la moarte. Ca prin minune se ivise mântuirea, grație unui protest semnat de cărturari de vază europeni. Informat de tribulațiile tânărului A.K., autorul Muntelui vrăjit reținuse în special un amănunt, pe care i-l comunicase în epistolă expeditorul. Alături de expresia de admirație, solicitantul mai amintea că în carceră evocase câteva pagini din Casa Buddenbrook care l-au îmbărbătat: Thomas, fratele
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
pe care îl încheiase scriitorul în preajma întrevederii cu A.K. Ce semnificație are în țesătura narativă batrânul Mont-Kaw, un administrator la curtea lui Potiphar? întreabă comentatorul. Fiindcă suferă de insomnie, bătrânul îl imploră pe Iosif să-l ajute să adoarmă. Tânărul pripășit la curte și-a făurit o reputație de vraci, se servește de hipnoză și cu o voce monotonă îl sustrage pe pacient din necazurile zilei, îl transportă pe aripile născocirilor. Drept recompensă, acesta îi înlesnește terapeutului amator parvenirea printre
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
jur, conversația din familie o omite, nepoții o iau adesea în bășcălie; ea, care avea oroare la ideea de a trăi ostracizată, se simte, cînd este invitată undeva, că făcînd parte dintr-un azil de bătrîni (bătrînii de o parte, tinerii de alta). între timp, ,lumea ei" se împuținează, descrește vertiginos mulți din prietenii contemporani cu ea mor sau nu mai comunică, cutia de scrisori îi rămîne goală săptămîni în șir. în lecturile din Ionesco recunoaște spaime, angoase, întrebări care o
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
morală și formală, pe care pictorul să n-o fi avut în vedere, să n-o fi investigat asiduu, prin reveniri și prin variante, și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul, copilul și tînărul, maturul și bătrînul, bărbatul și femeia, nudul și drapajul opulent, pubertatea și maternitatea, acțiunea și odihna, țăranul și muncitorul, intelectualul rafinat și anonimul abrutizat, strălucirea și ruina, vigoarea și disperarea, aroganța și sacrificiul, toate și toți se regăsesc în aceeași
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
mai intersectează nicăieri. Cu cît timpul se accelerează, distanța se dilată înspăimîntător - ce era înainte un secol a devenit un mileniu. Inaccesibilitatea unui anumit tip de retorică nu se datorează numai unor incompatibilități de programare culturală. Nu înțeleg de ce pe tinerii poeți români îi respinge experimentul, de ce nu se joacă, de ce nu sînt ironici, de ce pun forma la zid, de ce grația, eleganța, surdina au devenit păpuși împăiate și lumea e o latrină plină cu vomă, scîrnă și spermă și strigă peste
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
mulți sâmburi chiar. Dar aici nu este vorba doar de biografia mea, sunt lucruri care se regăsesc la toată generația mea; vreau să spun că am foarte mulți prieteni care se apropie mult de personajul cărții, studenți parizieni ori străini, tineri preocupați de problemele epocii, care sunt foarte nefericiți, își găsesc cu greu locul în societate, nu izbutesc să-și găsească o slujbă potrivită sau pur și simplu nu pot să se maturizeze. Sunt multe elemente autobiografice în carte, dar nu
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
nu pot să se maturizeze. Sunt multe elemente autobiografice în carte, dar nu cred c-ar fi prea interesant să vă povestesc viața mea acum... LVR: Totuși, poate că cititorii dumneavoastră sunt curioși să știe câteva date inedite din viața tânărului romancier. MP: Am început diverse studii universitare, le începeam, dar mă opream de fiecare dată, fiindcă mă plictiseau îngrozitor. Tot ce voiam să fac era să scriu. Ca s-o liniștesc pe mama, mă înscriam la Universitate și urmam diferite
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
la 24 de ani cu romanul M-am hotărât să devin prost. LVR: Cum a fost primită cartea în Franța? MP: Mai degrabă bine, cred c-am avut mare noroc. Mă sperie gândul că romanul îi poate influența cumva pe tineri, sper doar să-i atingă, să-i emoționeze. Pentru mine, scriitorul e aidoma cofetarului; dacă am făcut o prăjitură și oamenilor le place, sunt mulțumit. LVR: Îmi puteți cita câțiva scriitori preferați? MP: Da, îmi plac Julio Cortázar, Graham Greene
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
și intensitățile sunt vădit și voit post-expresioniste, apocaliptice, stingând lumina lumii și aprinzând focuri în beznă. E o direcție bine definită și reprezentată a poeziei de azi, în care se regăsesc deopotrivă componenți ai generației ^90 (Ioan Es. Pop) și tineri poeți ,milenariști" (Ruxandra Novac, Teodor Dună), și care oferă angoasei, crizei, disperărilor eului un cadru perfect de manifestare. în versurile lui Nicolae Coande acest filon nu e totuși unul de profunzime, imaginile de serie noire fiind asamblate cu o anumită
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
nu tocmai respectuoasă și respectabilă. Formulele respectului nu s-au învechit atît de mult pe cît s-ar putea crede, sau, în orice caz, s-au reînvigorat stilistic, reapărînd acolo unde ne-am aștepta mai puțin: în limbajul non-conformist al tinerilor și în textele destul de agresive ale unor grupuri muzicale. Nu știu dacă această extindere a fost provocată de popularitatea vechilor formule, sau dimpotrivă de aerul lor ușor desuet, potrivit pentru un uz glumeț. Prima impresie e că invocarea respectului - mai
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
qua. O fizică și o metafizică a actului poetic sunt pasiunea lui Cătălin Ghiță, deopotrivă cu proiecția profetică a lumilor fictive, într-un mod înrudit, foarte de departe, cu explorarea întreprinsă de H.-R. Patapievici în universul lui Dante. Mai tânărul cercetător, exersat pe domeniul filologiei, nu al filosofiei și al științelor exacte, este preocupat de William Blake ca paradigmă a poeziei vizionare. Sunt salutare inițiativa și opțiunea lui Cătălin Ghiță de a studia vizionarismul poetic, dând noțiunii o fundamentare teoretică
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
dincolo de specificul său estetic și dincolo de evoluția lui istorică. În acest scop, mobilizează o vastă bibliografie teoretică (îndeosebi de limbă engleză), ceea ce ne îndreptățește să apreciem erudiția exegetului în exploatarea surselor. Cătălin Ghiță face parte din categoria din ce în ce mai răspândită a tinerilor umaniști, foarte serioși, care nu ies în lume (adică în publicistică) înainte de a se legitima printr-o cercetare doctorală, recomandându-se ca specialiști într-o temă puțin frecventată. Strategia și perspectiva sa de afirmare sunt demne de toată atenția.
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
ceea ce, în lipsa unui termen mai bun, e denumită poezie de avangardă. Poezia tradițională a reinventat forme, idei și sentimente convenționale. Dar poezia de avangardă sau inovatoare consideră acest lucru total inadecvat. LVR - În licee și universități, profesorii îi învață pe tineri să iubească poezia? EF - Foarte bună întrebarea. Când eram la liceu, era vremea unui Gainsborough, a unui Kerouak, ceea ce nu mai e cazul astăzi. Există poeți care se bucură de o largă audiență, dar alții au doar un public în
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
revenit la concertele Festivalului. Pe de altă parte, indiferent de culoarea politică a administrației de stat, în fiecare dintre edițiile ultimilor 15 ani am putut distinge și o componentă socială, aspect cu care nu poți să nu fii de acord; tinerii au fost admiși fără restricții în sala de concert. A reușit marele experiment socio-cultural care este ,Piața Festivalului". Trecătorul aflat întâmplător în preajmă nu și-a continuat cu indiferență drumul. A zăbovit în preajma tinerilor muzicieni performeri. I-a ascultat. A
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
totul entuziasmantă a celui de-al doilea Concert de Serghei Rachmaninov, iar dirijorul Cristian Mandeal - în compania filarmoniștilor londonezi - o versiune puternic tensionată, fluentă, a celebrelor pagini orchestrale wagneriene Preludiu și Moartea Isoldei. în compania aceluiași minunat colectiv orchestral londonez, tânărul dirijor rus Vladimir Jurowski a realizat un concert exemplar pentru întregul afiș al Festivalului, creații ale marilor autori ai secolului trecut contemporani cu George Enescu, lucrări semnate de Olivier Messiaen, Maurice Ravel, precum și o versiune cu totul captivantă a celei
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]