5 matches
-
ou moale și sufletul praz fiert, dar sordidul bătrânel nu se dădea dus. O fi venit ca pețitor al Dorinței, se posomorî el" (p. 12). Toate premisele psihologice ale lui Gabriel Dimancea, ziaristul din Platonești, sunt ale unui Oblomov tipic: tândăleala în vârful patului, refuzul de a accepta mâncarea de plocon pe motiv că nu e gata făcută (i-ar veni să întrebe ca leneșul lui Creangă: "muieți-s posmagii?") și lehamitea de a se lăsa prins în brațele Dorinței (femeia are
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
consolare, la mulți dintre noi a luat amploare nevoia de hrană spirituală. Ceva se întâmpla în lagăr. Pretutindeni apăreau, activități care contracarau obtuzitatea colectivă, până mai ieri atât de apăsătoare. Gata cu furișatul plin de jale de colo-colo, gata cu tândăleala bolnăvicioasă. Învinșii se trezeau la viață. Mai mult: înfrângerea noastră totală elibera energii care, în timpul războiului ce se tot întindea, fuseseră îngropate, iar acum ieșeau la iveală, ca și când tot ar mai fi fost posibil să învingem - chiar dacă pe un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Groaznic, groaznic, groaznic“, își zise fata și nu o porni, ci o luă de-a dreptul la fugă în jos pe stradă. X A doua zi după vizita sa acasă la Eugenia și la aceeași oră când aceasta dădea ghes tândălelii amoroase a iubitului ei în locuința portăresei, Augusto, simțind nevoia unei confidențe, se îndreptă către Club ca să-l vadă pe Víctor, prietenul lui intim. Augusto se simțea alt om, de parcă vizita aceea și revelația prilejuită de ea cum că Eugenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
gumă de mestecat, iar pe ciorba pe care mă obligau s-o dau peste cap ai 145 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Nu-l împinsese tată-su, popa prin scrisori cu mustrătura profundă, cărturărească, să-și bărbierească creierul de tândăleală și să apuce către învățătură? De tândăleală și-l bărbierise și către învățătură apucase. Nu-i poruncise, cu aprinsă dojană, părintele său simțăminturi înalte, destoinice, și nu-l repezise spre calea pe care se băjeniseră, către Regat, sfinții învățați ardeleni
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care mă obligau s-o dau peste cap ai 145 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Nu-l împinsese tată-su, popa prin scrisori cu mustrătura profundă, cărturărească, să-și bărbierească creierul de tândăleală și să apuce către învățătură? De tândăleală și-l bărbierise și către învățătură apucase. Nu-i poruncise, cu aprinsă dojană, părintele său simțăminturi înalte, destoinice, și nu-l repezise spre calea pe care se băjeniseră, către Regat, sfinții învățați ardeleni? Ei bine, în primele zile destoinic fusese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]