59 matches
-
înnalte Chipuri de sfinți p-iconostas. Sub bolta mare doar străluce Un singur sâmbure de foc; În dreptul lui s-arat-o cruce Și-ntunecime-n orice loc. Acum de sus din chor apasă Un cântec trist pe murii reci Ca o cerșire tânguioasă Pentru repaosul de veci. {EminescuOpIV 295} Prin tristul sgomot se arată, Încet, sub văl, un chip ca-n somn, Cu o făclie-n mîna-i slabă - În albă mantie de Domn. Și ochii mei în cap înghiață Și spaima-mi sacă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în mâni moșneagul cu barba ca zăpada, Din cărți cu file unse norodul îl învață Că moartea e în luptă cu vecinica viață, Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-și prada. O muzică adâncă și plină de blândețe 10Pătrunde tânguioasă puternicile bolți: "Pieirea, Doamne Sfinte, căzu în orice colț, "Înveninînd pre însuși isvorul de viețe. "Nimica înnainte-ți e omul ca un fulg, "Ș-acest nimic îți cere o rază mângâioasă, În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase "A noastre rugi, Părinte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
doară îl simte în tăcere, Căci nu-țelege blândul cuvânt de mângâiere Din paginele unse a sfintelor scripturi. {EminescuOpIV 363} Ce-nseamn-acele candeli ce ard în orice colț Sub chipuri mohorâte cu-adînci și slabe fețe? Ce-nseamn-acea cântare pătrunsă de blândețe, Ce împle tânguioasă puternicile bolți? Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor! Din valul ce ne bîntue Înnalță-ne, ne mîntue! Privirea adorată Asupră-ne coboară, O maică preacurată Și pururea-fecioară, Marie! Răpită de duiosul organelor avânt, Pe cartea cea de rugă alunec-a ta dreaptă, Iar ochii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și de lacrimi i se împle Ochii dulci de mângâiere. Ea suspină fără vrere Neștiind încă ce-i cere Inima cu-a ei durere, Iar gândirea ei cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atîta drag Toată rariștea de fag. Mai începe, mai se pierde, De-i răspunde codrul verde Fermecat și îndrăgit De - acel sunet rătăcit. Iară inima îi zice: Ce stai, draga mea, aice, Scoală-te, supune-te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mi spunânduți spunându-i spunându-ne spunându-vă spunându-le 4. Scrieți sinonomele termenilor: surâs, datină, ceață, plăsmuire. Vremea si ...vremurile „O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire strecurându-se printre frunzișuri, se stinse, tânguios și jalnic, în nesfârșitul umbros al depărtărilor. Vijelia își trimise înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi înaripați. Și de peste firea întreagă, într-o clipă se ridică pe mii de note discordante și totuși armonice, simfonia înfricoșată a frământării
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
altă Europă", una care se revendica de la ideologia libertară și democratică a Occidentului, în timp ce rușii, cu potențialul lor enorm, își impuneau deschis alteritatea, manifestând din capul locului o independență de spirit care îi plasează dincolo de eternul lamento polonez și de tânguioasa melopee românească. Unii abordează revoluția à la française, ceilalți într-un fel propriu, întemeiat pe solidarități ce nu implică atârnare. Rușii, în această viziune, înfruntă lumea apuseană și resping modelul francez (Herzen, Bakunin etc.), în timp ce reprezentanții popoarelor mai mici, românii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ceea ce constituie unul dintre aspectele justiției imanente. Căci elanul nu s-ar putea redresa în urma catastrofelor, dacă nu și-ar fi exercitat anterior cu ocazia micilor inconveniente ale vieții de zi cu zi forța de acceptare, contrariul perfect al resemnării tînguioase. În această privința, privilegiile prea mari pot deveni la fel de nocive ca și frustrările prea mari. Elanurile sînt de obicei blocate de arivismul banal, adormite de triumful asupra reușitei exterioare sau crispate dușmănos de înfrîngerile pe plan social, exaltate sau inhibate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intenții armonizante (care nu este altceva decît dorința esențială) care acoperă cele mai mici detalii ale vieții cotidiene și mai ales cortegiul resentimemelor dizarmoni-zante. Grație eliminării succesive a egoismului pervers de către resentimente și ambivalenței lor restrictive (vanitatea culpabilă și acuzația tînguioasă) a fost restabilită căldura sufletească, unirea armonioasă a dragostei ego-ului și a alter-ego-ului, dragostea obiectivă diametral opusă sentimentalismului altruist (contrapolul pervers al egocentrismului vanitos). Obiectivarea dragostei implică dragostea față de adevărul în privința sinelui și a celuilalt: luciditatea și spiritul valorificator. Cel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din miazănoapte, răscoli clocotitor nemărginirile rotunde, și un ropot fără Întrerupere și nedeslușit vestea, de pretutindeni, apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzișuri, se strânse tânguios și jalnic, În nesfârșitul umbros al depărtărilor... Vijelia Își trimisese Înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi Înaripați... Vântul devenise turbat și venea, acum, În dese rafale, de ne lăcrimau ochii. Valurile se aruncau cu furie spre țărm și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]