125 matches
-
acum 160 de ani și mai bine, librării nu existau și bineînțeles, nici oficii de difuzare. Subvențiile fiind atât de mici, editorii nu sunt câtuși de puțin stimulați și unii, dacă și-au acoperit cheltuielile, se mai lasă și pe tânjală, obținând profitul dintr-un roman de senzație, de regulă, sexy, care poate ajunge la tiraje considerabile, în timp ce edițiile critice ale clasicilor, monografiile de referință nu depășesc 500 de exemplare (la o populație de peste 20 de milioane de locuitori!). O asemenea
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
litanie de abandonată iremediabil. De scris, scrie după tipic sămănătorist (degeaba a colaborat și la Sburătorul după război), cu peisaje de alean (carei poate fi luat și de notă simbolistă, dacă n-ar fi toate sămănătoristele bolnave de aleanuri și tînjeli) anume potrivite ca decor idilic de contrast la drama proprie. Natura exultă, fata suferă, cam asta e rețeta sămănătoristă de amor. Așa și la Ada: toată lumea merge să se drăgălească sub plopii de la răscruce și-n mijlocul unui peisaj mirific
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
românesc și a manifestărilor lui artistice, unanim remarcată, e simțirea unei legături mistice cu natura animală și vegetală. "Miorița" e numai un exemplu în această privință; cel mai frumos. Românul e frate cu codrul, se spovedește paserilor, mîngîie boul din tînjală, se lasă în seama căluțului. Porumbul plivit de buruiană rîde de bucurie, mărul necurățit se roagă de fata bărbată să-l curețe. În povești, în doine, în viața de toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
și cînd și-ar fi dat seama că iepurele e un iepure de paie, o lua razna spre tribună, ori în partea ailaltă, sărind gardul de sîrmă nu prea înalt. Sau refuza, pur și simplu, să mai alerge, lăsîndu-se pe tînjală. Josefina, cățeaua pe care cîștigase o dată o sumă uriașă,... zece milioane de lire, uriașă i se păruse lui, nu mai concura și se zicea că acest Romeo, mascul dezordonat, își înfipsese colții în gîtul ei, după terminarea unei curse și
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
la care a fost prezent prefectul Horia Ciocârlie, alte autorități locale și oameni de afaceri din zonă. Președinte al Clubului Investitorilor Timiș a fost aleasă doamna Olimpia Moica, director general „AEM-Luxten“. Din consiliul director fac parte, în calitate de vicepreședinți, domnii Mihai Tânjală, patronul firmei „SCATA“ Lugoj, Adrian Dumitrescu, director general „Saiftim“, iar ca membri, Dan Duran, asistent universitar, și Octavian Roșca, directorul firmei „Rodex“. În perioada următoare sunt așteptați să se înscrie în club toți investitorii timișeni interesați. În același cadru, a
Agenda2003-18-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280956_a_282285]
-
depistat în materialul cercetat doar două trimiteri la unul dintre obiceiurile vieții de familie și anume la muntă. Dacă în alte părți fetele primesc zestre ca în următorul exemplu: „Dară fetei de la noi / îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare de vaci / Și ciurdarii de la vaci / Și cer turma-i mare de oi / Și ciobanii amândoi
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
să se ocupe, nu? - De acord! am replicat eu voios. Mă mir însă de unde aveți atâta energie. - Ei! Energia ne-o facem singuri. Eu am fost ordonată toată viața și când am avut de treabă nu m-am lăsat pe tânjală. - Se vede de la distanță, doamnă. De asta vă păstrați tinerețea. Vă admir! - Mulțumesc, dar cred că mereu vă țineți de glume... - Nu, nu! De data asta am glumit în serios... Ne-am făcut semn prietenesc cu mâna și ne-am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate la distanță de batoză. Tragla era un dispozitiv compus dintr-un drug de lemn drept și neted, legat de capete cu câte o frânghie și aceste frânghii se adunau la tânjală, de care erau legate formând un unghi ascuțit. Tot de la drug mai pornea o coardă, tot din frânghia de negară, căci pe atunci aceste frânghii erau cele mai bune. Coarda venea pe deasupra paielor și le ținea grămadă. O persoană ținea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
moș Dumitru, dus pe gânduri... Găsim noi ac de cojocul lui - a afirmat Vasile Hliboceanu, semn că se gândea deja cum să urce dealul de la Lutărie... După un firicel de odihnă la Fântâna cu ciutură, au pornit. La cine îi tânjala? a întrebat din mers Vasile Hliboceanu. La mine - a răspuns Mitruță Ogaș. Când ajungem la piciorul dealului, iei boii cu tânjala după ei și o agăți înaintea boilor lui moș Dumitru. Gheorghe Amnar merge în urmă, să pună o piatră
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să urce dealul de la Lutărie... După un firicel de odihnă la Fântâna cu ciutură, au pornit. La cine îi tânjala? a întrebat din mers Vasile Hliboceanu. La mine - a răspuns Mitruță Ogaș. Când ajungem la piciorul dealului, iei boii cu tânjala după ei și o agăți înaintea boilor lui moș Dumitru. Gheorghe Amnar merge în urmă, să pună o piatră sub roată când se hodinesc boii...Una două sunteți în deal... Hlibocene, ești un adevărat șăf. Imi place cum gândești și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în frunte, ciolănoși și grași, cum sunt mai buni de înjugat la car. Aud? (strânge iar surcelele) SMARANDA: Doamne, doamne! Bate tu darabana mult! Ai ceaun și apă, ce-ți mai lipsește pentru mămăligă? Da' plug, grapă, telegă, sanie, car, tânjală, cârceie, apoi coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte lucruri altele care trebuiesc omului gospodar, ai tu, Dănilă? Iaca n-ai! Și mira-m-aș să le ai vreodată dacă nu dai din coate cum se cuvine. Așa-i că tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
termine. Ca un făcut, însă, pe nesimțite a venit înserarea... Și odată cu ea și despărțirea de Costache. - a oftat Petrache, ca și cum faptul s-ar fi petrecut ieri... Am împărțit grupa în două. Jumătate sub comanda mea, jumătate sub comanda caporalului Tânjală. Plecare la interval de o oră între formații. Punct de întâlnire, colțul de nord al cimitirului... În ziua aceea, până în seară, am avut timp să-i povestesc colonelului despre liceul lui Bașotă, despre sat și toate câte le știam... Seara
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ostaș din armata noastră care are norocul să lupte pentru satul și chiar pentru casa lui... Fă-o așa cum știi mai bine. Îți urez noroc!”... Cântecul cocoșilor de la miezul nopții a găsit cele două formații - a mea și a caporalului Tânjală - la locul ordonat. Adică în cimitir. După ce am rânduit ostașii cum trebuia, lam văzut pe caporal că se apropie de mine. Era bun de glume mehenghiul. „Domn’ plutonier, să vă spun una. Poate trece noaptea mai repede”. „Spune, măi Tânjală
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Tânjală - la locul ordonat. Adică în cimitir. După ce am rânduit ostașii cum trebuia, lam văzut pe caporal că se apropie de mine. Era bun de glume mehenghiul. „Domn’ plutonier, să vă spun una. Poate trece noaptea mai repede”. „Spune, măi Tânjală!” Și-a dres caprariul glasul și... „Satul meu se cheamă Buhai. Așa îi zice și pace. Într-o zi, pe o căldură mare, la fântâna din marginea satului se hodineau două femei. Una mai bătrână și alta tinerică foc. Dondăneau
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
întoarcem acasă... Gospodarul - mustăcind a râde - le-o căinat: Ei, dacă o trebuit, o trebuit! Nu te poți încontra cu nevoia!”... Am râs pe înfundate, comentând spusa babei. În cele din urmă, l-am luat peste picior pe caprari: „Măi Tânjală! Moartea-i cât capra pe tine și tu o ții hojma într-o șagă.” „Păi ce să fac, domn’ plutonier, dacă moartea-i colea în față? Măcar să-i râd în nas. Ce, să-i arăt că mi-i frică de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe tine și tu o ții hojma într-o șagă.” „Păi ce să fac, domn’ plutonier, dacă moartea-i colea în față? Măcar să-i râd în nas. Ce, să-i arăt că mi-i frică de ea?”... Așa era caporalul Tânjală... În scurt timp, ni s-a alăturat unul din ofițerii care ne-au așteptat în gară. El cunoștea situația din ziua ce trecuse. „Șoseaua este interceptată de inamic și este bine păzită... Noi vom rămâne aici, să ținem sub observație
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Mă apropiam cu repeziciune de casa mea... O rafală de mitralieră m-a forțat să mă trântesc la pământ. Cred că un rus mă dibuise, pentru că mitraliera a pârâit din nou. Nu m-a lăsat să ridic capul măcar. Caporalul Tânjală, de lângă mine, a strigat: „Trage o rafală lungă, să pot face un salt până la nucul din față!” Am apăsat pe trăgaci lung... lung... Caporalul a zvâcnit ca un arc. Un pas... doi... și în clipa următoare șiîncordat trupul într-un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
șiîncordat trupul într-un mod nefiresc, bătând aerul cu mâinile... S-a prăbușit... Am simțit atunci că nu mă mai pot stăpâni... Fără să mă acopere cineva cu foc, am făcut saltul pe care nu l-a mai sfârșit caporalul Tânjală. De la rădăcina nucului aveam în cătarea automatului poarta casei mele... Știam înălțimea cerdacului și am ochit poarta în punctul bănuit de mine potrivit... Am apăsat pe trăgaci scurt... și încă odată... Au sărit așchii din scândura porții... Am așteptat câteva
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-i întroloace. El cu averea, ea cu cenușa din vatră și cu... frumusețea... Toate ar fi fost cum ar fi fost, dar inimile noastre ardeau după Ileana, fiindcă drăcoaica a știut să ne puie pe jar pe amândoi... Dacă Costică Tânjală - tatăl Ilenei - nu ar fi hotărât să-și deie fata după feciorul lui Otic, atunci poate că se mărita cu Hliboceanu. Și drept să-ți spun - cu toată inima friptă - nu mi-ar fi părut rău. Vasile merita s-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
au mai rămas, te sfătuiesc să ții ochi larg deschiși... Nu mai trebuie să muncești, o să-ți dau o carafă cu rom pe săptămînă și ceva mîncare, dar va trebui să mă informezi dacă vreunul dintre ei se lasă pe tînjală, se revoltă sau nu pricepe de vorbă bună... Și astfel reuși să-i despartă pe prizonieri. De-o parte se afla Mendoza, și Împreună cu el cîinele lui credincios, norvegianul care-l admira fără rezerve și Îl asculta fără să crîcnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
putem trage pe zăpadă. Băieții s-au mișcat precum furnicile. Dintr-o creangă mai lungă, am făcut un fel de proțap, la care să tragem pe rând, câte doi. ― Aceala nu era proțap, ci tânjalî. Proțapu’ Îi la car, da’ tânjala Îi la plug ori la grapî - l-a corectat tata Toader pe Petrică. ― În sfârșit, am pornit pe firul gârlei. Dacă cei doi care trăgeau targa oboseau, treceau În spatele șirului, urmând „la ham” alți doi cercetași... Toader gemea continuu de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
retragere. Nu vezi cât ratăm șansa de a ne mântui?... Nu vezi că omul este o ființă supusă greșelilor?... Mai spune-i și că poate repara răul în altă viață, să vezi cum se va lăsa și mai tare pe tânjală!... Înțelegi ce spun? Da, înțeleg, încuviință Bart, după câteva clipe de tăcere. Dar, Doamne, se grăbi el să adauge, dacă eu ucid în viața asta, în altă viață am să fiu ucis?... Așa mi se pare că spuneți voi, karmiștii
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
opozitorie, ca un oximoron simpatic. Românul, în general, nu are stare. Când stă pe loc, se bâțâie. Și dacă stă, stă pe ghimpi. E nestatornic. Și anxios. Tare sucit. În toate. Dar, deși urăște etic somnolența, el respectă cu religiozitate tânjala. Nu are grețuri filosofice, dar iubește dezinteresat lâncezeala încruntată. Este dinamic, se agită și se frichinește bine, dar, în același timp, e statornic cu mare bucurie. Mobil până la amețeală, e degrabă promițător de fapte și mărețe împliniri în așezare. Este
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
Vineri, 22 Noiembrie, ora 18.30, la Târgul Internațional GAUDEAMUS, Emanuel Tânjala prezintă „Jurnalul unui fotograf” Invitați: Dan C. Mihăilescu, Emanuel Tânjala, Lidia Bodea EMANUEL TÂNJALA, unul dintre numele cu răsunet din presa românească a ultimilor 40 de ani, are meritul de a fi dat o nouă definiție și o nouă dimensiune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
Vineri, 22 Noiembrie, ora 18.30, la Târgul Internațional GAUDEAMUS, Emanuel Tânjala prezintă „Jurnalul unui fotograf” Invitați: Dan C. Mihăilescu, Emanuel Tânjala, Lidia Bodea EMANUEL TÂNJALA, unul dintre numele cu răsunet din presa românească a ultimilor 40 de ani, are meritul de a fi dat o nouă definiție și o nouă dimensiune fotoreportajului. Arareori până la el subiectul unei fotografii de presă a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]