38 matches
-
știu doar că începusem să mă “înalț” și să-mi revin, să-mi preschimb posomoreala atavică într-un luminiș și ambient tonifiant, elevat, cu formă și chip neumbrit de fantasme existențiale, obsesii care mi-au învăluit până la desfigurare sufletul plăpând, tânjitor doar de puțină înțelegere și respect pentru demnitate pe care atunci și în acel cadru nu mi-l încălca nimeni, dreptul la umilință - condiție esențială și imprescriptibilă a omenescului din fiecare. Ilustrația muzicală molcomă ne devora sufletele, seara fusese rezervată
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_7_.html [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
clar, conform Scripturii, de Primul păcat (lucrare definitorie, vezi supra); în fine, lumea de după cădere, cea aruncată de Creator în istorie, o lume complicată și, în esența ei, tristă, prezentă, pe de o parte, într-un fel de paradis remanent, tânjitor, nostalgic, stăpânit de evaziune, reverie, visare, de o părelnică armonie, un pseudo-paradis, palpitând, devitalizat, amnezic, în ciclul Seratelor, sau în Boemă, de pildă, cu soliste ce aduc a sirene marine, cu unduiri de albastru și verde, precum cele din Pești
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
partid” care analizau rezultatele editoriale, ale unor reviste sau ale unor sectoare, venind cu „măsuri” - adică sancțiuni, schimbări din funcție, trimiteri la munca de jos sau la cursuri de ideologizare. Concomitent, aparatele editurilor sau revistelor aveau tot mai mulți redactori-îndrumători, tânjitori și ei după o leafă și bine ținuți în frâu prin asta, adică atrăgându-li-se mereu atenția că ei sunt răspunzători și-și periclitează leafa dacă apar nemulțumiri „mai sus”. Deoarece, cu toate că existau tot felul de eșaloane de avizare
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
elitre diafane ale muzicii, are în sân izvorul armoniei și metaforei cântecelor alese, ale căror fântânițe șopotesc în vis, are o raclă sufletească în care începe priveliștea cerului, are un munte care încleștează între creste și poală, pământul și cerul, tânjitori și unul și celălalt ai universului sonor pe care-l aprinde și-l și înfrigurează muzica. Dida Drăgan e artista care cântă o muzică ușoară foarte grea! Și adorabilă! Cântecele Didei Drăgan sunt ziua, crepusculul, căldura sau gerul vieții, dar
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398226814.html [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
gândit? Ca aproape de bătrânețe - nădăjduiesc să nu fi dat în mintea copiilor - să scriu câteva versuri. Am socotit eu că-mi pot mai bine prinde sufletul și desface baierele inimiii, și răspunde la toți cu măsura esențelor pe carele cultivă tânjitorii de minte luminată, cuget profund și faptă chibzuită. Mi-am spus: câte un vers pentru fiecare coleg și prieten al meu, pentru că poezia, cum ar fie ea, este, cum spunea cineva, o adevărata sărbătoare a sufletului dar și pentru că doar
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mama.html [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
Eveniment > Comemorari > RĂBOJ PRIN VREMI ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Răboj prin vremi ... In memoriam Gheorghe Pârnuță Țara și Istoria ei au fost pentru cărturar nesomn sau popas demult tânjitor spre a le lumina tenebrele limpezi vâltorile mâloase, cuvinte slobozite din condei cu osârdie ridică vălul de uitare - truda și jertfa și-osâdia înaintașilor cioplitori în lemn, mânuitori de țapine de andrele, de războaie de țesut hașurate în file de hronic
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Raboj_prin_vremi_.html [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
fiică a domnitorului moldovean Petru Rareș, Ruxanda „"era îmbrăcată cu toată pompa cuvenită unei soții, fiice și surori de domn"”. Pe chipul ei mândru se citea însă o tristețe adâncă pricinuită de soarta ei vitregă: „"Ea însă era tristă și tânjitoare, ca floarea expusă arșiței soarelui ce nu are nimică s-o umbrească"”. Din cuvintele pe care i le adresează temutului ei soț, reies bunătatea și compasiunea față de cei aflați în suferință. Astfel, întrebată fiind care este pricina pentru care și-
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
forța "ușile tainei în număr de șapte", de a escalada "Muntele Cain" și "Muntele Vinei" ori de a descoperi "Poarta Învierii" învederează în fond o mistuitoare nostalgie gnostică. În spectralul Eu al celui ispitit de intermundii se pot recunoaște toți tânjitorii lumii, toți Ceilalți în proiecții simetrice. În Tripticul termenilor sau încercare asupra cuvintelor obsedează tipic mirajul "esenței a cincea" (quintesența), motiv de speculație filozofică-filologică; produs gnoseologic "imponderabil", inefabil, quintesența lunecă printre degete: "Nu este Formă, / ci doar o formulă / spre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire de viață... Într-o Baladă cu Toma Alimoș, trecerea în neființă, proiectată în orizont metafizic, are tandrețea unui Blaga tânjitor: Există o lumină, / există o stea / doar mort o poți vedea -, / Marie Magdalină". Altă dată, abaterea atenției din matca obișnuită, întoarcerea lucrurilor pe dos despovărează momentan; poetul citește Basme de adormit bătrânii sau se uită "prin toate oglinzile din casă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
stil folcloric, aspiră spre purități luminiscente. Poemele sale definitorii sunt niște frânturi de concerto grosso: "Încearcă să lumineze / orașul fără moarte, / să-ntoarcă rândunelele în streașina din / care picură cerul". Neoromantic în cheie patetică (împresurat de întrebări), privind în sinele tânjitor și contemplând necontenit largul, Vasile Nicolescu cultivă sistematic discreția clasicismului din totdeauna. Arhitectul s-a vrut un căutător de armonii. CĂUTÂND CUVÂNTUL MAGIC: GEORGE VULTURESCU Rădăcinile lui George Vulturescu sunt într-un sat din Nordul Transilvaniei, solidaritatea cu cei de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un Tzara sau Adrian Maniu, Voronca e unul dintre cei ce inovează substanțial imaginarul liricii românești. Și ceea ce este mai important, aceste noi „date” se Înfățișează ca prezențe familiare, la Îndemînă, degajînd eul poetic de orice complexe, ca și de tînjitoarele nostalgii romantico-simboliste. Autorul Invitației la bal ne introduce printre primii În ceea ce numim astăzi o „civilizație a imaginii”, contribuind la Încetățenirea În poezia noastră a unui topos prin excelență avangardist: al spectacolului citadin, al orașului feeric modern. Este, acesta, și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un Tzara sau Adrian Maniu, Voronca e unul dintre cei ce inovează substanțial imaginarul liricii românești. Și ceea ce este mai important, aceste noi „date” se înfățișează ca prezențe familiare, la îndemână, degajând eul poetic de orice complexe, ca și de tânjitoarele nostalgii romantico-simboliste. Autorul Invitației la bal ne introduce printre primii în ceea ce numim astăzi o „civilizație a imaginii”, contribuind la încetățenirea în poezia noastră a unui topos prin excelență avangardist: al spectacolului citadin, al orașului feeric modern. Este, acesta, și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
roman doctrinar al cuplului etern, preluînd teza indică despre metempsihoza. Sufletul uman, aspirînd spre dragoste, e damnat la migrație (în șapte vieți pînă a-și dobîndi liniștea în Nirvana). Numai după peregrinarea fatală prin suferințele celor șapte reincarnări (vieți), sufletele tînjitoare se pot, în sfîrșit, contopi. Cele șapte reincarnări sînt, de fapt, în carte, șapte episoade nuvelistice, împletite bine, între ele, de liantul aceleiași aspirații spre iubire. Toma Novac, omul din primul episod (nuvelă), și-a găsit, intempestiv, iubirea, întruchipata de
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
Puzzle de sugestii savuroase poate, dar lipsite de maliție. Pentru dezabuzați, sună a oracol adolescentin; dar recuperarea adevăratei vieți, a fericirii și speranței e condiționată de curajul de-a recupera frăgezimea aurorală a sufletului de străin și călător, în acea tânjitoare așteptare augustiniană a regatului celest. Așteptarea pe care solarul Augustin a dezvoltat-o pornind de la harta traseului descris în epistolele pauline. Nu întâmplător amintesc de cei doi mari discipoli ai lui Cristos, de vreme ce opera lui Coelho se pretează cel mai
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
timp / ecouri ale lumii de oglinzi și reflexii / din care ciugulesc din cînd în cînd / amintiri despre viața placebo a poetului" (păpușa cu cortex de păpușar). Inevitabil, artificiul implică dedublarea, cu aceeași melancolică relație dintre esență și aparență, cu aceleași tînjitoare năluciri ale unei consubstanțieri prohibite: "un germen de realitate un ritm cu dublu sens / mă nasc aici și acolo însemnînd tot ce e viu este / de două ori revelat o dată în lume și o altă dată / în reflexia lumii în
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
lui Ion Pillat și Nicolae Davidescu i-au părut lui Ion Negoițescu prea reci și neinspirate, o viziune cam seacă prin urmare, în care înseși făpturile celeste din lirica voiculesciană îi apar criticului de o „senzualitate îngrijorătoare”, îngerii lui Blaga tânjitori, bolnavi, iar psalmii lui Arghezi mai îndată sfidând fiorul sacru, presimțirea (doar aceasta!) a divinității fiind ofranda altor argheziene stihuri. Aspră, în opinia noastră, restrictivă vedere, dar în același spirit în care I. N. considera tradiția Mioriței ca prea apăsătoare
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
și crude funii,/ Miresme cotropindu-ne ca hunii.// Și-acum plutesc și-n palme roze bat/ Mingi pline cu un aer necurat” (Sentința). O artă voluptuoasă, de secol al XVIII-lea, asemenea picturii unui Watteau, se înfiripă pe suprafețele acestei tînjitoare reverii ce nu se recunoaște decît prin ocoluri caligrafice, ca o jertfă a existențialului inclus în „încîntarea” sa de rang pur estet: „Ții minte orășelul acela de munte/ Cu ganguri subțiri și prepelicari lătrînd de-ncîntare?/ Treceau pelerini. Fecioarele-aveau jartiere de
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
pe lucruri/ îmi pare că intru/ în culoarea utopica/ nuanțe/ detalii ce-mi alcătuiesc/ împrejurările vieții" (Detalii). Sau această autumnala antropomorfizata, pînă la punctul incert în care însăși ființă noastră poate fi socotita reversibila, capabilă a se varsă, stîngace și tînjitoare încă, în peisajul din care a purces: "Secvențe de toamnă ispititoare/ minuscule părți/ atît cît să-ți fie milă/ de toți și de toate// în fața ta/ un copac își hașurează umbră/ cu verde/ lacom încă de soare/ și atît de
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
jocul de copil // Și de-o fi să ardă golul de cuvinte / O cămașă albă spune că exist / Ai venit pe lume margine cuminte / Cu numărătoarea anilor lui Crist" (Venirea pe lume). Nedispus totuși a se închide în formule pasive, tînjitoare, Gheorghe Pârja se arată în alte locuri alert, imaginativ, aducînd în scenă un fabulos stenic. Călător prin Serbia, se dedă la asociații cutezătoare ce exhibă o energie de-acasă: Omul era nebun, nebun de oraș / Pentru a-l stăpîni i-
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
are de apărat un partid de guvernămînt, în afară de cel al cărui senator este. Nu e semnificativ că fostul animator al Cîntării României a lui Ceaușescu a început publicarea unui săptămînal care se cheamă Flacăra și în care își găsesc loc tînjitori ai ceaușismului? Emisiunea lui Păunescu de la ProTV e, de fapt, o emisiune despre Adrian Păunescu, noul salvator individual al patriei. Ea e o emisiune de tip rezidual - ceea ce Păunescu n-a îndrăznit pe vremea Cîntării României și nici la Flacăra
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
e dat de contemplație. Detașată de natură, în calitate de eu ce-și recunoaște identitatea, autoarea se întoarce asupra naturii cu o subtilă nostalgie care are ca subtext recunoașterea delimitării. Simțămîntului brut de contopire îi ia locul simțămîntul rafinat al unei alterități tînjitoare, în cheie extrem-orientală: "Printre roze/ o casă/ ca o stea strălucea/ ca o cană cu lapte/ lumina își revărsa// unde este?" (Printre roze). Ori această pictură a contrastelor, cu un grăunte de transcendență, comentată la modul umoral: "o casă foarte
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
foarte relativ al urletului lăuntric... În ultimă instanță, "terorismul" din titlul volumului acoperă mai degrabă sensul obsesiei... terorizante pentru individ a solitudinii și precarității despre care am vorbit mereu în aceste glose. E o stare de încordare a celui slab, tânjitor după o problematică solidaritate umană, o "conectare" posibil salvatoare, însă care se poate întoarce în orice clipă împotriva sa: "așa că nu-mi spune mie tu de ce faci și de ce nu faci?// eu nu fac pentru că aștept să-mi crească în
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
Vinea recenzii critice sau chiar că autorul nostru care, ajuns corector la Viață literară a lui I. Valerian, putea publică acolo cîte o poezie) parveneau să publice în cîte o revistă mai știuta. Altfel, așteptau neliniștiți, privind cu respect și tînjitor către scriitorii cu nume cîștigat. Pentru fixarea ambiantei timpului, cînd scriitorii se întîlneau, de regulă, la cafenea, autorul are grijă să amintească aici ce era șvarțul, pe care atîta îl consumau scriitorii și ziariștii. Ar fi fost nu cafeaua clasică
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de Eichendorff): "Muntele e lăsat pentru poet, și poetul pentru munte. Aici, privind maiestatea naturii, el se inspiră a cânta amorul și gloria, nu în zgomotul orașelor unde câte o privighetoare pribagă, în alee trase cu sfoara, sloboade niște sonuri tânjitoare și regulate ca muzica din califul de Bagdat." În Cum am învățat românește, după ce respinge absurditatea buchisirii alfabetului pe dinafară și învață literele românești citind Istoria despre începutul românilor în Dachia de Petru Maior, elevul îi declară, în batjocură, magistrului
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
Formalizate la acest mod extrem, obiectele se revoltă, își cer dreptul la viața lor intrinsecă: „Încă e seară/ aparatele sînt răzvrătite/ în junghiuri/ scîrțîie de la liziera tăcerii/ și strigă prin cîmp de vocale” (ibidem). După asemenea piruete ale fanteziei aparent tînjitoare în raport cu ordinea exterioară, care, în fond, e menită să indice sec fatalitatea („Am început să scriu poemul/ cu instrumente de măsură/ un compas o linie cu care se face/ cuadratura cercului/ cînd se poate firește/ am căutat acele cuvinte/ vechi
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]