5 matches
-
parc); d. Orașul văzut ca un muzeu al figurilor de ceară: "Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu" (Panoramă) ; 2. Nevrozele se produc în odaia obscură, înecată în fum și-n aburii cafelei, în orașul provincial cu ploi târâitoare, umbre negre, tristeți autumnale, muzică funebră; 3. Moartea este o obsesie, o stare de disperare, de degradare senzația de funebru este permanentă în lirica bacoviană: "Sunt câțiva morți în oraș iubito/ Chiar pentru asta am venit să-ți spun" (Cuptor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și la Geo Dumitrescu, unde se remarcă aceeași îndreptare violentă împotriva instrumentelor de scris dublată de o descriere grotescă sugerând un refuz al poeziei inocente: Hârtia/ e plină de gângănii strivite, vorbe/ cu treizeci și două de picioare, inerții grase/ târâitoare, duhnind a cerneală stătută,/ sinuoase moluște cotcodocind duios/ peste neîncepute emoții, printre gânduri/ desfăcute în șisturi virgine..." (Singur-lună). La Daniel Corbu, transformarea lumii în text este însoțită și de o serie de căutări ale unor posibile origini ale poeziei, universul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Dacia, românii, încălțând cizme și încingând brâul polon, au luat finale magiare și litvane." (...) "România se cungiură de raiale, de unde, cu moda traiului asiatic, ni se hultuiră prințipii cu cuvinte de șerbi, și pasul cel slobod se încătușă de încălțămintea târâitoare".
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
fără Împortanță, de vrei matale, m-a ținut dăștept până la piuitu vrăbiilor. Nicicând nu s-a gândit atâta Într-o singură noapte! Aveam și vată, și naftalină. Am pus dân ele În crăpelnița dă marți, un blid cu gnocchi tare târâitori până atunci. Zi dă zi, am tot mărit porția pă blat, În plină impunitate, pencă don César să Înflăcăra cu Caruso sau să bucura d-a-mprostulea dă planurile lui dă vendetta. Da melomanu nost știa să cază cu zgaibaracele pă dușamea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ele curioșii; Puteți să-mi spuneți unde dispăreți? Voi, zdrențe de o zi, efemeride Ce faceți voi cu numele celebre: Cari trâmbițați pe toți nesățioșii Și unde duceți voi atâtea glorii? De bani și glorii, pe toți virtuoșii Și toți târâitorii de hlamide, Proza lui Anghel, puțină și impopulară, este excepțională. Ea revoluționează arta scrisului. Dintr-o proiectată Arca lui Noe (trecînd peste alte încercări) n-au rămas decât fragmente, în care, sub pretextul experienței școlare a domnului Hube, profesor neamț
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]