155 matches
-
rictus batjocoritor, valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească-n colțul apei urdori/ Să sece izvorul/ Să se tîrîie norul/ Prin mlaștina inimii/ Portretul mării să-l ții/ În pod// Să-ți faci din șopîrle nod/ Și din alte tîrîtoare/ O tulpină de floare/ Gîndaci/ Să fie petale de maci/ Și craniile goale/ Locuri de încîntare/ Să cînți la spini/ Și notele să le combini/ Să iasă numai bube și vînt/ Cu mană, cu piatră, cu fier hohotind/ Și-n
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
a adunat pe făraș le-a lăsat la intrare. o auzeam cum se îndepărtează. vedeam cum i se albesc nările de parcă ele s-ar fi aflat în pragul leșinului. adu aminte: pe ziduri calde ne-am desfătat și noi ca târâtoarele în noroi cu bivolii și porcii în praf precum găinile și caii. habar n-aveam de naufragiu. experimentam cele 7 suferințe obligatorii mutam munții de cărți întindeam coarda până pârâia spinarea echilibristică simplă pe o sârmă la înălțime. era suficient
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
Cap. 27, verset 22- 23.Toate cele de pe uscat, câte aveau suflare de viață în nările lor, au murit.... Și așa s-a stins toată ființa, care se afla pe fața a tot pământul, de la om până la dobitoc și până la târâtoare și până la păsările cerului, toate s-au stins de pe pământ, și a rămas numai Noe și ce era cu el pe corabie (exemplarele selectate) Iar apa a crescut mereu pe pământ, o sută cinci zeci de zile... Găsind probabil că
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
Foarte încet Păstorul care cîntă în fluier Din biserica lui De iarbă Și pietricele de rîu, Precum și blîndul sfînt Predicînd norilor. * Pereche de șoimi, Făpturi a căror îmbrățișare E mai curînd Deschiderea zilei într-o Crescătoare strălucire, Rotind deasupra pădurii. Tîrîtoare le par Toate Și nestatornice Cum ar fi Alaiul de nuntă, Albia unui pîrîu, Un zid în ridicare... * Nisip... De neîngrădit, Ca lumina. Palma în care Fiecare grăunte Aspru sau mîngîietor E o altă făptură Esențială înțelegînd în felul ei
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
înainte de începerea slujbei și venerează icoanele de Sânta Maria în Biserica Fecioarei Maria Lagouvarda, din micuța localitate Markopoulos (care poarta numele lui Marco Polo) de pe insula Kefalonia, se întâmplă an de an, potrivit Romania TV. Oamenii s-au obișnuit cu târâtoarele care nu îi sperie, ci reprezintă un prilej de bucurie. Credincioșii îi pot atinge fără niciun fel de teamă. La sfârșitul slujbei, șerpii, despre care se spune că se roagă la icoane și preaslăvesc astfel pe Maica Domnului, părăsesc casa
Minune inexplicabilă cu șerpi, în fiecare an, de Sfânta Maria by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21747_a_23072]
-
atunci când întâlnește în cale dragostea. Și această piesă are la final un scurt Synopsis în care autoarea explică mesajul piesei. O altă piesă, cu titlu nu prea estetic, ba chiar provocând oarecare oroare, “Râme, melci, viermi, șerpi” - cu alte cuvinte, târâtoare. Are, de asemenea, personaje nenumite: Tânărul X, Bătrânul X, Vecinul X, Doctorul X. Acest procedeu, de a numi personajele cu X, indică faptul că oricine poate fi în locul lor, onomastica nu contează, de vreme ce oricui i se poate întâmpla să aibă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
nu contează, de vreme ce oricui i se poate întâmpla să aibă o fobie, să se teamă de ceva, stare pe care și-o înfruntă cu multe eforturi. De data aceasta, personajul principal, Tânărul X, are o altă fobie: se teme de târâtoare, în special de râme, care vin, o dată cu ploile. Încă din copilărie are această problemă stranie. Teama de târâtoare este pentru Tânărul X, teama de sine însuși: “Tânărul X: Mi-e teamă de râme. Mi-e teamă de pământ. Mi-e
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
pe care și-o înfruntă cu multe eforturi. De data aceasta, personajul principal, Tânărul X, are o altă fobie: se teme de târâtoare, în special de râme, care vin, o dată cu ploile. Încă din copilărie are această problemă stranie. Teama de târâtoare este pentru Tânărul X, teama de sine însuși: “Tânărul X: Mi-e teamă de râme. Mi-e teamă de pământ. Mi-e teamă de mine însumi. Mi-e teamă de tot ceea ce se târăște”. Teama de sine, începută la cea
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
mine lipicioșii aceștia ce-și poartă casa-n spinare alergând din loc în loc, parcă ar căuta eternitatea și nu pot păși dincolo fără cocoașa calcaroasă”. Interesant de remarcat că și Tânărul X și Bătrânul X, dau acestor târâtoare însușiri antropomorfice. Târâtoarele sunt perseverente și par a avea un singur gând: să invadeze totul. De aici și teama celor doi care se văd cotropiți de râme și melci. Situația devine hilară până când apare Vecinul X, care-l așează într-o roabă pe
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
cîteva explicații de o sfruntată falsitate, ca multe altele, în plus... Ce sîntem ? Cine sîntem ? Ce am devenit în această ultimă săptămînă ce nu-și are termen de comparație ? Ce a determinat această bruscă, nebunească, ucigătoare trecere de la orizontalitatea aparentei tîrîtoare, parca mulțumită doar cu faptul că există, la verticalitatea unei demnități nu numai nebănuite, dar parcă nici măcar de conceput? Ce s-a întâmplat oare acolo, în sufletele acelei mîini de OAMENI care au înfruntat pînă la capăt, cu mîinile goale
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
care proferează îndemnuri malefice: "Trupuri fără suflet ne furnizează precepte care ne vor ajuta cum să murim". Și iată una din înfricoșătoarele viziuni fantastice: Se va vedea în văzduh la o înălțime extremă, șerpi uriași luptându-se cu păsările". Deci târâtoarele se vor înălța și vor ucide ceea ce are zbor, previziune a prăbușirii oricărei axiologii, apterii spirituali doborând pe cei înzestrați cu aripi. De asemenea, "Oamenilor le va plăcea să-si vadă propriile înfăptuiri uzate și distruse".: frapantă premuniție a antispiritualității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sa către Romani definește idolatria ca formă de manifestare a credinței în vremurile de atunci: “Și au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios și al păsărilor și al celor cu patru picioare și al târâtoarelor.” (Rom. 1, 23). De fapt, prin idolatrie se substituie autoritatea și puterea lui Dumnezeu cu o alta, inexistentă, a unei creații omenești, făcută din lemn, piatră sau alt material. S-a înlocuit Creatorul cu o creație. Instituția Bisericii Ortodoxe este
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ca și atunci. Problema nu se pune așa, totuși, femeile, în marea lor majoritate, au o aversiune indiscutabilă față de o noapte petrecută sub acoperământul desuet al unui cort. Femeile vor condiții, apa de munte e rece, prea multe insecte, eventual târâtoare libidinoase, oglinda lipsă, când ne întoarcem?, e traseul prea lung și mă dor picioarele, mai bine mergeam în parc etc... Vijelia încercă (pentru a câta oară?) să desprindă cortul de pământ, ca și cum întreg decorul s-ar fi metamorfozat într-un
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în ziarul "România liberă" (la pagina externă). Am reținut, între altele, că interlocutorul nostru de peste Ocean avea/are o privire lucidă asupra evoluției țării noastre ("revoluția" trecuse ca un fum înecăcios, prin care nu deslușeai decât victime, călăii dispăruseră precum târâtoarele prin frunzișul fetid și umed), către capitalism, către democrație veritabilă, nu trucată. Și, dincolo de pesimismul pe termen scurt, credea că spiritul critic românesc, pe care îl descoperise citind, mai cu seamă, cărțile lui Maiorescu, Ibrăileanu, Caragiale, Lovinescu ș. a., va fi
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
o sforțare evidentă și, cu un glas și mai pătrunzător decât înainte, continuă cu mare aprindere, tunând: „Oare, în lumea animalelor, ce ajunge cel înfrânt, în urma luptei dintre doi masculi pentru o femelă, în ochii tuturor celorlalți? Ajunge doar o târâtoare, un melc, o moluscă antropomorfă, adică ceva ce nimeni nu-i dă nicio atenție! Dimpotrivă, masculul care biruie, falnic și strălucitor în măreția lui, devine conducătorul grupului și cel care are calea deschisă la fiecare dintre femelele pe care le
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sale prin profiluri psihologice unice, analizându-le cu grijă gândurile, sentimentele și trăirile ce-i domină teribil: „Oare, în lumea animalelor, ce ajunge cel înfrânt, în urma luptei dintre doi masculi pentru o femelă, în ochii tuturor celorlalți? Ajunge doar o târâtoare, un melc, o moluscă antropomorfă, adică ceva ce nimeni nu-i dă nicio atenție! Dimpotrivă, masculul care biruie, falnic și strălucitor în măreția lui, devine conducătorul grupului și cel care are calea deschisă la fiecare dintre femelele pe care le
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
până și căprioare! Ăștia mănâncă orice le încape în labele alea de goi! Și, ca un corolar înfricoșător, fac, de asemenea, orice. Căprioarele mănâncă ce mănâncă ele, căprioarele, iar evreii mănâncă ce mănâncă evreii, dar goimii ăștia nu. Că-s târâtoare sau că se tăvălesc în noroi, că-s săltărețe și angelice, n-are importanță, animal să fie, găbjesc tot ce vor și ducă-se dracului simțămintele acestuia (ca să nu mai vorbim de omenie și milă). Da, istoria a consemnat toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
o sforțare evidentă și, cu un glas și mai pătrunzător decât înainte, continuă cu mare aprindere, tunând: „Oare, în lumea animalelor, ce ajunge cel înfrânt, în urma luptei dintre doi masculi pentru o femelă, în ochii tuturor celorlalți? Ajunge doar o târâtoare, un melc, o moluscă antropomorfă, adică ceva ce nimeni nu-i dă nicio atenție! Dimpotrivă, masculul care biruie, falnic și strălucitor în măreția lui, devine conducătorul grupului și cel care are calea deschisă la fiecare dintre femelele pe care le
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sale prin profiluri psihologice unice, analizându-le cu grijă gândurile, sentimentele și trăirile ce-i domină teribil: „Oare, în lumea animalelor, ce ajunge cel înfrânt, în urma luptei dintre doi masculi pentru o femelă, în ochii tuturor celorlalți? Ajunge doar o târâtoare, un melc, o moluscă antropomorfă, adică ceva ce nimeni nu-i dă nicio atenție! Dimpotrivă, masculul care biruie, falnic și strălucitor în măreția lui, devine conducătorul grupului și cel care are calea deschisă la fiecare dintre femelele pe care le
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
că vine Sfântul Ilie cu multă ploaie? Știi cât este de bine când plouă și cât de bine ne simțim amândoi. Stai cu mine, nu înțelegi ceea ce ți spun? -Lasă-mă în pace că trebuie să ajung numai decât la Sfatul târâtoarelor. -De ce? -Șapte șopârle de pe șapte coline s-au plâns la Zeul protector al târâtoarelor de amărăciunea lor și au primit îngăduința de a ține acest sfat. -Nu înțeleg, de aceea te mai întreb o dată, ce cauți tu la acel
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cât de bine ne simțim amândoi. Stai cu mine, nu înțelegi ceea ce ți spun? -Lasă-mă în pace că trebuie să ajung numai decât la Sfatul târâtoarelor. -De ce? -Șapte șopârle de pe șapte coline s-au plâns la Zeul protector al târâtoarelor de amărăciunea lor și au primit îngăduința de a ține acest sfat. -Nu înțeleg, de aceea te mai întreb o dată, ce cauți tu la acel sfat? -Târâtoarele se adună la acest sfat ca să hotărască ce trebuie să facă pe viitor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
faci să râd, zise râma, cum ai să mergi clandestin? -Uite, vezi căruța aceea din vale? Ei, stăpânul căruței va pleca la noapte să aducă fân de la Hârtopul șerpilor. -Ce cauți la Hârtopul șerpilor? -Tocmai ți-am spus, la Sfatul târâtoarelor. -Acum am înțeles. Și cum ziceai că vei ajunge acolo? -De aici din deal mă voi da de-a rostogolul până la căruță. Mă amestec cu iarba lui și așa voi ajunge în căruță. Noaptea mă voi lipi într-un loc
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mă voi lipi într-un loc de căruță de unde să fiu în siguranță în timpul mersului. Când ajung la hârtop mă dezlipesc de locul unde sunt, mă dau de-a rostogolul până la locul întâlnirii și voi ajunge cu bine la sfatul târâtoarelor. -Ce mi-a mai rămas să-ți mai spun, decât drum alunecos! ... și să ai parte de ascultare la Sfatul târâtoarelor. -Mulțumesc, vecino, să dea Sfântul Spirit să avem și noi viață liniștită. -Și eu am să mă rog pentru
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de locul unde sunt, mă dau de-a rostogolul până la locul întâlnirii și voi ajunge cu bine la sfatul târâtoarelor. -Ce mi-a mai rămas să-ți mai spun, decât drum alunecos! ... și să ai parte de ascultare la Sfatul târâtoarelor. -Mulțumesc, vecino, să dea Sfântul Spirit să avem și noi viață liniștită. -Și eu am să mă rog pentru voi. Acum te las și-ți mai urez o dată drum alunecos! -Iar eu ție îți doresc apă cât îți trebuie! -Să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nicio transformare de foarte mulți ani. Întrebarea mea este, care-i viitorul meu? I s-a răspuns: -Același cu prezentul. Zâna protectoare a transmis Zeului protector conținutul celor trei dorințe. Zeul protector a adus în fața Duhului Sfânt dorințele de la Sfatul târâtoarelor și după șapte măsuri de ceas a dat răspunsul. -Asta este ordinea și nu poate fi schimbată. În batjocură, câțiva șerpi de stepă și din pustiu au venit cu ideea ca șopârlele să trăiască pe lângă ei dacă vor să fie
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]