20 matches
-
fără ascunziș, card de silicon, agățătoare de nădragi, muieret cu târtițan vânj ... măciuci ... Andreșana, pântec franjurad de calapoade. Miha-elan-berg, de la escu la junior, cu elen în oțel abandonat, Ileana-riuc - șarm înodat de circuit închis. Andreea Raicu - sex appeal tocit de târși în pădiniș Băsescuța - tupeistă de poză-n pleaznă. Plugăreasa - parașută de avarie, cu țâțr resuscitate. Ana Lesko - armă cu cătarea sub hipogastru smotocit. Izrael - hoașcă cu saț de flăcău. Trigemenele - trufandale de harem, mănâncă tărâță ca să-I zici coniță. Ioan
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bunghiala_de_vip_uri_in_tabaci_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359624_a_360953]
-
la reverberarea lor în străfundurile conștiinței copilului. Gradația evenimentelor și a trăirilor corespunzătoare este ascendentă, poetul punând accentul pe paralelismul stabilit între natură, pe care o înțelege atât de bine, și vibrațiile sufletului: „Mă iau după tata la deal printre târșuri,/ Și brazii mă zgârie, răi și uscați./ Pornim amândoi vânătoarea de capre,/ Vânătoarea foametei în munții Carpați./ Setea mă năruie. Fierbe pe piatră/ Firul de apă prelins pe cișmea./ Tâmpla apasă pe umăr. Pășesc ca pe o altă/ Planetă, imensă
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe care o topea la foc și o turna peste niște câlți. El a făcut mulți bulgări de rășină cu câlți, în care a înfipt cuie. Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Bunghială de VIP-uri în Tabaci (II) Sunt VIP-uri cu nume, bune și nebune, altele cu târș ori moace-n retuș. Acum sondăm cupluri cu potriveală de nepotriveală, topuri trase de păr, ferice ori nășite de zeul ban. Țiriacii juniori - Trăiască seniorul ! Prigoniții - Vivat moștenitorii ! Cocoșii - hai pe vătrai cu pile. Columbenii - Hapuri de nud pârât. Ciumacii
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bunghiala_de_vip_uri_in_tabaci_ii_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359623_a_360952]
-
și celălalt, A pornit Gheorghe, a pornit și celălalt. Când frica l-a strâns În brațele ei vâscoase Gheorghe s-a Întors brusc, a scos răvolful de la brâu și a strigat: holt că trag. Dar În urma lui era doar un târș care i se agățase de cojoc. Biruința lui Ghiță Buriță Chico, Chico, strigase Ghiță Buriță, Bunicul meu dinspre mamă,unde-i răchia? Care răchie, Ghiță, s-o gătat răchia, ai băut-o toată. I-a răspuns Chica, bunică-mea, blăstămându-l
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale prin < târâre> pe pământul arat. La începutul secolului XX, înainte de apariția batozelor, grâul era bătut cu ,înblăciu”,după seceriș. Această unealtă era confecționată din două
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
m; Nr de locuitori 257 Numere de casă 97 Case locuite 71 Toponimie, părți de hotar: La cruce, la piatră, Hodai,urmele unei construcții, există o fântână artezian, Rovina,Satescu, Râturi, la Cris, în Sălci, Zoampa, Lalascu(dealul din imaș), Târși(pădurice), Plopi(pădurea orașului Beiuș), Zăcătoare, Topili(pod), la Fântână Foarelui-faurului-, Vale-Lata, Valea Bicii. la Fântână Foarului (și nu Foarelui), Florescu, Dealul Morii, Bereag, Prunduț, Sub Ciuceti, La Vale, Omezău. (Frentiu Titus) Satul: Sat de forma pătrată , cca 150 x
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
se trezi de fiecare dată când În bătrânele ei urechi pătrunde vorba cumpănită și alinătoare a omului de spirit; măgărița țiganului Iamandi - făuritor și negustor de grătare pentru friptură, piepțeni de baga Împotriva păduchilor și lindinilor și mături pentru exterior (târșuri) - a fătat trei măgăruși, fapt nemaiîntâlnit pe locurile acestea și vestitor - după unii - de grele Încercări, iar după alții de belșug fără seamăn; cu locuința familiei Piceredăfier s-a petrecut un lucru ciudat: toate țiglele dinspre partea de Miazăzi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Se uneau, în acest scop, rude sau cunoștințe, pentru că era nevoie de multe brațe de muncă, iar bunul mers al procesului necesita o adevărată diviziune a muncii. Bărbații cărau snopii, alimentau batoza, umpleau sacii cu boabe, femeile așezau paiele pe târș (o cracă pe care se clădesc căpițele de fân), iar copiii, în culmea fericirii, participau la transportul târșului cu boii sau cu caii. Întregul proces de cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mers al procesului necesita o adevărată diviziune a muncii. Bărbații cărau snopii, alimentau batoza, umpleau sacii cu boabe, femeile așezau paiele pe târș (o cracă pe care se clădesc căpițele de fân), iar copiii, în culmea fericirii, participau la transportul târșului cu boii sau cu caii. Întregul proces de cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se ridică coperișul unei case noi, se pune în vîrful lui verdeață, șervete și altele, ca să dureze casa mult și să trăiască stăpînii. La ridicarea argelei* unei case, se leagă pe vîrf un șumuiag de paie, de fîn sau un tîrș*, ca să nu se apropie rălele de ea. Niciodată să nu acoperi case ori edificii în zi de vineri, că-și fac cuiburi în ele paserile. Cînd se intră în casă nouă, se pune în costoroabe* la toate patru cornuri cîte-un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și o cireașă o punea în cană și 3 în gură. Și amețind a căzut jos cu cana la brâu ca un tăbultuc. Și s-a stricat și cana, dar nu s-a pălit rău că a căzut peste niște târșuri 45 de pomi mai mici. Cireșul făcea cireșe amare, pe o parte erau albe și pe o parte roză. Și erau f. mari și f. frumoase. Baba lui Grigore Șandru făcea bani buni că le culegea și le vindea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a turti, țărm, țărână etc. Ovid Densusianu (1873-1938) Profesorul de filologie română de la Universitatea din București este primul care a încercat, de pe poziții neogramatice, să demonstreze, sub titlul Istoria limbii române
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132 tijă, 105 tisă, 132 a toarce, 195 toc, 105 toloacă, 43 traci, 47 trai, 195 traistă, 135 a trăi, 139 a trânti, 195 treabă, 56
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rătăcit în bâlciul de Sfântul Petru, însă nu înainte de a fi privit la toate năstrușniciile și scrâncioburile și incredibilele ziduri cu motocicliști la zidul morții. Nu mi-am pierdut firea, eram julit și urzicat și împiedicat și zgâriat prin toți târșii uscați de sub munții Ceahlău la cules hribi, fragi și zmeură prin păduri, unde nu o dată rămăsesem fără vacă, Rândunica, mult mai deșteaptă ca mine. O găseam întotdeauna ajunsă, la iesle, lăptoasă și devreme acasă. Așa că, viteaz, la Roman, mă orientam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
reușea să intre in rol. Se smulse de pe canapea propulsat de niște arcuri invizibile. Vă salut! Privi nedumerit la cele trei statuete din încăpere. Nici una nu se mișca. Lenoasă, trosnindu-și încheieturile, Nina abandonă almanahul și, coborând de pe canapea, își târși papucii în urma musafirului. Pa, scumpete, îi spuse înainte de-a răsuci butonul yalei. Alexe își aprinse cu poftă o țigară. Slobozi primele fumuri cu nesaț, săltând capul. Apoi reluă comentariul exact din punctul unde fusese întrerupt de apariția profesorului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care o ocupa dintr-un gard într-altul. Din mers cineva îl înghionti pe Rareș în umăr și în clipa următoare altcineva din urmă îl călcă apăsat pe toc, lăsându-l cu călcâiul scos afară din pantof. Șontâcăind, Rareș își târși pantoful către marginea străzii și, lângă gard, se aplecă să-și dezlege șiretul. Dar chiar și acolo dădeau peste el înghiontindu-l cu câte un genunchi în spinare... Indolența, spunea tata șezând la masă. Dezinteresul! Disprețul pentru semenii noștri, asta
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele chitanțelor 2275B liude pintre călărași; a rămas pe jos (liuzi // călări) 2278 o ladă * ESPRESII COMUNE a se târși a se screme a-și pișa ochii popa-belea borcănos 2279 {EminescuOpXV 112} 2284 moșul, luminos vina * ta 2285 punct de vedere-și scop Elementul nativistic 2287 Domnule M alb ca neaua 2289 Anderen, ziar, atenție, țară dalbă, șiruri, sirag sigur
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]