7 matches
-
rezemată de soclu și să privească forfota trecătorilor ce i se perindau prin fața ochilor. Parcul Cișmigiu era la doi pași, așa că va schimba pădurea de la marginea Drăguțeștiului, cu parcul, iar Jiul cu lacul din parc. Nu va mai pescui cu târbocul improvizat din perdea, dar tot o va face cu borcanul, stând lungită pe burtă pe malul apei, așteptând cu borcanul în mână, să treacă cârdurile de peștișori. Acum nu-i va mai prăji dați prin mălai, ci va considera borcanul
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478344950.html [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
să meargă cu el pe malul celălalt al Jiului, la adunat de buruieni pentru porci. Poate vor prinde și niscaiva pești cu această ocazie. Auzind de invitație, ce-i trecu atunci prin cap Mirelei! Văzuse ea niște țărani dând cu târbocul în apa Jiului, sau a celor trei afluenți ai lui, așa că luă perdeaua de la geamul camerei sale, o legă cu șiretul de la teniși de niște nuiele încrucișate cum văzuse ea la acei pescari și fugi după Costel ca să-l ajungă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
Costel ca să-l ajungă din urmă, care rostogolea de zor pe drum camera de cauciuc bine umflată. Cale de vreun kilometru până la râu tot și-au făcut ei planuri de bătaie cum să treacă Jiul și unde să dea cu târbocul improvizat de Mirela din perdea. Mai tăiase din ea cu foarfecele, ca să se potrivească cu lungimea bețelor descoperite în gardul din fundul curții. Nici nu-i trecuse prin cap că a stricat bunătatea de perdea și nici nu se gândi
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
fără să se înece, dând din picioare ținându-se de cameră. Odată ajunși pe malul celălalt, au prins ei cauciucul de niște rădăcini de sălcii, dar nu atât de bine încât acesta să rămână pe loc. În timp ce tot scotoceau cu târbocul pe lângă răgălii să descopere niscaiva peștișori mai nătăfleți și neatenți la intențiile lor, cauciucul fu luat de apă și târât la vale, așa că cei doi aventurieri, au rămas prizonieri pe celălalt mal al râului o zi întreagă, în arșița de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
la pînza volocului* sau a mrejei*, ca să tragă Cine în ziua de Paști, cînd zice popa „Hristos a înviat!“, răspunde: „Pește prind“, acela prinde pește mult pe vară, dar și mare păcat face. Unele femei, cînd voiesc să plece cu tîrbocul* la rîu să prindă pește, și dacă e duminecă, iau furca în brîu și ies la lume, torcînd cîteva firicele cu scop ca cum se va mira lumea de ele că lucrează dumineca, așa să se mire peștele de ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duminecă, iau furca în brîu și ies la lume, torcînd cîteva firicele cu scop ca cum se va mira lumea de ele că lucrează dumineca, așa să se mire peștele de ele și să iasă de pe la maluri să vie la tîrboc să-l vadă. Toată lemnăria de năpatcă* să o furi dacă vrei să ai noroc la prins pește. Cînd cineva se duce la prins pește, pe cel dintîi ce-l prinde îl dă prin păr sau barbă, ca să prinză atît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]