14 matches
-
mi-adun, să mă-nsoțească în noaptea de-nvieri./ Strâmtoarea-năbușită mă ține pironit,/ stau nemișcat în rugă, tristețile-mi supun,/ desprins ca dintr-un clește în drumul meu cernit,/ plutesc parcă aievea cu cântecul străbun./ Mă leagă - oboseala, îmi dă mereu târcol,/ lăuntric o lumină îmi curge ca un șopot,/ aleargă trenu-n noapte cu șuiere în gol,/ fărămițând în aer fășii subțiri de clopot./ Când temnicerul mișcă vizeta, mohorât,/ o undă străvezie cătușele-mi aprind,/ învăluit în umbră, în „cușcă” surghiunit,/ eu
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
desfoică dragostea e chiar ispita sorții.... XXIX. ODĂ CELUI PLECAT, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. Cu capul chel, niciodată plin, petrece viața fără chin; cu capul sec, sunând a gol, hăitaș satanic dă târcol. Cu capul gol, nicicând plin, într-o ureche clandestin; urlă la lume benevol cu capul chel, cu capul gol. Cu capul chel, niciodată plin, bos scabros, extraporcin; cu capul sec, sunând a gol, de-apururi zoaie de nasol. Cu capul sec
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
Cu capul sec, cu capul gol, rage boul în bemol; cu capul gol, nicicând plin, o excrecență de cretin. Citește mai mult Cu capul chel, niciodată plin,petrece viața fără chin;cu capul sec, sunând a gol,hăitaș satanic dă târcol.Cu capul gol, nicicând plin,într-o ureche clandestin;urlă la lume benevolcu capul chel, cu capul gol.Cu capul chel, niciodată plin,bos scabros, extraporcin;cu capul sec, sunând a gol,de-apururi zoaie de nasol.Cu capul sec, cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
când mă strigi pe nume Dar neagră e metastaza în care tu decazi. Parcă-mi bați la ușă c-un deget ce se-abține, Cu pasu măsurai prea lunga înstrăinare, Cu fiecare rugă mă întorc la tine, Iar casei dă târcol o umbră apăsătoare. La ușa grea când am să bat și eu la tine, Nicicând vreo soartă obscură nu ne mai desparte, Și rude-om vizita din astrele străine Iar vieții noastre absente nu-i vom spune moarte Pururi după
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Recviem_tatalui_meu_stelian_platon_1353113430.html [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
oraș, secerat pe stradă De leșin, boală de inimă, epilepsie Nu vezi un om să se-aplece, să-l vadă Fiecare merge cu tristețea sa, ori veselie. Când unul dintre noi cade-n pădure Sub sceptrul morții, fiare-i dau târcol Cum stă amenințată de-o secure Însăși pădurea, tăiată ades fără ocol. Dar, aci vin îngeri păzitori și îl veghează Să nu-l înghită hăul negru, necuprins Astfel sufletul nu-l părăsește, încă viază Trupul voinic, împovărat de dor nestins
URMÂNDU-L PE IISUS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Urmandu_l_pe_iisus_elena_armenescu_1391054848.html [Corola-blog/BlogPost/360332_a_361661]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ODĂ CELUI PLECAT Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cu capul chel, niciodată plin, petrece viața fără chin; cu capul sec, sunând a gol, hăitaș satanic dă târcol. Cu capul gol, nicicând plin, într-o ureche clandestin; urlă la lume benevol cu capul chel, cu capul gol. Cu capul chel, niciodată plin, bos scabros, extraporcin; cu capul sec, sunând a gol, de-apururi zoaie de nasol. Cu capul sec
ODĂ CELUI PLECAT de GEORGE PENA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1452016972.html [Corola-blog/BlogPost/368096_a_369425]
-
care macină societatea românească contemporană, rău pe care oamenii încearcă să-l combată prin cântare. De altfel, mai întotdeauna cântecele se sfârșesc cu victoria celui „dușmănit” și cu biruința lui asupra vrăjmașului. Din mulțimea de jocuri, distincte de altădată - „"brâul”", „"târcolul”, „ungurica”", „"șchioapa"”, „"rustemul"”", „bordeiașul”", „"frunza”"... - gorjenii le-au păstrat astăzi doar pe cele mai populare și cu circulație mai extinsă: „"hora de mână”" și „"sârba”". Hora este legată de actele rituale din cursul nunții, dar și de alte ocazii în
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
adânc și de ramificat? - îl văd. - Are vreun pic de apă în el? Neculai Brateș îl privi cu luare aminte, cobo rî și pe niște trepte adăugate în urmă, în adâncul beciului urmat de Stejărel Racotă și după ce îi dădu târcol în toate ram urile lu i suinde fu obligat de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute în u rmă de domnii arhitecți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Adam Trăian, 69 ani l Wambach Adam, 71 ani l Costi Nicolae, 71 ani l Negruț Daniel-Ioan, 37 ani l Massoni Maria, 84 ani l Tomescu Maria, 52 ani l Groza Florin, 51 ani l Brândușescu Alexandru, 59 ani l Tîrcol Constantin, 51 ani l Achimaș Cornelia, 66 ani l Mehler Iuliana, 69 ani l Oprin Maria, 84 ani l Grigore Victor, 61 ani l Filimon Maria, 96 ani l Lorea Maria, 52 ani l Sorean Saveta, 83 ani l Kovács
Agenda2005-24-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283807_a_285136]
-
vrăjmașului morar de ce îi număr? De ce când crucea o duceai pe umăr, nu-ngăduit-ai lemnul să-și aprindă în loc de brațe pentru cuie, două aripi de flăcări să fi țâșnit în Î’ Nu e nici timpul și nici vrerea’’? Oare ispita măcar târcol n-a adiat măcar pentru o clipă? Incă o cruce, din cruce altă cruce; sămânța în sămânță își scufunda sămânța? și o duceai și pe a mea, iar eu pe-alături doar tăgârța Semănătorului; de data asta spre aceeași moară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
aveți un lapsus. Nu-i nimic: cert este că el, fiul, există, existența lui fiind probată, printre altele, și de fireștile nevoi ale vârstei care l-au făcut în cele din urmă să-i dea târcoale fetei jupânului Macek. Un târcol azi, un târcol mâni, astfel că nu mai e nimic de făcut. în afară, desigur, de acel act lăsat de Domnul pe pământ prin care explicabilele necesități ale omului sunt înlocuite de necesitatea de a te potoli: căsătoria. Căci ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Nu-i nimic: cert este că el, fiul, există, existența lui fiind probată, printre altele, și de fireștile nevoi ale vârstei care l-au făcut în cele din urmă să-i dea târcoale fetei jupânului Macek. Un târcol azi, un târcol mâni, astfel că nu mai e nimic de făcut. în afară, desigur, de acel act lăsat de Domnul pe pământ prin care explicabilele necesități ale omului sunt înlocuite de necesitatea de a te potoli: căsătoria. Căci ce este căsătoria, scumpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe ei: bolșeviștii-sataniștii... Așa că mă Întorc. De la distanță de patruzeci de ani și trei mii de kilometri - la Început, nu chiar În Mana mea, În universul ei rotund și pentru eternitate rotunjit, ci „pe-acolo”; prin jur - cât mai prin-jur târcolul. Dorință care nu are nimic din „căutarea rădăcinilor” (oare?), nici din „confruntarea” unui trecut care numai pentru mine există cu un prezent care nu mai există pentru nimeni. Fiindcă, deci, nu-mi aduc aminte de plecare; deci, n-am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
oțelite și limbi groase, ruginite, de aramă. În mâini învîrteau bice subțiri, din care pocneau pe neașteptate. Râdeau tare. Glumeau cu negustorii și-și bălăbăneau burțile revărsate peste centiroane. Geambașii cu cefe groase și roșii, cu dinți de aur dădeau târcol iepelor de doi ani cu picioare fragede și alungite, umede de 63 nădușeală, care miroseau frumos, mișcîndu-și gâturile pline și încordate. Paraschiv era numai ochi. Văzu cum vânzătorii plimbă caii în ocolul plin de bălegar și de paie, în pas
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]