355 matches
-
au lucrat pentru națiune, ci mai mult împotriva ei! Parlamentul e o mega afecere. Privată! Ca și guvernul, agențiile guvernamentale, mai toate instituțiile statului, primăriile pline de neamuri și nemurele! Senatoarea Cristiana Anghel, ce nu-și poate depăși condiția de târgoveață, declară „Parlamentul are o cotă scăzută de credibilitate din cauza presei.” Iar pensia specială e o „amărâtă de pensie”! Nu din cauza presei, tanti-țață, ci din cauza inactivității, a hoțiilor și declarațiilor iresponsabile! De zi cu zi. Păi, cine o fi de vină
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1435055299.html [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
ca operațională în analiza sa - se pot înscrie, cum autoarea însăși precizează, „o diversitate uimitoare de personaje” (p. 5), dar, în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unui cumul de opoziții, respectiv „atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă stareței este acela al timidității, al discreției, al liniștii. Este cel mai semnificativ contrast între aceste două personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
susține un argument, o evidență clară sau o autoritate a epocii.33 Scriitorii medievali cultivau simbolul și alegoria. De aici și preferința pentru personajele feminine care să reprezinte anumite virtuți. În opera lui Geoffrey Chaucer femeile pot întruchipa fie carnalul (târgoveața din Bath), fie pot deveni prototipuri ale celor patru virtuți cardinale: tăria de caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca un simbol al sfiiciunii și al umilinței. Iar personajele feminine care respingeau această atitudine erau privite și înfățișate ca monstruoase, cum este cazul mamei sultanului, sau comice, situație ilustrată sugestiv de târgoveața din Bath: opoziția teologică dintre rebela Evă și smerita Fecioară era prelucrată și reprodusă în forme literare.” 34 Deși există o multitudine de opinii exprimate în legătură cu principiul feminin în Povestirile din Canterbury, credem că în cuvintele preotului, rostite la sfârșitul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
operelor celor mai valoroase. Cariera literară a lui Chaucer poate fi văzută ca o încercare de a argumenta problematica feminină, criticii literari au sesizat că pelerinii încearcă să rezolve acea „marriage debate”44 (dezbatere despre căsătorie), o polemică inițiată de târgoveața din Bath, atunci când a declarat ferm, în Prologul ei, că bărbații trebuie conduși de soțiile lor. Boccaccio dedică colecția sa de nuvele femeilor, percepute drept spirite nobile, ce au totuși nevoie de ghidare, de compasiune și de sprijin într-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu drepturi depline, cu o individualitate bine definită și cu o voce care să o distingă, să îi acorde o personalitate. În opera lui Geoffrey Chaucer, misoginismul epocii medievale este reliefat și combătut cu putere, deși nu foarte coerent, de către târgoveața din Bath, care ia atitudine decisivă, încercând să respingă învățăturile clericilor privind răutatea femeii. Aceste opinii erau adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru subordonarea și claustrarea femeilor. Târgoveața din Bath se opune oricărei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
deși nu foarte coerent, de către târgoveața din Bath, care ia atitudine decisivă, încercând să respingă învățăturile clericilor privind răutatea femeii. Aceste opinii erau adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru subordonarea și claustrarea femeilor. Târgoveața din Bath se opune oricărei ordini, constrângeri sau autorități, atacă tradiția ce o forța să-și nege instinctele, este cu siguranță o feministă convinsă. Devine o adevărată eretică în încercarea de a-și impune punctul de vedere, știe să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-și impune punctul de vedere, știe să se apere. Pledoaria ei se îndreaptă împotriva acelor atacuri care priveau feminitatea și rolul ei ca pe ceva negativ, insignifiant, și atrage consimțământul criticilor moderni. Aceștia au lăudat, în mod deosebit, „reflexivitatea” discursului târgoveței, care încearcă să combată niște opinii mai mult decât rigid consolidate, chiar intrinseci gândirii Evului Mediu.51 Personajul feminin reușește să sesizeze un aspect deosebit de important și anume că atitudinea misogină nu era generală, ci aparținea, mai curând, unor nume
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sesizeze un aspect deosebit de important și anume că atitudinea misogină nu era generală, ci aparținea, mai curând, unor nume izolate ale literaturii patristice, pe care va încerca să le combată cu o hotărâre demnă de apreciat.52 Marele regret al târgoveței este acela că nu sunt și în rândul femeilor scriitori care să răspundă criticilor antifeministe aduse de către învățați. Eroina chauceriană, o donna demonicata, este un tip de personaj care acționează mult mai insistent și mai direct în spațiul public, ideile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al acestor personaje feminine este unul care tinde spre dezrobire, spre emancipare, care nu mai este strâns legat de spațiul intim, conjugal, ci își permite chiar și aventura pe tărâmuri necunoscute. Prin discursul târgoveței din Bath, în opera lui Geoffrey Chaucer, sau acela al Ghismondei sau al donnei Philippa în Decameronul, se subliniază nevoia unei reînnoiri a hermeneuticii patriarhale, care să ofere eliberarea vocii feminine de sub tăcerea impusă forțat. 53 Potrivit tradiției biblice, cultivate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este ignorat. Toți pelerinii chaucerieni, plecați în căutarea beneficiilor acordate de Sfântul Thomas Beckett, cred, conform uzanțelor vremii, în vinovăția femeii de a fi provocat izgonirea din rai, referiri asemănătoare întâlnim și în cartea lui Jankin, al cincilea soț al târgoveței din Bath, sau în Povestirea preotului. Adam întruchipează rațiunea, Eva - dorința carnală, aceasta fiind concepția impusă de teologia patristică și medievală. Idealul de viață pe care trebuia să îl urmeze un om virtuos, în încercarea de a se mântui, semăna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Eva nu a fost creată din capul lui Adam, pentru că astfel și-ar fi pretins superioritatea asupra principiului masculin, dar nu a fost plămădită nici din picioarele sale, ca să se poată afirma că trebuie să-i fie bărbatului sclavă. Spre deosebire de târgoveața din Bath, preotul, care consideră că soțiile trebuie să fie fidele soților, nu este înclinat să evidențieze superioritatea rațiunii masculine și răbdarea acestora, ca un fel de scuză pentru ca nevestele lor să se comporte după bunul plac, dar concluzionează, afirmând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trei motive pentru a fi împreună, unul dintre acestea fiind și abandonarea trupească în voia celuilalt, și le laudă pe acele femei care consimt la acest lucru, chiar împotriva voii proprii, văzând în această supunere o formă de castitate.75 Târgoveața din Bath, atât în basmul despre tânărul cavaler și bătrâna care l-a determinat să o ia în căsătorie, cât și în Prologul autobiografic, era mai mult preocupată de obligațiile soților, decât de 71 Ibidem, p. 151. 72 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
268. 74 Marie Nelson, „Biheste is dette”: Marriage Promises in Chaucer's Canterbury Tales, în „Papers on Language & Literature”, spring 2002, vol. 38, nr. 2, p.167. 75 Ibidem. 36 cele ale soției. Preotul chaucerian este un simbol al autorității, târgoveața întruchipează imaginea vie a experienței de viață. Autoritatea vremii are un vădit caracter masculin, de aceea, de cele mai multe ori, experiența, trăirea directă și nemijlocită a evenimentelor dobândește o latură pur feminină. Legătura dintre autoritate și experiență este totuși strânsă, deși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
opune verbal soțului ei, jurământul pe care i-l face lui Valter este ultima exercitare și exprimare a voinței proprii, dar sfatul naratorului chaucerian este acela de a nu urma exemplul femeii obediente până peste marginile firii. Femeia locvace, recte târgoveața din Bath, își folosește cuvintele ca adevărate arme, avem un adevărat război al sexelor în planul acesta al discursurilor rostite, este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile care apar portretizate în rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79 Mai este un personaj negativ care adoptă însă tăcerea. Povestirea neguțătorului sugerează faptul că și tăcerea are subtilitățile ei. Tânăra soție este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
op. cit., p. 494. 89 David Raybin, art. cit., p. 19. 40 evidențiază respectul de sine și controlul pe care îl dețin asupra vieților lor, și, adeseori, asupra destinelor unor bărbați.”90 Personajele feminine chauceriene (Sfânta Cecilia, Prudenția, bătrânele din povestirile târgoveței din Bath și ale fratelui cerșetor, soțiile din fabliau-uri, Dorigena) nu doar vorbesc, se fac auzite, ci folosesc această libertate foarte eficient. Personajul feminin se găsea într-un fel de claustrare, așa cum apare el portretizat atât în operele boccaccești cât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un protocol, o anumită ierarhizare atunci când este practicată de bărbați. Femeile, dimpotrivă, nu acționează calculat, obțin ceea ce doresc mai degrabă țipând decât luptându-se fizic.99 Femeia violentă este lipsită de rațiune, dar această atitudine impetuoasă îi aduce sentimentul puterii. Târgoveața nu este numai defensivă, ea reprezintă chiar postura agresorului, fiind cea care execută prima lovitură în această confruntare. Nu are niciun fel de remușcări dacă ceea ce face poate fi catalogat drept acceptabil, nu cunoaște niciun fel de reguli, mai precis
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul însă, sugerează o perspectivă mult mai subversivă, dar mai realistă, în legătură cu felul în care femeile pot să se comporte. Târgoveața însăși devine un exemplu concludent, mai puțin rafinat, dar și mai puțin supus, al unei femei ce este, deopotrivă, șireată și gălăgioasă. Când alte acțiuni eșuează, personajele feminine folosesc violența pentru ași câștiga un spațiu propriu. Violența aduce, atât bărbaților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Hristos, mama Sa și sfinții, expresie vădită a unei nevoi de salvare sufletească. Dar între cele două extreme, autorul englez a avut grijă să mărturisească că universul său diegetic nu aparține nici raiului, dar nici iadului. Ca și în cazul târgoveței din Bath, autoritatea și experiența, simpatia, indulgența și latura critică s-au îngemănat.106 „Decameronul abundă în descrierea incidentelor domestice, a manierelor și a culiselor, a decorului; de aceea nu putem concepe ca portretele personajelor feminine să nu fie la fel de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de a-și păzi soțul, ajungând în patul pretendentului. Limbajul Catellei este unul truculent, uneori chiar trivial, încărcat de invective colorate, în mânia ei femeia dezlănțuindu-se într-o adevărată tiradă de ponegrire a presupusului vinovat și anticipând-o pe târgoveața din Bath a lui Geoffrey Chaucer. Suntem la antipodul eleganței de până acum, dacă cuvântul de spirit salva o lume și îi conferea noblețe, cuvintele-injurii deconstruiesc, atenuează și chiar fărâmă o unitate și implicit o armonie prin furia și violența
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele feminine din grup sunt mai puțin numeroase, doar trei: o stareță, o maică din suita ei și inconfundabila târgoveață din Bath. Dacă primele două țin de lumea canonică, a Bisericii, cea de-a treia este profund laică, de un pitoresc aparte, dând culoare și farmec întregii adunări. Chiar din Prologul general, naratorul ține să și caracterizeze succint personajele și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu poartă, ca de altfel și celelalte personaje, un nume distinct din start, ci este amintit doar statutul: the wife of Bath - soție, femeie, nevastă - prototip al feminității, al mariajului. Traducatorul român cel mai avizat, Dan Duțescu, optează pentru sintagma „târgoveața din Bath”, accentuând astfel latura provincială, rudimentară și vulgară a femeii. Numele îi va fi indicat mai târziu: Alisoun. Se pare că era obișnuit în acea vreme, un nume relativ comun, desemnând poate o tipologie generală a femininului. Alisoun începe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]