8 matches
-
măritat și fetele mari (câte or mai fi rămas acum?) și care doreau să fie pețite. Fetele care luau parte la târg se pregăteau din timp, pentru că luau și zestrea cu ele. Cel mai important moment era și a rămas târguirea fetelor. Purtau costume populare, multe cusute cu fir galben, firul galben fiind simbolul aurului Apusenilor; costumele cu acest fir erau purtate mai ales de fetele de mineri care erau mai bogate. După ce cădeau la înțelegere, fata era invitată la joc
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
integra ca solistă în Orchestra de muzică populară „Doina Banatului“ (pe atunci denumită „Lazăr Cernescu“) din Caransebeș. În 1970, rosturile culturii trecând prin diversele vârtelnițe, cum este știut, dar se pare că se uită, de vreme ce cenzura a fost înlocuită cu târguirea spectacolului muzical, este angajată la Ansamblul de cântece și dansuri „Banatul“ din Timișoara, pentru ca peste doi ani să refuze statutul de solistă de muzică populară, preferând pe cel de coristă profesionistă în Corului Operei Române tot din Timișoara iar aici
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
SUFLETUL LUMII - AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Cu mintea prea mărginită, făr’ de margini hazardim, Făcând lucruri pricepute nu pricepem țărmuire, Luăm lucirea ca stihie, și stihia târguire, Rânduim sortirii valuri fără dorul de sublim; Nimicind aprig nisipul, nu suntem oare nisip? Când vremea-și surpă clepsidra și ne-aruncă pe talazuri, Noi, feciorii veșniciei, cumpăniți de-atâtea nazuri, Ne facem una cu lumea și ne luăm al
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427988680.html [Corola-blog/BlogPost/367966_a_369295]
-
la potlogi uitând că de ținut ne ține glia de vrem coroane - n-avem scăfârlia vrem a sui: îngeri apteri și-ologi ...cel ce-o umbla prin ceruri - azi - de jurnă ne-ar milui - scoțându-ne din urnă DESCÂNTECE târgul târguirii șarpe nesimțirii mi-a călcat pe urme liniștea să-mi curme iele grele din păduri faceți dans - descântături și-n frunzișul greu dați-mi ce-i al meu mă scăpați de șarpe azvârlit în harpe mă scăpați în lună în
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
și dintr-una teoretică. Cercetătorii au încercat să descopere o serie de principii și mecanisme generale ale lor care le-ar putea explica într-o manieră mult mai exactă și mai diferențiată. În acest context, merită amintit „modelul zonei de târguire” (McShane, Von Glinow, 2000). Conform acestui model, părțile stabilesc trei mari puncte de negociere: punctul inițial de ofertă (care reprezintă, practic, oferta de deschidere a unei părți către cealaltă); punctul-țintă (scopul real pentru o înțelegere finală); punctul de rezistență (este
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ofertă (care reprezintă, practic, oferta de deschidere a unei părți către cealaltă); punctul-țintă (scopul real pentru o înțelegere finală); punctul de rezistență (este cel după care o parte nu mai face concesii). Undeva la mijloc se amplasează zona potențială de târguire. Procesual, negocierea se derulează după o anumită schemă. La început, fiecare parte descrie punctul inițial de ofertă pentru fiecare item/revendicare/solicitare din agenda ei. Sunt de reținut cel puțin două aspecte: punctele inițiale de ofertă pot fi reale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un buletin meteo, un proces verbal al unei ședințe etc. Fiecare societate sau tip de societate are propriile genuri discursive (buletinul de știri televizat nu există la indienii din Amazonia) și moduri diferite de participare la "aceleași" genuri (în general, tîrguirea nu este acceptată în Franța în băcănii sau brutării). Chiar dacă nu stăpînim anumite genuri, noi sîntem capabili cel mai adesea să le identificăm și să ne purtăm adecvat. Fiecare enunț posedă un anumit statut generic, iar noi îl tratăm pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să te tocmești]”, sună două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Evident, târguiala În exces nu era un obicei anume al comerciantului evreu, ci al comerciantului În general și mai ales al celui oriental. Irina Nicolau a prezentat adevărate „strategii ale târguirii” la negustorii sud-est-europeni. O butadă englezească arată modul În care erau percepuți de către vest- europeni comercianții balcanici : „În Balcani, dacă cumperi un obiect la jumătate de preț, poți să fii sigur că ai plătit dublu de cât face” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]