163 matches
-
CÂINI (MINIROMAN) (IX), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. IX Prin primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mă angajăz tot ieu să țî le vânz, hai zău, nu le omărî. Citește mai mult IXPrin primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți.- Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
grastende. Tinere, lasă-mă, nu calcă pe Terneia, muk-ma, na tho o punro pe albeața mea apretata munro parnimos muhliardo Călărețul se apropie O grastiari pashol Bătând topa câmpiei Marindoi e davuli le anlinjeski În fierărie tânărul Ande sastrilin o târno A închis ochii. Phandadea le yakha. Prin plantația de măslini ei vin Mashkar e bar le zektilinengi von aventar bronz și visări- gitanii Pirdune thai sune, le Romă capete ridicate share vazde și ochii pe jumătate închiși. Thai yakha dopashe
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
și revoltată să-i număr defectele. Erau așa de multe în ochii mei că, în mai puțin de cinci minute, apărea mai negru decât oaia lui Sica din fundul grădinii. -Ce face tac-tu-mare? m-a întrebat când și-a adus târnele și s-a așezat pe prispă. “Am câștigat“ mi-am spus în sinea mea și fericită că aveam un subiect, m-am așezat lângă el, dar cu grijă să nu-mi murdăresc rochia de praf. -Ce faci cu târnele? l-
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
adus târnele și s-a așezat pe prispă. “Am câștigat“ mi-am spus în sinea mea și fericită că aveam un subiect, m-am așezat lângă el, dar cu grijă să nu-mi murdăresc rochia de praf. -Ce faci cu târnele? l-am intrbat fără să-i răspund la întrebare. -Repar nuielile care s-au rupt de atâția ani, pentru că, în curând, trebuie să cărăm cartofii de pe câmp. M-am uitat la degetele lui noduroase și mirată de abilitatea lor, mi-
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
doctorița de la dispensar”, după spusele lui tataie și fericită că aveam să fac o impresie bună țărăncilor care nu mă văzuseră din toamna trecută, am luat-o pe Orfană de lanț. Mergeam amândouă în urma lui tataie, care ducea cele două târne. Numai că, la fântână, când să dăm cotul, Sica de peste grădini, când ne-a văzut, în loc de “bună-dimineața”, i-a spus lui tataie: -Unde o iei, bre, pe nepoată-ta așa înțolită? Pământul este moale de la rouă și fără nădragi pe
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
nor își rade barba și lăcrimează enigmatic la cântul de mierlă albă, iar cumpăna fântânii din Jghiburoasa s-a modernizat, ”și-a tras” lanț de inox, sătenii acoperind-o cu o rochiță de tablă galvanizată... Potecile dealurilor se scurg cu târnele goale agățate în cobilițele cocoșate de timpuri de aramă, spre satul desculț, cu călcâiele răgușite șiroind și el, fie spre cimitirul proaspăt, fie în Șasa, regina satului, sat tot mai bătrân, tot mai gârbovit și ofilit, plin de uitare, ascultând
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1429770644.html [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
și Liceul Teoretic (absolvit în 1960) în orașul Drăgășani • 1960-1962 Urmează cursurile de 2 ani ale Școali Tehnice de Tehnoredactori „Dimitrie Marinescu” din București • 1962-1965 Institutul Pedagogic din Baia Mare, Facultatea de Filologie-istorie După absolvirea facultății lucrează ca profesor în comuna Târna Mare din regiunea Maramureș. În 1964 devine redactor al Stației de Radioficare Drăgășani, în emisiunile căreia difuzează reportaje și lucrări literare ale scriitorilor drăgășeneni, cum ar fi: prof.Emil Istocescu, Dumitru Constantin, Dumitru Velea, părintele Bălașa, N.Cochinescu, Virgil Mazilescu
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
căruță, tataie a slobozit calul, după care m-a coborât și pe mine cu mâinie lui puternice și cu degetele noduroase de muncă. -Ce fac, tataie? l-am întrebat veselă. -Nu faci nimic; mergi în urma mea și strângi buruienile în târnă, să le luăm pe urmă acasă pentru vacă. În mintea lui asta însemna nimic; trebuia să stau aplecată și să pun una după alta buruienile în târna din nuiele, făcută de el în timpul iernii, la gura sobei. Uitasem toate poveștile
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
am întrebat veselă. -Nu faci nimic; mergi în urma mea și strângi buruienile în târnă, să le luăm pe urmă acasă pentru vacă. În mintea lui asta însemna nimic; trebuia să stau aplecată și să pun una după alta buruienile în târna din nuiele, făcută de el în timpul iernii, la gura sobei. Uitasem toate poveștile lui triste, eram fericită că tataie al meu, care era iute ca „suveica”, avusese încredere în mine de mă luase cu el la câmp să-l ajut
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
el în timpul iernii, la gura sobei. Uitasem toate poveștile lui triste, eram fericită că tataie al meu, care era iute ca „suveica”, avusese încredere în mine de mă luase cu el la câmp să-l ajut. Am început să trag târna după mine, fără să aștept ca tataie să înceapă plivitul buruienilor. Stăteam dreaptă în capul locului, ca un soldat în ziua defilării, așteptând să încep cea mai importantă misiune din viața mea; în mai puțin de cinci minute deja, pe
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
mine, fără să aștept ca tataie să înceapă plivitul buruienilor. Stăteam dreaptă în capul locului, ca un soldat în ziua defilării, așteptând să încep cea mai importantă misiune din viața mea; în mai puțin de cinci minute deja, pe fundul târnei zăceau primele buruieni. Uitasem totul și eram fericită! Mă gândeam cu regret că, în primăvara viitoare aveam să fiu la școală, iar tataie o să muncească singur. Cu o undă de tristețe în voce l-am întrebat, la ce s-ar
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
început plictisită, iar pe urmă cu graba înfometatului. Tataie mă privea cu un zâmbet satisfăcut; știam că el câștigase, dar nu mai avea importanță. După prânz am muncit amândoi fără să vorbim. Tataie se întorcea și mă ajuta să umplu târna cu buruieni, pe care le căra la căruță. Erajm obosită, dar fericită. Mă simțeam mare și importantă. Petrecusem toată ziua în câmp. Când ne-am întors acasă, spre seară, tataie avea poftă să povestească. Îl ascultam cu ochii închiși și
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
de praf. Dar hai fiule în casă, intervine, taică-său, să vorbim și noi ca oamenii. De unde ești tu, mă întreabă el curios, de pe Vlașca, îi răspund eu. Știu cunosc Vlașca și Teleormanul cum îmi cunosc casa, am fost cu târne, mături și butoaie, altădată, mai demult, mergeam cu poșircă, erau alte timpuri... Am urcat pe prispă, apoi am intrat în casă, o cameră mică căreia îi atingeam grinzile cu capul. Voiam să mă odihnesc puțin. Mă săturasem de hurducăitul căruței
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
Zamfira nu se vede! Nu-i! E Zamfira chi dikhiol! Na'i! Și s-a răcit mâncarea lui. Thai shudrilo lesko hamo'. Dar iată e. În urmă îi Ta" di"ta sila. Pala lațe Un tanar vine din câmpii. Îk târno avel umalendar. Țiganului necunoscut Le bi-prinjandine Romeskă — Tătuca! față i-a vorbit, -Dadoreia! E shiorî leskă phendi, Un om din lume neștiut Îk manush themestar bi-jando Aflând, la noi eu am poftit, Arakhlindoi, me amende akhardem, Străin fiind, dintru alt
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
kana na sas Moscalii încă stăpânire. Le muskalen raiarimas. Pe când știam noi de sultan, Kana jeanasas pa o sultan Iar pasă de la Akerman Th'o pasha katoa Akerman Ocârmuia Bugeacul tot, Tradelas șea o Bugeako Atuncea tânăr eu eram Okona târno me avoasas Și să-ți închipuiesc nu pot Thai te phenau-tukă na"shtisarau Cel dintâi foc ce s-au aprins E angluni yag șo astardili Intru simțirea mea nestins. Ande muro ilo, yag bi-mundardi. În scurt, ceea ce-am dorit
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Articolul UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Apă, Târna Mare și Urziceni, județul Satu Mare, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3. ... (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.3. ... (3) Anexele nr. 1.1-1.3 și 2.1-2.3 fac parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
de bronzuri descoperit pe teritoriul fermei "Iungreis". Fasciile undate simbolizează atât etimologia numelui localității, cât și răul Someș care străbate zona. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexă 1.2 STEMA comunei Târna Mare, județul Satu Mare Anexă 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Târna Mare, județul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Târna Mare, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
și răul Someș care străbate zona. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexă 1.2 STEMA comunei Târna Mare, județul Satu Mare Anexă 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Târna Mare, județul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Târna Mare, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu o sapă de argint. În sapă se află un fag dezrădăcinat verde. Vârful scutului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexă 1.2 STEMA comunei Târna Mare, județul Satu Mare Anexă 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Târna Mare, județul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Târna Mare, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu o sapă de argint. În sapă se află un fag dezrădăcinat verde. Vârful scutului este tăiat de o linie undata sub care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Clopul simbolizează viața culturală și artistică a localității. Coșul cu fructe reprezintă bogăția pomicola și viticola a zonei. Fagul reprezintă bogăția silvica a zonei. Vârful undat face referire la renumitul centru balnear Băile Târna. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexă 1.3 STEMA comunei Urziceni, județul Satu Mare Anexă 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Urziceni, județul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
și se așeza pe dala de piatră de pe marginea podețului din fața casei lui Sclipa, peste drum de casa noastră; până la prânzu’ ăl mare femeia era înconjurată de căni și ulcele primite de pomană, fiind nevoită să le care acasă cu târna sau chiar cu telteul, ajutată de ne¬poți. Atât de mult intrase în conștiința oa¬me¬nilor asocierea între porecla Rodoloaia și fap¬tul că aceasta cer¬șea, încât de multe ori o auzeai aruncată cu năduf oricui înclina să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
a aflat că era ziua lui Florin și că el a scris atunci în agendă să: „am cunoscut acum pe mărunțica câmpului și va fi soția mea”. Și după trei ani de școală, Titina a plecat în Maramureș în satul Târna Mare (un sat la granița cu URSS) unde fratele mai mare era director de școală și a ajuns învățătoare suplinitoare în Valea Seaca... Și a luat-o și pe Ionțica din Mădulari și au stat în gazdă la Doroș Iacob
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
URCAREA PE MUNTE Șamanii veacului din urmă își latră radioactivele vrăji, supărând și rănind timpanul firii precum apa rămasă în ureche. Se lăbărțează ura pe altarul rațiunii și sună asurzitor tam-tamul unui dans bolnav și ilogic. Ca un ombilic netăiat târnă disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste tot nesătuii timpului înșiruiți ca în parabola orbilor, ignoră cu inconștiență viața, dar mai ales moartea. VIITURA Lacomă și trufașă, cununată cu scârba se rostogolește amenințătoarea, pustiitoarea
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1456243379.html [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
mea de răi, în veșnicie Nu regăsesc cărările pierdute... MÂNA CE-A FOST O VIOARĂ Pe câmp amiroase a floare de răi Un abur curat răsărind din pământ Mi-atârnă un vis de o coama de vânt; Călcata mi-i târna de slobozii căi. Mi-e glasul firav fiindcă-i nechiotit Să dau mărturie cu el, nu văd rost De nici nu mai știu: am fost, nu am fost? Un vers se preschimba în plâns hohotit. Îmi sângeră-n carne rebelul
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sonetele_primaverii_sufletesti_cezar_cezarina_adamescu_1334120363.html [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]