59 matches
-
desigur! Doamna Florica Bud - președinta Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare, își desăvârșește proza prin articolul: ,,Pthita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei” - un exercițiu de literatură gastronomică, prilej de aducere aminte de anii copilăriei, de bunicii și casa dumnealor cu târnaț, de uneltele din curtea unei gospodării țărănești - lucruri indispensabile traiului. Notez, așa în grabă, deși fiecare ar merita atenție: thiclăzău - călcător, fierul de călcat, cociorva - instrumentul fără de care nu se putea lucra la/în cuptor (la care eu ani în
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
bucata de hârtie, apoi o împături, se ridică vioi, vârîscrisoarea înapoi în buzunar, adună în grabă porumbul risipit, legă sacul și fluierând vesel, cu el pe umăr, ieși din ogradă sub privirile mirate ale femeii, care auzindu-l se iviîn târnaț. Îl urmări cu privirea până se pierdu în spatele porții închise și își făcu o cruce mare. - Domne, Maică Precistă, că și-o pierdut mințile. Acu numără, acu fluieră ca un flăcău de însurătoare. Masa era așternută și mâncarea îl aștepta
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
n-o mai giudecat că ce face. De-aia-mi pare mie rău de tinie, că-ncolo n-am nimica, da cu aheștea iești tot on vaiet ș-on plâns. A intrat în bucătăria de vară, a strecurat laptele. În târnaț, sprijinit cu umărul pe țocul ușii, o urmăream, gânditor. Cum să-i explic că exact asta vreau, un vaiet și-un plâns cu rost care să schimbe vaietul și plânsul cu chip de neant?! Foto: Arhiva personală Marcu Jură - O
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca un dar adus luminii din soare și mulțumeau cerului că n-a uitat niciodată să ne alduiască cu o ploaie aceste vremuri au durat mult și bine până la un moment dat când au apărut alte legi nepăgâne și-atunci
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/marian_hotca/canal [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
și păreau că zdruncină pământul din toate temeliile. Deși toți încercau să n-o ia în seamă, furtuna le sporea urâtul și oprea pruncul să vină, până ce avea să găsească un loc fără furtuni și fără vaiete... Îndărătul ușii, în târnaț, un om tânăr bătea din picior, cu mâinile încrucișate și scăpăra, din când în când, câte-o sudalmă. Dar de la o vreme a început să se răspândească și-n sufletul lui teama. Dacă nevasta se ducea într-adevăr în temeteu
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_surasu_georgeta_resteman_1369247928.html [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
înălțau spre soarele albastru pe care nori mici, pufoși și albi întinseseră o horă, două mândre brăduici ce țineau umbră camerei din față a casei. Am urcat cele trei trepte de scândură cu grijă și emoții. În fața mea se întindea târnațul, tovarășul jocurilor mele, martorul gândurilor și visurilor născute pe când aveam sufletul pur și credeam în curățenia tuturor sufletelor. Acolo, în târnațul acela din scândură mâncată de carii, cu mușcate roșii ca sângele, m-am îndrăgostit prima oară de o stea
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
din față a casei. Am urcat cele trei trepte de scândură cu grijă și emoții. În fața mea se întindea târnațul, tovarășul jocurilor mele, martorul gândurilor și visurilor născute pe când aveam sufletul pur și credeam în curățenia tuturor sufletelor. Acolo, în târnațul acela din scândură mâncată de carii, cu mușcate roșii ca sângele, m-am îndrăgostit prima oară de o stea, înainte să fi citit Luceafărul lui Eminescu. Acolo mi-am jurat că voi învăța pentru mine și pentru tata, să ajung
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
mi-am jurat că voi învăța pentru mine și pentru tata, să ajung” om mare” ca la masa mea să fie în fiecare zi pâine albă cu salam, așa cum văzusem în casa de la oraș a surorii mamei mele. Acolo în târnațul acela am jelit primul prieten adevărat, un biet cățeluș ce-l găsisem flămând și murdar în pragul casei noastre. Am intrat în casă ștergându-mi picioarele de rogojina din pănuși uscate de porumb făcută de Anișoara, Anișoara aia din colțul
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
cu smântâna de două degete și-au făcut loc pe masa acoperită de fața albă, imaculată, neputând lipsi de la ospăț. Împreună cu noi era iubirea, mândria și mulțumirea că suntem cu toții acolo, unu lângă altul și ne putem bucura și de târnațul cu lemnul mâncat de carii, și de daliile mamei, și de iarba tatii, și de apadin fântâna cu cumpănă, și de poarta cu numărul 416, chiar și de vecinele noaste, Lelea Anuță, Maria Lupului, Anișoara sau vecina cea mică și
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Asta_sunt_eu_helene_pflitsch_1356750135.html [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
înalte onoruri în schimbul renunțării la creștinism, Dioclețian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe și a soției sale, conform crestinortodox.ro. 1. Nu uita să iți pregătești ogorul de vară. În zonele rurale, bărbații gătesc porțile caselor și casele, târnațurile (prispa închisă cu scândura) pentru sosirea verii. Aceștia pun ramuri înverzite ori crenguțe cu florile care au apărut deja în luna aprilie. Ramurile verzi se pun nu doar la case, ci și la mormintele neamurilor ca să aibă o viață liniștită
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca un dar adus luminii din soare și mulțumeau cerului că n-a uitat niciodată să ne alduiască cu o ploaie aceste vremuri au durat mult și bine până la un moment dat când au apărut alte legi nepăgâne și-atunci
POEM PĂGÂN de MARIAN HOTCA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_hotca_1412872488.html [Corola-blog/BlogPost/360206_a_361535]
-
strigă, Mi se face dor de-Acasă, Ca de-un bruș de mămăligă, De mă văd vuind pe creste Cum voinicii din Posada, Sub opincile făloase Scârțâie pe drum zăpada Și auzul mi se umple De o hărmălaie sfântă, În târnațul plin de viață Îngerii din ceruri cântă Un colind pe care nimeni N-a putut să mi-l înfrângă, Și copilul dintre gânduri A-nceput încet să plângă; Plânsul lui de-atunci îmi umple Sufletul de-o dulce pace, Dar
COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1450514204.html [Corola-blog/BlogPost/346126_a_347455]
-
zăbovi o clipă în poartă, cu privirea pe plicul alb ca zăpada, neîndrăznind să îl deschidă. O neliniște îi cuprinse sufletul și în cele din urmă, îl vârâ adânc în buzunarul pantalonului, tocmai la timp, căci Maria apăru în capul târnațului strigându-l la masă. Își mâncă ouăle prăjite în tăcere, cu ochii în farfurie, încercând să își închipuie ce cuprinde scrisoarea.Cu fiecare clipă care trecea, nerăbdarea de a o citi îi creștea. Ceva din interiorul lui îl oprea să
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
se căuta la începutul secolului al douăzecilea în acest sat era însă cea de zidar. Aceasta, până când oamenii s-au așezat de-a binelea pe acest pământ românesc, locuit cândva de turcii și tătarii migratori. Din planul locuinței, era nelipsit târnațul , așezat de-a lungul întregii fațade și mărginit adesea de stâlpi. Românii ardeleni au plecat de pe pământurile lor urgisiți de unguri, oameni răi, spuneau bătrânii satului: ne jefuiau și ne omorau în stradă, nu țineau cont că e copil, femeie
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
după o anumită rețetă și trebuie băută cu măsură, pe pereți sunt expuse caricaturi: „De mâine montez apometrul la butoi.”, „Vecine, nu mai bate în țeavă!”, „Vorbești stereo sau văd eu dublu?” etc. Casa tradițională din Gurghiu este alcătuită din: târnaț, hol, un fel de prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
impresionează atât prin plăcerea de a munci și de a crea, prin respectul față de tradiții, modestie, cât și prin blândețea chipului și a sufletului. Casa din Hodac are în curte: fântână, meliță, plugul cu teleguță, urzar și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
a crea, prin respectul față de tradiții, modestie, cât și prin blândețea chipului și a sufletului. Casa din Hodac are în curte: fântână, meliță, plugul cu teleguță, urzar și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
gospodării în Ajun de Crăciunului, dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur cârnaț / Șî îl mânc cu colășei, / Șăge soru-mea-n târnaț / Să plecăm în pițărăi.“ Colăceii (pâinea) și cârnațul înseamnă bogăția casei. Țăranul din rodul cel bogat dă prima dată de pomană și celui sărac, pe urmă îl gustă și el, aducând astfel mulțumire lui Dumnezeu. Pițărăii sunt copiii ce au
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
-mi sunt triști, nu vreau Lavazza, nu vreau Expreso cafeaua aceasta din spuză și jar e mult mai bună decât e progresu că are în ea inimă de țigan, mișto avilăn, bine ai plecat la casa pictată mai stau în târnaț arunc o privire apoi peste sat și-i spun la țigancă să-mi ghicească în zaț, din colț Porumbița se uită la mine fătuca frumoasă de șaisprezece ani, țiganca-mi ghicește, în cuvinte străine bani-i refuză, chiar dacă-s sărmani
CASĂ CU SUFLET DE ŢÍGAN de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1472571910.html [Corola-blog/BlogPost/375521_a_376850]
-
păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător de haine țină = noroi tolcer = pâlnie tolceu = coș târnaț = coridor taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga = sticlă vailing = vas ușor de peste 10 litri vigan = haină de casă purtată de femei zdrențar = covor țesut din zdrențe zmicurătoare = instrument de metal cu dinți folosit la curățarea știuleților
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
material foto-documentar referitor la răscoala țăranilor români din Transilvania din 1784-1785. Respectând arhitectura specifică a începutului de secol XVIII, clădirea are fundația din piatră, iar cele două camere și cămara sunt din bârne de lemn, casa fiind acoperită cu paie. Târnațul cu stâlpi cu arcade și acoperișul cu paie îi dau acestei case un farmec deosebit. Într-o primă cameră sunt prezentate succint câteva date și documente privitoare la istoria locală, contextul economico-social din Transilvania în preajma Răscoalei și principalele evenimente legate
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]
-
pentru altar unul poligonal, la latura de bază, fixată pe peretele iconostasului, adăugându-se încă patru, doi pereți echidistant retrași față de cei ai corpului central și alți doi cu unghiul în axul central al construcției, dacă nu ținem seama de târnaț. Pe latura ei sudică, pe toată întinderea naosului și pronaosului, biserica din Ticu-Colonie (Tămașa-Sălaj) are un târnaț cu stâlpi de susținere deși și excepțional ornamentați, din talpă în cununa târnațului, fixați sus cu contrafișe strânse. Acoperișul este unitar peste pronaos
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
pereți echidistant retrași față de cei ai corpului central și alți doi cu unghiul în axul central al construcției, dacă nu ținem seama de târnaț. Pe latura ei sudică, pe toată întinderea naosului și pronaosului, biserica din Ticu-Colonie (Tămașa-Sălaj) are un târnaț cu stâlpi de susținere deși și excepțional ornamentați, din talpă în cununa târnațului, fixați sus cu contrafișe strânse. Acoperișul este unitar peste pronaos și naos și are căpriorii dinspre sud așezați pe cununa prispei, iar cei dinspre nord pe o
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
în axul central al construcției, dacă nu ținem seama de târnaț. Pe latura ei sudică, pe toată întinderea naosului și pronaosului, biserica din Ticu-Colonie (Tămașa-Sălaj) are un târnaț cu stâlpi de susținere deși și excepțional ornamentați, din talpă în cununa târnațului, fixați sus cu contrafișe strânse. Acoperișul este unitar peste pronaos și naos și are căpriorii dinspre sud așezați pe cununa prispei, iar cei dinspre nord pe o cosoroabă ce se susține pe consolele formate din capetele ultimelor bârne din pereții
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
a turnului sunt înălțați stâlpii turnului, ce susțin, la nivelul coamei, o galerie deschisă cu câte trei arcade pe latură, toate semicirculare, sub un coif octogonal. Pridvorul este marcat de opt stâlpi, fixați jos în talpă, iar sus, în cununa târnațului, care împreună cu contrafișele formează arcade decorative semicirculare, ce lasă o bună impresie ochiului atent la proporționări. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție, căpriorii fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei, pe console mai alcătuite din
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]