KorAP: Find »[drukola/base=târsă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

55 matches

Corola-blog/Other/82485_a_83810

fi luat drept conversație numai dacă-l spunem elaborat?” E o întrebare care mi-a trecut de multe ori prin cap în anii de școală sau la conferințele unor intelectuali pe care îi admir, dar pe care uneori mi-e târsa (ce cuvânt frumos!) să-i mai urmăresc. În Dialogurile sale, Platon îl pune pe Socrate să “moșească” ideile din mintea și din sufletul celor cu care discută. El nu argumentează împotriva, ci împreună cu ei, într-o încercare comună de a

Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci (2011) [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115

e utilă mai cu seamă în ce priveste alcătuirea inventarului de texte, impresionant prin diversitate și economie, totodată. Cartea publicată de Editură Univers beneficiază, de altfel, de o antologie a textelor ilustrative, care include nume tot atît de diferite precum Tîrso de Molina și Georges Bataille ori Maurice Blanchot. Însă operațiunea preliminară stabilirii corpusului este aceea a definirii unui nucleu semantic a scenariului donjuanesc. În termenii analizei structurale, aceasta se cheamă a preciza unitățile constitutive ale mîțului, invariantele. Ele sînt în

Don Juan longevivul by Andreea Deciu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate terasa de la nord la sud. Am putea spune că Breaza este una din localitățile pe care le visa George Vâlsan când scria "Carpații în România de azi

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
mai slab conservată, apărând pe interfluviul Prahova - Provița pe unele vârfuri sau pe șei mai înalte. Terasa Pițigaia este bine dezvoltată la Voila, pe interfluviul Prahova - Doftana. La Breaza apare fragmentar, sub forma unor tăpșane netede pe cumpăna spre valea Târsei. Terasa Băicoi se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură și în lungul singurei străzi principale care conferă orașului aspectul de oraș stradă (tip lineară. Celelalte cartiere sunt situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târsei) au structuri răsfirate și un număr mai mic de locuitori dar sunt atractive pentru case de vacanță. Cartierul Irimești numără cel mai mic număr de locuitori datorită accesului dificil în zonă, ceea ce face ca zona să fie mai puțin prielnică

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
și anume: 205 loc/ km2. Trebuie menționat că este singurul cartier unde populația nu a scăzut față de anii anteriori. - Nistorești - poziția acestui cartier aflat la distanță față de centrul orașului dar mai aproape de DN1 explică densitatea de 155 loc/ km2. - Valea Târsei - cartier aflat practic în mediul rural, la contactul cu comuna Adunați prezintă o densitate medie de 125 loc/ km2. - Frăsinet - aflat dincolo de DN1, are o densitate de 105 loc/ km2. - Podu-Corbului - cartier mic al orașului, situat tot pe partea opusă

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
conductele au un grad de uzură foarte avansat și înregistrează permanent pierderi de apă. Datorită deficitului existent la sursă, întregul sistem de alimentare cu apă funcționează în regim nepermanent. Cartierul Podu Vadului se alimentează gravitațional din sursa Sunătoarea Cartierul Valea Târsei, Surdești și Irimești, ca și cele de pe malul stâng al râului Prahova - Nistorești, Podu Corbului și Frăsinet, sunt alimentate cu apă din surse locale (puțuri de mică sau mare adâncime, drenuri, izvoare), surse care nu sunt centralizate, nici autorizate și

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
epurare orășenească existentă, amplasată pe malul drept al râului Prahova, aval de gara C. F. R. Rețeaua de canalizare existentă nu acoperă întreaga tramă stradală, existând chiar cartiere întregi care nu sunt racordate la canalizare. Multe locuințe individuale, precum și cartierele: Surdești, Valea Târsei, Irimești, Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului nu sunt racordate la canalizare și folosesc haznale vidanjabile și latrine uscate sau descarcă apele uzate la nivelul terenului în rigole stradale, unde se amestecă cu apele de ploaie și deversează prin văi în râul

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe cea de distribuție a apei potabile. Nu există distribuție de gaze naturale în cartierele: Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului și Valea Târsei. Energia termică necesară încălzirii ăi preparării apei calde menajere, pentru clădirile existente în orașul Breaza este asigurată cu surse locale și anume: aă în sistem local cu sobe de teracotă cu lemne, cărbune sau gaze naturale bă în sistem centralizat

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
forma unor trupuri răspândite mai ales pe creștetul dealurilor (Gurga - Breaza de Jos - 8, 61%) și în perimetrul localităților Gura Beliei - 20ha (2, 6%), Frăsinet - 6, 3ha (0, 65%), Podu Corbului - 7, 9ha (0, 81%), Nistorești - 88ha (9, 8%), Valea Târsei - 18ha (1, 855), Surdești - 0, 842ha (0, 08%), Podu Vadului - 25ha (2, 5%), Breaza de Sus - 25, 5ha (2, 6%). Fondul forestier al orașului Breaza în total este de 969ha, din care 684ha în extravilan. Lucrările propuse sunt cele de

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0,9%), Podu Vadului (2,4%), Breaza de Sus (1,8%), Breaza de Jos (3,13%) teritorii cu echilibru ecologic total afectat (5,1-11%), la Gura Beliei (7 23%), Podu Corbului (6,2%), Valea Târsei (5,7%), teritorii cu echilibru ecologic la limita suportabilității antropizării (20,130%), pentru Nistorești (28,3%) și teritorii cu echilibru ecologic foarte puțin afectat (30,145%) la Frăsinet (36,4%). La nivelul întregului oraș acest indice este de 19,1

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605

îndrăgit de mic muzica și cântatul și știa să cânte frumos din gură, din frunză, tulnic, fluier, violină și flaut. Școala Avram Iancu o va începe în sat. Dascăl i-a fost Mihai Gomboș, iar școala era la marginea crângului "Târsa". După ce a învățat o vreme în Vidra de Sus, Avrămuț a fost trimis de părinți la școala primară din satul Neagra, unde a învățat foarte bine. Mai departe, Avram va urma cursurile școlii din Câmpeni, unde dascăl îi va fi

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561

înainte nu sunt lăsate să-și facă lehuzia. Ele muncesc în rând cu ceilalți, iar copilul plânge, bâzâit de muște, într-o copaie la umbra de sub car. În sat există o singură secerătoare-legătoare, trasă de cai, ce leagă snopii cu târsă, o sfoară special fabricată și cumpărată de la prăvălii. Cu această mașinărie nu se seceră decât grânele fraților Ionică și Traian Ciobanu, porecliți Barbăneagră, a căror proprietate este. Sezonul secerișului fiind prea scurt, ea nu poate fi folosită și de alte

LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
Corola-website/Law/140457_a_141786

Cernii de Jos 17. Luncoiu de Jos 18. Rachitova 19. Ribita 20. Sarmizegetusa 21. Tomești 22. Toplița 23. Vata de Jos 24. Vălișoara 25. Vorta B. Parțial ------- 1. Beriu - Cucuis - Magureni - Poieni - Sibisel 2. Bosorod - Alun - Bobaia - Cioclovina - Luncani - Prihodiste - Târsa - Ursici 3. Branisca - Barastii Iliei - Cabesti - Furcsoara - Gialacuta 4. Carjiti - Cherghes 5. Densus - Criva - Poieni - Stei 6. Dobra - Bujoru - Făgețel - Panc - Panc-Saliste - Stancesti - Stancesti-Ohaba 7. Geoagiu - Bâcâia - Bozes - Geoagiu-Băi - Homorod - Mermezeu-Valeni - Renghet - Văleni 8. Gurasada - Boiu de Jos - Boiu de

ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/140457_a_141786]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503

pare făcut la mașină, Hairspray-ul 2007 are multe lucruri care să-l facă simpatic. Iar John Travolta și Christopher Walken alcătuiesc cuplul anului. Nu credeam că Travolta în travesti poate fi o femeie foarte drăguță. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Spre Târsa, spre Târsa! După atâtea ocolișuri, s-o iau de-a dreptul și să vă spun, în fine, unde ne-a trimis telefonul lui Filip Florian într-o dimineață de august. Dacă nu mai știți pe unde am rătăcit firul epic

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
la mașină, Hairspray-ul 2007 are multe lucruri care să-l facă simpatic. Iar John Travolta și Christopher Walken alcătuiesc cuplul anului. Nu credeam că Travolta în travesti poate fi o femeie foarte drăguță. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Spre Târsa, spre Târsa! După atâtea ocolișuri, s-o iau de-a dreptul și să vă spun, în fine, unde ne-a trimis telefonul lui Filip Florian într-o dimineață de august. Dacă nu mai știți pe unde am rătăcit firul epic, vi-l

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
Munții Banatului, Nokia dădu glas lui Filip Florian, aflat cu familia, la îndemnul meu, taman pe valea Rudăriei, în rezervația de mori. Aflând că suntem în depresiune la poalele Retezatului, Filip ne lăsă cu limbă de moarte să nu ratăm Târsa. Să pornim iute spre Călan, Boșorod și să nu ne oprim, fie ce-o fi, decât pe platoul Luncanilor, căci acolo-i chiar raiul pe pământ. Din tot ce a povestit la telefon am desprins că satul e nespus de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
Boșorod și, în drum spre Luncani, la o exploatare forestieră, am aflat că n-avem nici o șansă pe-acolo, fiindcă drumul e lung și prost. Deci să ne întoarcem și s-o luăm de pe șosea la dreapta, pe scurtătura spre Târsa. Ne-am întors, am luat-o pe șosea la dreapta și am văzut două drumuri. Pe care să-l alegem? Din nu știu ce imbold, am cotit-o spre dreapta. Și-am mers tot mai pieptiș, tot mai greu, cam o oră

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
luat-o pe jos. Mai săltăreț, mai târșâit, am urcat vreo două ore, până ne-am prăbușit de oboseală. De pe un mic platou, cu piscurile sub noi și norii negri deasupra, am zis să-l întrebăm pe Filip unde-i Târsa. Dar Nokia era mută. Abia când am văzut că nu-i semnal și că suntem Dumnezeu știe unde, în creierii munților, singure cuc, pe-un drum despre care nici măcar nu știam dacă-i cel bun, ne-au cuprins îndoiala și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
Hațeg. Seara, în camera noastră ca un foișor de sticlă, am aflat la telefon că de fapt am fost la doi pași de țintă. Că după încă o culme, la nici zece minute de mers pe jos, ar fi răsărit Târsa. Dar ar fi fost periculos din cauza furtunii. Până noaptea târziu ne-am oblojit picioarele și ne-am pus comprese, zicând că atât ne-a fost dat: să încercăm. Abia a doua zi, după ce am recapitulat pas cu pas ce-am

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
ne-am pus comprese, zicând că atât ne-a fost dat: să încercăm. Abia a doua zi, după ce am recapitulat pas cu pas ce-am ratat sau, dimpotrivă, ce-am câștigat, ne-am dat seama că toată aventura noastră spre Târsa a avut un rost minunat. Bănuiți ce ne-a dezvăluit ea, fără dulcegăreli și patetisme, direct și limpede, comprimat în doar șase ore? VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » Vise (II) Bobo Îmi dădusem toți banii, dar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396

superior, în profil transversal, valea e formată din două văi îmbucate una într-alta : a) valea veche cu forme de maturitate - vârsta ciclul - IV, b) valea tânără. Astfel se prezintă de la izvoare (cele două pâraie care o formează Ocina și Târsa). Nivelele Proviței în localitatea Provița (arie depresionară): - t4 :10m - nivel inferior ce începe de la Fricoasa, se desprinde din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg la o

MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
Corola-website/Law/172771_a_174100

Zegaia 5,6 �� Igiroasa 3,7 Arvătești 5,5 Fântână Domneasc 4,8 Mijarca 4,3 Garnița 5,4 Lumnic 3,2 Livezile Izvorul Aneștilor 21,0 Livezile 20,8 Ștefan 23,9 Petriș 15,8 Stângăceaua Stângăceaua 2,1 Târsa 8,1 Breznicioara 9,8 Satu Mare 13,3 Cerânganul 7,9 Bârlogeni 13,2 Față Motrului 14,6 Padina Iablanița 2,4 Olteanca 5,8 Biban 0,4 Padina Mică 0,6 Slașoma 2,7 Vlădaia Scorila 5,8 Ștircovița

HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/172771_a_174100]
cu alunecări 23,0 ha bazinul hidrografic Topolnița, zona Eliminarea excesului Gornovița Costești jud. Mehedinți de umiditate 400,0 ha Amenajare rav. și torenți 9,5 km ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Amenajare terenuri pentru prevenire Amenajare terenuri 35 ha inundații în subbazinul Valea Târsei mal Amenajare ravene 0,3 km stâng, zona Breaza, Jud. Prahova ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16. Completarea și extinderea lucrărilor de Amenajare terenuri amenajare a terenurilor în pantă cu alunecări 26 ha afectate de alunecări, din zona de nord Amenajare ravene 0,45 km

HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/172771_a_174100]
Corola-website/Law/218693_a_220022

Gruii Luncșoara Poroina Mare Măru Roșu Prisăceaua Meriș Proitești Obârșia de Câmp Racova Ostrovu Mare Răduțești Pătulele Rocșoreni Ponoarele Ruptură Poroinița Satu Mare Pristol �� Sălătruc Punghina Scorila Recea Seleștiuța Rogova Slașoma Roșiori Smadovița Sălcia Stignița Sărdănești Șipot-Poroina Mare Scăpau Ștircovița Severinești Târsa Stăngăceaua Țânțaru Stejaru Valea Marcului Stroiești �� Vlădaia Șișești Vlădășești Șușița Vrancea Tămna Zegujani Țigănași Valea Anilor Valea Bună Valea Copcii Valea Coșuștei Valea Ursului Vânători Vănjuleț �� Viașu Voloiac Vrata Zegaia JUDEȚUL MUREȘ Căpușului Archita Adrianu Mare Abud Abuș Fănajele Bară

HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218693_a_220022]