27,969 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului Foșnetul gândulu Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc. Inconjurată de o tainică tăcere Am întrebat muntele tăcut Despre devenire și schimbare El n-a răspuns, a rămas mut. Am întrebat apoi văzduhul Și mi-a răspuns cumva ciudat Printr-un foșnet șuierat Adus de vânt, criptat Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1432472611.html [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
cred și sper /” Poetul Teodor Barbu își grupează poeziile din volum în patru cicluri, fiecare având un titlu care dezvăluie, sugerează mesajul liric al autorului: „Sonete, Poeme, Rondeluri, Șoptiri” (34 de poezii); „Anotimpuri vesperale, Pasteluri” (34 de poezii); „Mărturii, Oferte, Tăceri” (26 de poezii) și „Peregrinări, Destinații” (32 de poezii). Privit sub acest aspect, volumul de poezii pare a fi o antologie lirică, o selecție riguroasă făcută de autor, poeziile succedându-se după o anume cronologie intimă, de trăire artistică, gândită
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
vara ca un tren prin sânge” (Veri de mucava), ori: „Miroase gându-saiarbă încolțită Și sufletul respiră-n spic de grâu” (Respiro) Poetul asemenea lui Pan, se simte prezent în tot Universul, se consideră „un strop” în „marea singurătate”, recompus din „tăceri”, regăsindu-se în „cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom”, în care poetul, ca și mulți anonimi, a dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers de iluzii / unde
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
gându-saiarbă încolțită Și sufletul respiră-n spic de grâu” (Respiro) Poetul asemenea lui Pan, se simte prezent în tot Universul, se consideră „un strop” în „marea singurătate”, recompus din „tăceri”, regăsindu-se în „cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom”, în care poetul, ca și mulți anonimi, a dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers de iluzii / unde, în loc de muncă / trăgeam voinicește / concluzii / și trasam viitorul / luminos și senin
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
Ca un ecou, venit de prea departe, Se-aude iarnă,-n foșnetul puțin Copacii dorm, doar înveliți în golul Rămas stapân, pe ramul tremurând, Prin visul lor mai stăruie ocolul Pe care frunza l-a făcut, căzând. S-au așezat, tăcerile, în mugur, O hibernare luată cu-mprumut. Iar în licoarea, lacrimii de strugur, Mai cad poeme râncede... și-amut Se pierde toamna, iar, în reverie, Un ritual nescris se-adapă-n ea Mantaua-i verde, azi, e ruginie, Parfumu-i, sugerând miros de
CÂT CRIZANTEMELE MAI PLÂNG de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1445234978.html [Corola-blog/BlogPost/368333_a_369662]
-
să împlinesc, dar am în minte cuvintele lui Theodore Roosevelt: „E greu să pierzi, dar este mult mai rău să nu fi încercat niciodată să reușești!". Oricât de puțin însemnate sunt scrierile mele, ele tot înseamnă mai mult decât o tăcere vâscoasă lăsând beznele să acopere ceea ce odată a însemnat viața. Nerostitul nu aduce decât întunericul și viața ne oferă nenumărate aspecte care nu trebuie să fie uitate. Știu că scrierile mele nu vor ajunge în piscul literaturii, dar chiar numai
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
primăveri cu iubirea toată, Punemi flori de măr iarăși la urechi, Talpa mea desculță, iarba-i sărutată Prin păduri de vise, blănde măngăieri. Drumuri șerpuite, vor să ne despartă..., Pendulăm amnezic între ieri și azi, Am făcut un pod de tăceri durute Lacrimi picurate, răuri pe obraz. Și ne-am prins de măini la capăt de pod, Ochii celor mulți nici nu ne mai văd, Aripi ne-au crescut, suntem iarași îngeri Și trecem în zbor valea cea de plăngeri. Am
RAI DIN PRIMĂVERI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1396115584.html [Corola-blog/BlogPost/353536_a_354865]
-
în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Somnul Somnul legănat de vise Ca un pas de menuet, O poiană de narcise Cu parfumul ei discret. Somnul viselor albastru Limpede ca un izvor, Strălucirea unui astru În tăcerea nopților. Somnul viselor de aur, Fără umbră, fără dor, Legănările de plaur, Legănatul viselor. Pe nemărginirea firii Timpul liniștii și somnul Ne îndreaptă blând zefirii Inimilor către Domnul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Somnul / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SOMNUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Somnul.html [Corola-blog/BlogPost/340763_a_342092]
-
după târguieli sau într-o vizită la o prietenă. Nu putea fi departe”. La toate se gândea Tobias, dar fără acea îngrijorare care putea să semene a panică. Linda va veni acasă și vor mânca împreună, ca și altădată, în tăcere, ascultând, poate „Anotimpurile” lui Vivaldi, muzica lor preferată. Tobias avea sentimentul că timpul s-a oprit pe loc. Orologiul din perete, deși mergea, nu părea să-și miște minutarele. Încetul cu încetul, așteptarea deveni enervantă și amenințătoare. Parcă vestea o
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
creație iubirii! Ești ceea ce ești, născut trinității, prin anotimp de gânduri viețuiești și-amâni ziua in care să oprești a necunoscutului durere, nu-ți fie frică să-nflorești! Te uită cum viscolește în suflete Reci... Teama lor se așterne-n tăcere pe Veci.. Mai crezi în iubire și-a binelui putere Speri... Dar glasul ți-e orb Privirea ți-e surdă Cuvântul ți-e mut Poezia vieții, mormânt Ori împerativ avânt Neînțelesului tău cânt. Gabriela Docuță Referință Bibliografică: Contemplație / Gabriela Docuță
CONTEMPLAȚIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1485368086.html [Corola-blog/BlogPost/371782_a_373111]
-
nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului Se strecura prin palele de vânt Dorul din dor ivit, iar depărtarea Durea cumplit... durem și noi și marea Și stânca dezgolită de veșmânt. Se umflă valuri, se-nfioară zarea Se sparg tăceri și liniști de mormânt Când doar lumina, limpede-n cuvânt, Alină dor din dor, rostind chemarea Celui ce ești, acelei care sunt... Privindu-mi ochii, obrajii ce roșesc, Tâmple ce ard mocnit, sub păr cărunt, Culege-un braț de maci
SONETUL DORULUI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Sonetul_dorului_georgeta_resteman_1338278966.html [Corola-blog/BlogPost/358713_a_360042]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului PLEC Am decis să plec din viața-ți Și din gându-ți și din tot Să m-azvârl spre altă lume Și sub ea să mă îngrop. De ce să rămân în gându-ți Și-n tăcerea-ți să rămân Și din calea-ți rătăcită, Să-mi arăți greșit alt drum? Cine ești să cred în tine? Cine sunt să crezi că pot? Când m-arunci în mări de lacrimi Făr' să știu, să crezi că-not
PLEC de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1469252797.html [Corola-blog/BlogPost/382547_a_383876]
-
alte somități medicale care truchează licitații și cumpără echipament medical exorbitant de scump, dar care nu poate fi folosit la salvarea unor arși, te întrebi, uluit, de unde această degenerare morală? Cum să știi tu, medicul, asistenta, că faci rău prin tăcerea ta despre furtișagul altuia, sau prin furtul tău din raftul de medicamente, și să dormi liniștit? De unde a apărut această degenerare în sânul unei profesii al cărei crez e „primum non nocere“? Când înveți etica medicinei și înveți că „în
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară by https://republica.ro/zin-primul-rand-sa-nu-faci-rau-despre-degenerarea-morala-a-medicilor-care-dicteaza-zcine-merita-sa-traiasca [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
armată. Analiza lui Zimbardo asupra moralității chiar de la armata americană a pornit, și de la ororile de neînchipuit înfăptuite de soldații americani, sinistrele jocuri cu prizonierii irakieni de la baza de la Abu Ghraib în Irak,- soldați care aveau un strict cod al tăcerii și apărării reciproce. Să revenim la medicii noștri. La cel dovediți că au tăcut, că au tolerat sau încurajat intolerabilul. Cei care s-au adaptat, din frică sau pur conformism, normelor de grup. La Ion Lascăr, la Oprescu, la Monica
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară by https://republica.ro/zin-primul-rand-sa-nu-faci-rau-despre-degenerarea-morala-a-medicilor-care-dicteaza-zcine-merita-sa-traiasca [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
medicii care au ajutat ancheta jurnalistică a lui Tolontan, la cei care atacă sistemul din interior. La eroi. La cei care nu se supun sistemului de sănătate, care luptă, care nu sunt atinși de nebunie. La cei care taie, chirurgical, tăcerea care întreține cancerul. Cei cu busola morală intactă. Ei contează și lupta lor are șanse. Cu cât mai mulți, cu atât mai bine. Ei trebuie celebrați, susținuți. „Vreți ca oamenii să reziste presiunilor din partea autorității? Oferiți-le modele de oameni
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară by https://republica.ro/zin-primul-rand-sa-nu-faci-rau-despre-degenerarea-morala-a-medicilor-care-dicteaza-zcine-merita-sa-traiasca [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
ne-nvăluie cu ruine de amintiri care-ți umbresc obrajii tăi atât de îmbujorați altădată, gura ta, fântână seacată de izvoare, s-a topit în cântec de liră, ochiul meu nu mai întârzie pe gleznele de viori care cântau, acum e tăcere, cerul se dilată, pustiiri de toamnă fluidă care alunecă prin geamuri, procesiune de nimfe, plutim peste lucruri cu aripi de ceară, ca doi zei morți printre ruinele unui apus târât prin Insulele Fericiților... sâmbătă, 1 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: apus
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414836806.html [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
coerentă și esthetic judicioasa. Există și o astfel de imagistică inspirată de poezia în versuri libere (deși aici există și rimă, si ritm)”: “Pandative de crengi / Agățate de raze / Pandative de flori și liane / Îmi însoțesc pașii spre eternitatea / Nupțialei tăceri / Pandative de gânduri deșarte / Oglindite în bolta albastră / Alintate de-o vorba măiastra / Pentru suflete moarte / Din ziua de ieri.Mângâiate de mâini diafane - / Pandative de rugi / Însoțite de cruci -/ Înconjurat de icoane / Din trecutele veri [....] Se poate remarcă și
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
s-ar ofili iar păsările n-ar mai cânta, pentru că toate ar fi într-un mare doliu. Nu i-aș cere decât un colțișor din inima sa, unde m-aș putea cuibări pentru o clipă, ca să mă lase apoi în tăcere să mă pierd. Mi-ar place să-l pot face fericit pentru că sunt plină de dor. Știu că iubirea este cruntă și uneori doare, numai că atunci când îi văd obrazul noaptea în somn, iar inima-mi bate cu disperare și
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
-l are. Iar mi-am amintit de gustul amar al clipelor de singuratate! Acea singuratate de care parcă nici nu doresc să mă despart și de clipele când nu am cui să mă împart atunci când timpul mă înconjoară doar cu tăcere și rămân doar cu tristețea. Uneori când merg pe stradă și văd perechi, perechi de îndrăgostiți ținându-se de mană, mă simt ca un trandafir, și mă usuc pe picioare de dorul inimii, care simt că n-o mai am
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
o fântână cu coarbă ? - Nu pădurea mea dragă, răspund eu dezamăgită frunzișului cu zumzet de clavecin. Vă voi vorbi de soarele care ne sorește pragurile și care ne limpezește apele de la un mal la alt mal; soarele care ne citește tăcerea și mersul și graiul de mii de ani; soarele care ne îngroapă și ne dezgroaopă amintirile stând de veghe pentru lumina zilei de mâine ! Ascultând frunzișul arămiu gândurile mele n-a mai pus întrebări despre prezent și viitor și nici
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
fi înmânat tezaurul sultanului, făcându-i și un semn ritualic care semnifica faptul că dacă nu-și ține gura își pierde capul. Acesta, știind că nu are rost să întindă coarda mai mult, băgă moneda în buzunar, încuviință tăcut jurământul tăcerii, și spuse: - În carcera mare! Zice că-i profesor sau doctor, da’ eu cred că totuși e spion. Primi scuipatul de rigoare, în ochi, și plecă mulțumit. Se putea și mai rău! Șeful se duse la comandantul forțelor de gardă
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > UN LICĂR DE SPERANȚĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Am împletit cuvinte cu gându-mi visător... Era trist săracul și plângea-n tăcere. Litere-adunate în palma fanteziei Am așezat în vers, din colț de încăpere. Cuvintele îmi strigă de pe o foaie albă Neliniștea-mi surprinde clipa în zăbavă. Caut disperată ascunsul sens al vieții Viitor trecut, al timpului otravă... Tăcerea s-a întins
UN LICĂR DE SPERANȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/doina_theiss_1488219541.html [Corola-blog/BlogPost/368776_a_370105]
-
și plângea-n tăcere. Litere-adunate în palma fanteziei Am așezat în vers, din colț de încăpere. Cuvintele îmi strigă de pe o foaie albă Neliniștea-mi surprinde clipa în zăbavă. Caut disperată ascunsul sens al vieții Viitor trecut, al timpului otravă... Tăcerea s-a întins greoaie pe-a mea pernă De parcă ar fi vrut în locul meu să doarmă. Singurătatea-mi spune cuvânt de alinare Dar sufletu-mi e trist și-n stare de alarmă. Noaptea îmbrăcată în lumina lunii Tronează peste ramuri
UN LICĂR DE SPERANȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/doina_theiss_1488219541.html [Corola-blog/BlogPost/368776_a_370105]
-
minții pătrund infinitul albastru... Bucuria mă umple, simt pacea zămislită În rugi fierbinți și dorinți neîmpărtășite, Simt focul iubirii, Mistuind ce a mai rămas neatins, De Cuvintele-Ți sfinte... Mă înfior de atât de multă iubire și... În propria-mi tăcere, aud răspunsuri La întrebările-mi nerostite... Ecouri, cuvinte, silabe, Își așteaptă rândul cuminți, Să fie dezbătute, la picioarle Tronului de Har. Susurul blând și subțire al glasului Tău, Îmi spune șoptit: "Nu te teme!" Nimic nu este mai prețios decât
LA MASA TIMPULUI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1473840097.html [Corola-blog/BlogPost/384385_a_385714]
-
unul la celălalt, fără să-i bănuiască efectul devastator. De bunăcredință, cei doi îndrăgostiți jucau ping-pong c-o grenadă! Uneori se atingeau. Fleșuri antagonice supraîncălzeau atmosfera. Cuvintele se ascundeau sub gene. Și ochii, ochii celor doi erau larg deschiși : în tăcere. O tăcere de mii de volți! O dată, o singură dată , mâna dreaptă a lui Dio a mângâiat șoldul stâng al Danei. Mângâiere imperceptibilă și nemuritoare! Întregul Univers concentrat în marele bing-bang al Genezei! DUMNEZEU ÎNAINTE DE-A SE NAȘTE! Divinitatea
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]