1,727 matches
-
de fapt e o ființă, nu un lucru sau un sentiment și care se cheamă Iisus Hristos fiul lui Dumnezeu! De aceea nu vă mint că acesta trăiește în inima mea și nu-l mai pot trăda cu nici un chip, tăgăduindu-i numele. Magistratul Simbinacus oftă dându-se bătut. Zâmbi totuși. -Bine Gaius. Încerc să te înțeleg. Am să văd ce voi scrie în raportul anchetei. Iar acum du-te în baraca ta! Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman) Partea a
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
o tiparniță la Chișinău, întemeind gazeta <>, în paginile căreia a așezat Declarația-program a Unirii: „Țara de mâine a românilor-trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, de la Tisa și până la Nistru, și încă dincolo de acest râu... Nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor, în care noi suntem cei mai vechi și cei mai mulți locuitori.” (Onisifor Ghibu, op. cit. p. 65) În cadrul Mișcării de eliberare națională a românilor basarabeni, roluri și asumări decisive privin biruința acesteia au avut-o: Adunarea Uniunii Cooperatorilor din
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
trecere implacabila, ce mai este dincolo nu este explicitat. Rămân icoane ale unor secvențe, ale unor clipe, ale unor ani, ale unor lumi. Iar ele se echivalează în poeme: melancolice mai mult sau mai putin, cu o încărcătură afectiva de netăgăduit, cu scânteierea frumoasă a unor versuri ce depășesc obișnuită sinceritate. Sunt poeme care relevă, de asemenea, o bună cunoaștere a alfabetului poetic universal, poeme care se pot echivala cu tot atâtea exerciții de recurs la o memorie afectiva, singura care
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_dram_sub_semnul_trecerii_constantin_dram_1356681132.html [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
uneori nici nu le înțeleg, dar care au la bază setea de violență, pervertirea sentimentului religios, o dorință de a dovedi forța imoralității și cea machiavelică a antisocialului. Exprimam părerea, convinsă fiind că etica religioasă își are valoarea sa de netăgăduit pentru om și că ea este utilă umanității. Omul religios este acela care crede în originea sacră a lumii și a vieții; ființa umană descoperă existența unei realități absolute care transcende lumea, prin aceasta făcând-o reală. În cadrul culturii și
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > MASCA ARLECHINULUI Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului dresorul umbrelor smulge zâmbet porților deschise cu pasiunea nebunului de treflă calea rătăcirilor tăgăduia smerită noaptea ascuțitul desfrâu încolțea ca o cicatrice tăbăcită în rotunjimea tânără și caldă a genunchiului un soare negru desena răstigniți pe sârmă ghimpată în pământiul umăr al bufonului nu mai aude cum își târăște viața solzii urlet i-au
MASCA ARLECHINULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Masca_arlechinului.html [Corola-blog/BlogPost/356827_a_358156]
-
se rostogolește „în umbra răstignitului”. Șișul își va face datoria până la ultimul bănuț. „Ochiul dracului” a ajuns până „la picioarele Crucii”. Mi-a plăcut mult acestă metaforă, care sugerează că ea, Crucea, în pofida ostracizării Domnului Iisus pe ea, are, de netăgăduit, potențial regenerator și multiplicator. „Picioarele crucii” sunt tocmai acea răspândire în lume a creștinismului. Șekelul rămâne o încercare nereușită de stopare a răspândirii ideei creștine (și) prin mită. Mariana Cristescu sintetizează, într-un bob de rouă, tocmai acel moment crucial
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
și fiecare uzează de argumentele unor titani ai filosofiei - precum Platon, Socrate, Descartes, Schopenhauer, Kant, Nietzsche și alții, uneori într-o formă ludică, „sfidând”astfel dramatica luptă a omului cu sinele și cu limitele sale, luptă soldată cu adevărul de netăgăduit că omului, ca ființă, îi este imposibil să se apropie de timpul absolut al Creației divine, oricât s-ar fi vrut un recreator al Big-Bangului...Se simte, astfel, decepția magistrului legată de imposibilitatea de a fi martorul în această viață
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
în care autorul spune „povestea” Turnului de Televiziune, important obiectiv militar și strategic, „la încrucișarea unor mari ape ale României - Dunărea, Prutul și Siretul - alături de lacul Brateș”, cel care domină orașul și oferă gălățenilor o priveliște minunată, „un argument de netăgăduit și totodată o invitație de nerefuzat la redescoperirea Galațiului”, așa cum precizează eseistul. Un alt punct important de atracție pe harta turistică a Galațiului contemporan, care înlesnește „Curgerea Dunării pe verticală”, este fântâna arteziană numită „Păpădia” -care închipuie „conturul seraficei ființe
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la izvoarele dătătoare de binecuvântare și energie necreată, de unde s-a adăpat și a devenit el însuși izvorul, căci viața lui s-a desfășurat ca pe o scenă deschisă. Tot ceea ce el a avut
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_popescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
și își dobândește mântuirea ca om (este ceea ce înseamnă teologia în sensul deplin și autentic al cuvântului), și un altul care îl acuză și îl blasfemiază pe Dumnezeu (iată o latură și o consecință a secularizării) și, prin aceasta, își tăgăduiește mântuirea ca om (pentru că, fără Iisus Hristos, nu există nici om în adevăratul sens al cuvântului, nici mântuire - ieșind aici în evidență, aspectul soteriologic și eshatologic al vieții persoanei). Potrivit acestui principiu putem zice că istoria întreagă a umanității, și
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465290090.html [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
dâmbovițeană. Prevăd ceva tunete și fulgere prin administrația centrală și locală. Între timp, iese, tot mai mult, la suprafață fața reală a Justiției independente a Demisului. Surprize! Surprize! Bravo, domnule ministru! Așa se face. Pe tăcute și cu probe de netăgăduit!... Da, s-ar putea să fii neutralizat, dacă-i deranjezi prea tare!... Marinarul are un nou brevet de comandant de navă. Așa, pentru colecție! Cine-i nebunul să-i mai dea o navă pe mână? Ca s-o vândă ca
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1376822065.html [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
vrednicie a înaintașilor, deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de neam și omenia ridicată la rang de virtute creștină
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
inimile domnițelor se topeau ca zăpada primăvara la vederea eroului.Apoi am crescut.Războinicul și-a luat ranița în spate și dus a fost la război.Vremuri tulburi și prin satele noastre soseau mereu plicuri albastre.Plicuri ce dovedeau de netăgăduit că nu mai este nici o speranță.Azi Ion, mâine Ilie sau Gheorghe.Femei cernite ce plângeau în batic, copii uitându-se lung spre drumul de unde ar fi trebuit să vină tata.. Dorul crunt ca o sete neostoită în așteptarea celui
INGERI CAPTIVI P5 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ingeri_captivi_p5_florin_ciprian_ispas_1349714318.html [Corola-blog/BlogPost/343654_a_344983]
-
și industriale, au dus până la urmă la schimbarea coajei materiale a vieții pământenilor, cu dezastrele aferente nechibzuinței și necumpătării: poluare, risipă, neliniște, boli neiertătoare. Dar tot atât de adevărat este că „egoismul și cruzimea au făcut, orice ar zice optimiștii, progrese de netăgăduit” (P.P. Negulescu). Prin străduința progresiștilor și sub presiunea diverselor mișcări sociale, în plan politic s-a trecut de la regimul constituțional la votul universal și parlamentarism. Oamenii cu scaun la cap nu numai că sunt descumpăniți de un atare vot eminamente
TIRANIA MAJORITĂŢII PARLAMENTARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493974496.html [Corola-blog/BlogPost/381047_a_382376]
-
și-au pus amprenta. Viața românilor din Occident este un amestec armonios de cultură și tradiții natale, cu cele ale țării adoptive. Dumitru Sinu, alias nea Mitică are o bogată experiență de viață și un caracter integru, o putere de netăgăduit de a pătrunde în conștiințele celor cu care intră în contact.Este unul dintre românii plecați din țară pentru a-și urma destinul departe de locurile natale, care a avut grijă întotdeauna să-și dezvolte acea latură a cunoașterii necesară
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
dependență de derularea însăși a evenimentelor sau de consecințele lor vaste și profunde, departe străbătătoare în timp, unele nefiind nici până astăzi stinse ori corectate, 1940 a ajuns să se confunde dintru bun început cu anii fatidici ai trecutului nostru, netăgăduit unul dintre cei mai sumbri ai întregii istorii naționale. Este bine să reținem, în context, că Pamfil Șeicaru, renumitul ziarist, dublat de istoricul ce s-a afirmat, adeseori a comentat și a respins categoric, în țară ori după 1944 în
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
de însingurare, însă dragostea este sămânța adevărată din care odrăslește floarea însingurării. Nu-i vorba aici de iubirea-sentiment, ci de iubirea-putere dumnezeiască, mai tare ca moartea, singura în care sunt cu putință jertfele și dăruirile cele mai întregi. Nu putem tăgădui, firește, măreția însingurărilor făcute în cinstea valorilor umane, ca: dragostea de oameni, jertfa de patrie, pentru știință etc.; dar, când aceste însingurări rămân închise față de suprema însingurare, toată măreția lor ia figura primejdioasă a unei micșorări de sine și ciunțiri
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Ioan 17, 16), este desigur o paradoxală formă de însingurare. Dar iarăși cine poate să spună noianul de nume înscrise în "Cartea vieții", pe calea aceasta? Că însinguratul este un puternic al lumii, sub toate înfățișările ei, este, așadar, de netăgăduit într-o vreme când toată cultura și îndeletnicirea oamenilor sunt întoarse spre aici, spre pământ, spre gătirea și pregătirea lui mai bună, mai justă, mai omenească, chemarea la însingurare are, prin urmare, toți sorții să apară ca un strigăt de
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
cu adevărat, așa cum zice Sfântul Evagrie Ponticul (Cuvânt despre rugăciune, cap. 124, Filocalia, vol. I): Dezlipit de toate, dar și unit de toate. Ar spune unii, poate, că însingurata dragoste a sihaștrilor pentru făpturi este - cu tot focul ei de netăgăduit - îndreptată mai mult spre latura spirituală, contemplativă, a creației. Că aceasta este lumea, domeniul și specialitatea lor. Însă nu este așa. În felul lor, Părinții n-au fost numai contemplativi, ci au fost și oameni de acțiune. Așa încât, prin însingurare
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
cu 70 de ani jertfa aceea masivă de sânge a avut o cauza nobilă: “Să dezrobească teritoriile românești Basarabia și Bucovina, și să-L aducă înapoi pe Iisus Hristos”. A spus asta (în cartea numită), în locul celor care încă mai tăgăduiesc să o spună, veteranul Iosif Niculescu, medic și ostaș la Cotul Donului. Și că, adaugă Vasile Șoimaru, în pofida acestei dăruiri supreme, nu se află acolo niciun element simbolic, ca gest reprezentativ pentru elementara cinstire datorată de statul pe care jertfitorii
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
să-ți fiu în altă zi o noua dimineață ... A fi ... când din sclipirea stelelor ce cad răsar pe cer minuni de albăstrele când te acopăr ca să-ți fie cald din dragoste croindu-ți diademe ... A fi ... când fără să tăgăduiești și-nțelegând deplin ce-i rostul firii schimba-vei fără să clipești a fi ...cu numele iubirii... Referință Bibliografică: A FI / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria
A FI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1458766199.html [Corola-blog/BlogPost/348605_a_349934]
-
Ars Vivat”, studiul reprezintă o oglindă vie, onestă, a ceea ce a fost și este Ulmeni, o localitate importantă din județul Maramureș, importantă sub toate aspectele, economic, social, cultural, o așezare pitorească, în toată plinătatea termenului, al cărei aport este de netăgăduit. Contribuția ține mai degrabă de spiritualitate, de istorie, de patrimoniu cultural, dar ea se poate înscrie și pe alte direcții. Cercetarea exactă, corectă, serioasă, conștiincioasă a celor doi autori, prof. Mircea Botiș, respectiv Pr. Radu Botiș, se înscrie cu o
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Apologia_valorilor_perene_ul_radu_botis_1377892794.html [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
mai frumoase edificii de acest fel din Țara Făgărașului, apoi două biserici la Cisnădie, biserica din comuna Slimnic, catedrala de pe strada Gheorghe Dima din Sibiu - toate adevărate opere de artă înălțate în prezența și sub conducerea și priceperea sa de netăgăduit. E mulțumit de ce a realizat în viață și își trăiește bătrânețea frumos, mângâindu-și sufletul cu amintirile celor dragi. S-a căsătorit cu Arthemiza, fiica avocatului Vasile Chivu, o fată educată și sufletistă, crescută într-o familie de întelectuali (mama
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la izvoarele dătătoare de binecuvântare și energie necreată, de unde s-a adăpat și a devenit el însuși izvorul, căci viața lui s-a desfășurat ca pe o scenă deschisă. Tot ceea ce el a avut
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
Cetățeni de Onoare ai Cornovei (recunoaștere oferită recent și D-nei Golopenția). Acum cornovenii nu mai au ce răsplată să le ofere, decât valoare adaugată la recunoștința lor față de distinșii fii ai satului care le-au recuperat și dăruit dovada de netăgăduit că meleagurile lor natale au cea mai complexă, cea mai savantă cercetare istorică, tipică speciei de lucrare editorială numită monografie. Că satul lor e primul sat românesc dovedit a fi, cu mijloacele științei sociologice, „unul dintre sanctuarele unde s-a
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]