548 matches
-
au pășit în casa scriitorului, curioși să vadă cum arată ,,kilometrul 0” al operei fănușiene, așa cum Viorel Mortu a numit casa natală a lui Fănuș Neagu. În toate ferestrele casei râdeau mușcate în diferite culori. Ne chemau parcă să regăsim tăinuitul izvor al inspirației fănușiene, ne îndemnau să inspirăm parfumul de dragoste sălbatică ascuns în petalele lor. Și... am pășit. La intrare, ne zâmbea cu blândețe, chipul său dintr-un tablou, iar palmele sale parcă ne-a atins pe rând creștetele
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
de culegeri și în mai multe publicații periodice din țară și străinătate, începînd din anii '60. Despre Mircea Vulcănescu și problema spiritualității autentice În literatura lumii este amintit uneori următorul scenariu: eroul găsește un manuscris în paginile căruia se află tăinuită CALEA pe care el trebuie să o apuce. Scriu CALE cu majuscule deoarece este mai mult decât un drum fizic, este vorba în primul rând de un itinerariu spiritual. În textele alchimice, de exemplu, regăsim indicații despre cum se poate
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Pillat. Începând cu secțiunea pusă sub semnul interogației, ...Viața?, pașii poetei conduc cititorul către marginile liricii. Subiectivitatea surprinde cromatici lirice iar stilistica iese în câștig: „Doar timpul/ își pierde secundele/ în genele răsfirate de catifea,/ într-o zare/ de lumină tăinuită,/ ca o naiadă/ ce-și poartă/ tumultul vieții/ spre un țărm îndepărtat” (Introspecție nocturnă), „Vorbim tăceri, ne ascultăm orgolii...” (Recurs la fericire), „mă contopesc cu vremea în abisul ei” (Rătăcire) ori „ne răspândim cuvintele-fluturi” când „beții de aripi lungi, ne
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
peste diguri, să alerg pe câmpii, să râd, să țip, să mă cert, să am libertatea lor, a oamenilor. Îndur blestemul de a mă lăsa purtată în depărtări, dusă de val. Am rămas foc. De paie, de dor, de ducă, tăinuit, perfid, vesel, plin de mister, negru, roșu și crem, zăludă nălucă, plin de cenușă, ard și ard, nu mă tem, ard pe dinăuntru, pe dinafară copacul bătrân din răscruce, arde în mine gata să lase, mormane mari de cenușă, leșie
TRANSFIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1415209838.html [Corola-blog/BlogPost/384087_a_385416]
-
care se întind însemnările a avut o semnificație deosebită, deoarece în acel timp s-a produs pulverizarea partidelor și întronarea dictaturilor în România și s-a aplicat politica de crâncenă comprimare a funcțiunilor vitale ale statului. Despre jurnalul pierdut, confiscat, tăinuit al lui Corneliu Coposu s-a vorbit mult. Prima dată am auzit de el chiar de la domnul Coposu, care afirma că, deși securitatea îi confiscase mii de pagini, tot ar fi avut material să scrie zece cărți, dar îi lipsea
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ by http://uzp.org.ro/lansarea-cartii-corneliu-coposu-file-dintr-un-jurnal-interzis-1936-1947-1953-1967-1983/ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
își reconstituie jurnalul și cartea definitivată încă din 1947, dar confiscată - Viața lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu și-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise tăinuite mai mult de patru decenii. Doina Alexandru Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa liberă de Doina Xifta, născută Alexandrescu), n. 1946, a părăsit România în 1975, emigrând în R. F. G. Un an mai târziu, se angajează
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ by http://uzp.org.ro/lansarea-cartii-corneliu-coposu-file-dintr-un-jurnal-interzis-1936-1947-1953-1967-1983/ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
tristă - / Prin fumul de țigări, ca-n nouri, / Gândeam la lumi ce nu există ... / Și-n lungi, satanice ecouri / Barbar cânta femeia- aceea (Seară tristă). O scenă a prevestirii, un semn satanic al pieirii, femeia-aceea ar putea sugera Apocalipsa celor tăinuiți și descoperiți însă nedesprinși de viciile lumești. Poate, de aceea, prelungindu-li-se agonia: Prin fumul de țigări, ca-n nouri, existența lor nu mai însemna nimic în fața pierzaniei pentru că singurul, care mai sesiza suferința era poetul, care gândea la
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
mitologie a firescului în nefiresc, un neînțeles înțeles până la urmă cu trimiteri ca în Scriptură și cu dăltuiri adânci în cele patru camerele pietrificate ale inimii. Bacovia nu a creat pe Pământ, el se înălța în noapte în camera-i tăinuită a Universului, privea și cuvântul învia murind pentru că așa vedea el lumea prin durerea lui fizică auzind: Chemări de dispariție mă sorb, / Pe când, tăcut, se-ntoarce-același corb, / Tăind orizontul, diametral (Amurg de iarnă). Corbul sugerează levitația sufletului însă și semnul inițierii
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
mele. În amăgiri și-n deznădejdi viclene, A biruit prin mine, brațul Tău înalt. Tu m-ai spălat de ură, de rușine, Tot Tu m-ai învelit să-mi fie cald. Învăț să Te descopăr azi în mine, În fiecare tăinuit ungher, Să pot alege râul de ce-i bine, Să mă ridic din beznă către cer ! Spre Tine, Doamne azi ridic Cu umilință glasul meu Și-n chip de rugăciune-Ți zic ; -Ajută-mă, că-mi este greu... Greșit-am, Doamne peste
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
pe viitor va fi călare. NOAPTEA DINTRE ANI Ornată cu beteală pizmăreață, ce goliciunea și-o răsfrânge în delicate cupe de șampanii, fereastra nopții dintre ani se-ntredeschide plictisită de-atâtea repetări abrașe, și-i plânge ochiul ațintit spre viitorul tăinuit de-a omului etern ispită, dar gol, uscat și-ncremenit e ochiul-far pentru trecut, căci viața-i timpul bine drămuit. George PETROVAI Sighetul Marmației 16 februarie. 2012 Referință Bibliografică: George PETROVAI - STIHURI DIN LUMINĂ (X) / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
STIHURI DIN LUMINĂ (X) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_stihuri_din_lumina_x_george_petrovai_1331024940.html [Corola-blog/BlogPost/348398_a_349727]
-
VISCOL ANCESTRAL Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Amurguri cuprinse de febră, ard - pe fruntea-mi de vremuri albită. Surâsul unei clipe mai pâlpâie sub pleoapă. Sunt amintiri ce-n flăcări tăinuite se destramă... * Și-mi pare... c-aud temutul „viscol ancestral“ , șoptind ceva... cu glasu-i nins - și mă cuprinde-o albă teamă! Nu! A fost doar o pală de gând cuprinsă de febră, de zbucium, de plâns... * Amurgul, răsfrânt pe fruntea
VISCOL ANCESTRAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1419806239.html [Corola-blog/BlogPost/379243_a_380572]
-
răspuns, în ciuda faptului că soțul ei îi vizita de fiecare dată, când de Crăciun, când de Paști. A fost atât de fericită alături de cel prin care cunoscuse lumea, sentimentele dragostei, ale vieții liniștite, străbătând cu plăcere toate drumurile tăiate sau tăinuite ale Carpaților. Cu el a mirosit prima floare, dar altfel de cum o mirosise înainte de a-l întâlni și a-l iubi. Cu dragostea lui i-a dăruit copiii și acum... unde este soțul ei iubit? Unde s-au dus clipele
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
anonimă uitată și tristă în ultima literă din alfabet. Spațiul unde m-am născut e o întâmplare în care sunt zidit, prea aproape-i ziua și prea tăcut îi epitetul unui veac ne-mplinit. Metafora ia proporții în viitor la încercarea tăinuită a evadării dintr-un război de-un veac în care mor speranțele răsticnite pe crucea zării. Mai lovește clipa clopotul răbdării... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Lovește clipa clopotul răbdării / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294
LOVEŞTE CLIPA CLOPOTUL RĂBDĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Loveste_clipa_clopotul_rabdarii.html [Corola-blog/BlogPost/356523_a_357852]
-
buruieni, Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire, Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei treptat mă slobozește Dispare umilită și-n hăuri se topește, Lăsând în urma ei șuvoi adânc de lacrimi Ce spală-ntinăciunea și tăinuite patimi. De-aș deveni și piatră la margine de drum Ori doar o mică frunză, ori firicel de fum, Cu dragoste-ntreită spre ceruri aș striga - Să fie-n toate, Doamne, numai voința Ta! Citește mai mult Mă simt că
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-n buruieni,Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire,Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei treptat mă slobozește Dispare umilită și-n hăuri se topește, Lăsând în urma ei șuvoi adânc de lacrimiCe spală-ntinăciunea și tăinuite patimi.De-aș deveni și piatră la margine de drumOri doar o mică frunză, ori firicel de fum,Cu dragoste-ntreită spre ceruri aș striga -Să fie-n toate, Doamne, numai voința Ta!... XXIX. VISEZ DIN NOU SĂ ZBOR, de
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
întâmplat oare în aceea noapte dinăuntrul nopții, în acel vis care începe acolo unde sfârșește reveria și unde sufletul și lumea, amestecate în una și aceeași atârnare, rătăcesc ignorând frontierele și determinările? Noaptea se potolea saturată de senzualitatea animalică a tăinuitelor fantasme și el se întinse pe pat, cu mâna stângă lipită de trupul relaxat, cu dreapta îndoită deasupra capului, cu degetele răsfirate pe perină. Respira ușor și din când în când, cu o ritmicitate aproape previzibilă, buzele ușor întredeschise schițau
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1405515581.html [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l caute pe Nichifor se roagă
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
sacralul... Suntem aici în nenăscuta lume,/ Unde apusul scaldă răsăritul. (Pe aripi de femeie) și unde frământările scad în intensitate, printr-o simplă atingere de gând a iubitei, în care poetul redescoperă mereu Edenul: Din floare de coral, / De mare tăinuită, / O sfântă-n St. Graal, / Dar încă neiubită. Zâmbește Dumnezeu, / De-atâta frumusețe, / Aici pe țărmul meu, / Cu soare-i dă binețe. (Versuri sărutate). Născut în capăt de țară, la Medgidia, în anul 1960 și stabilit în Arezzo Italia, Mircea
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
spune clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre toate/ Și fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și de aceea calcă ea cum pe urmele lor? Unde și cum se nasc asemenea fenomene în adâncurile de nepătruns ale ființei umane? Cu toate acestea, oricât ne este de zădărnicit răspunsul, nu încetăm să ne punem întrebări despre minunea tăinuită a alcătuirii ființei omenești. A fi dascăl nu este o profesie pe care o poți însuși doar prin instruire. E o artă înnăscută, și ca orice artă, trebuie să străbată prin toate vicisitudinile vieții continuând fără întrerupere perfecționarea. Numai dacă
CHEMĂRI DIN TAINIŢELE VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464272525.html [Corola-blog/BlogPost/378934_a_380263]
-
de culegeri și în mai multe publicații periodice din țară și străinătate, începînd din anii '60. Despre Mircea Vulcănescu și problema spiritualității autentice În literatura lumii este amintit uneori următorul scenariu: eroul găsește un manuscris în paginile căruia se află tăinuită CALEA pe care el trebuie să o apuce. Scriu CALE cu majuscule deoarece este mai mult decât un drum fizic, este vorba în primul rând de un itinerariu spiritual. În textele alchimice, de exemplu, regăsim indicații despre cum se poate
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
răcoroase, pure Meleag drag de atracții, sub cerurile azure Iarbă crescută sub legile divine, lângă turn Scăldate-n șuvoiul luminii astrale, nocturn! Într-un dans nemaivăzut, într-un ritm neștiut Al acelui demult, aproape uitat început Viața își face sălaș tăinuit, gata să înfioare Lumi cosmice și cosmic dor, clădind în ficare. Viețuitoarele micile, marile aleargă-n triburi, Se apropie se depărtează, libere, sub nimburi luminoase, vegheate tăcut de atent heruvim Joacă lor parcă-i chemare, invitare în sublim. Păsări cu
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_poeme_pentru_o_zi_de_n_elena_armenescu_1342197362.html [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
EU” Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului „ EU” ,,Un călător în spațiu și timp. Fir de nisip trecut prin clepsidră. Lacrima împodobită în ochii cerului. Floare rătăcită sub brumă. Tristețea durerii tăinuite. Paharul prea plin al sufletului rănit. Eu, Un călător în spațiu și timp, Fir de nisip trecut prin clepsidră. Eu? Un om obișnuit." Au rămas doar versuri în carte Printre frunze legănate de vânt Plânsul și durerea...balsam îmi sunt
„ EU” de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1464797217.html [Corola-blog/BlogPost/385265_a_386594]
-
a vânătorilor de altădată. După o mică pauză, sărbătoritul a revenit asupra întâmplărilor din timpul acelei vânători, la care participase, învăluită în mistere greu de dezlegat: - Unchiule, e ziua mea, te rog fă-mi plăcerea de a ne dezvălui cele tăinuite. Suntem bărbați în toată firea, am făcut războiul și, indiferent ce ne vei spune, nu ne va înfricoșa. - Măi, copii, e o poveste veche, de ce insistați atât? a întrebat el. Ioane, ai fost de față, ce să-ți mai spun
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
luminos și solemn „Eminescu a dat poeziei românești dimensiunile care îi lipseau înainte. Lumea în care ne introduce Eminescu este o lume de mare vastitate în spațiu și în timp și în care privirea cugetătorului pătrunde până în punctele cele mai tăinuite ale sufletului omenesc și până în concepțiile cele mai înalte ale rațiunii.” - Tudor Vianu Eminescu a turnat „în formă nouă limbă veche și-nțeleaptă”, asociindu-i cu măiestrie lexicul contemporan neologistic, conferind cuvântului o forță de sugestie pe care nici un alt
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]