1,240 matches
-
op. cît., p. 846-847. 955 V. Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. 956 V. Lucian Blaga, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. 957 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. 958 V. Dimitrie Vatamaniuc, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977, p. 482-485. 959 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5 : La plupart des déchiffrages (traductions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. 957 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. 958 V. Dimitrie Vatamaniuc, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977, p. 482-485. 959 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5 : La plupart des déchiffrages (traductions) réunies dans ce recueil a été rédigée, avec des pauses plus brèves ou plus longues, au fil des années, à partir de 1943, quand on entendait encore leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la sensuri multiple. " (" Très souvent, nous discutions tous leș trois, surtout quand la transposition de quelques mots en roumain pouvait accepter des sens multiples. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 964 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5 : " J'ai consulté des auteurs et des anthologies étrangères, comme j'ai pu et où j'ai pu. Pour la transposition, j'ai utilisé des textes en langue source, mais aussi des traductions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
telle mesure que leș vers de Rilke aient fécondé d'une certaine manière, ce qu'on ne pouvait pas encore soupçonner pendant la vie du poète la philosophie moderne. " Notre traduction.) 970 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5-6 : " En traduisant je me suiș apaisé une soif ardente. En traduisant je me suiș enrichi d'une expérience. Je voulais voir dans quelle mesure la poésie peut être passée d'une langue à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
je m'élevais. Car je me suiș penché seulement sur des poèmes qui m'ont enchanté et qui, en traduction, pouvaient, en quelque sorte, m'appartenir, nous appartenir, appartenir aux Roumains. " Notre traduction. 971 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, op. cît. 972 La liste complète des œuvres traduites par Lucian Blaga est la suivante : Hugo Marți, Intermezzo românesc: Cartea amintirii, traducere de Lucian Blaga, Adevărul, Bibliotecă "Dimineață", București, 1930, 87 p. ; Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în românește de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, E.S.P.L.A., București, 1955, 544 p. ; Gotthold Éphraïm Lessing, Natan înțeleptul: Poem dramatic în 5 acte, în românește de Lucian Blaga, E.S.P.L.A., Bibliotecă pentru Toți, București, 1956, 352 p. ; Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, coperta și ilustrațiile de A. Demian, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1957, 199 p. ; Gotthold Éphraïm Lessing, Opere, în românește de Lucian Blaga, studiu introductiv de Paul Langfelder, E.S.P.L.A., București, 1958, 663 p. ; Johann
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vol. 2 384 p.) ; Johann Wolfgang Goethe, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, Ediția a 2-a, București, 1968 (vol. I 248 p.; vol. 2 383 p.) ; Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970, 136 p. ; Gotthold Éphraïm Lessing, Lacoon sau despre limitele picturii și ale poeziei, Partea I, în românește de Lucian Blaga, Univers, București, 1971, 324 p. ; Victor Ernest Mașek, De la Apollo la Faust: Dilaog între
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la lui ai donnée ; îl est allé se promener, prenant la traduction avec lui. À midi, îl me l'a apportée versifiée dans toute să splendeur. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 980 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, op. cît. 981 V. URL: http://dexonline.ro/definiție/tâlmaci, consulté le 9 janvier 2011. 982 V. URL: http://dexonline.ro/definiție/tălmăcire, consulté le 9 janvier 2011. 983 V. Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), traduction de Jean Poncet, în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
toute să splendeur. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 980 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, op. cît. 981 V. URL: http://dexonline.ro/definiție/tâlmaci, consulté le 9 janvier 2011. 982 V. URL: http://dexonline.ro/definiție/tălmăcire, consulté le 9 janvier 2011. 983 V. Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 228. (Texte source în Lucian Blaga, Operă poetica, Humanitas, Bucarest, 2010, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
George ou Rilke ont dédié une grande pârtie de leur activité à la traduction de quelques chefs d'œuvre poétiques de la littérature universelle. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. Pour ne pas créer des confusions, nous traduisons le terme " tălmăcire " par " traduction " chaque fois que cela est nécessaire. 994 Idem, p. 115 : " La réserve condamnable des écrivains roumains par rapport à la traduction a duré jusqu'il y a quelques années, quand, grace à des initiatives plus élevées, îl y
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
s'assombrir et de se banaliser. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1002 V. Ibid : " Încercările anterioare de traducere ale lui Faust au eșuat, printre altele, și fiindcă traducătorii au încercat să ocolească neologismul, introducând un grâi semănătorist în tălmăcirea unei opere de înaltă, supremă intelectualitate. " (" Leș tentatives antérieures de traduction de Faust ont échoué, parmi d'autres raisons, parce que leș traducteurs ont essayé d'éviter le néologisme, en introduisant un langage populaire dans la traduction d'une œuvre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traductions qu'il a réalisées : În genere, Blaga nu poate fi un foarte bun traducător, deoarece e un prea mare poet. Pretutindeni în versurile românești ale poemelor este săpata adânc amprenta personalității sale. [...] În orice caz, îl simțim în aceste tălmăciri prea mult pe Blaga și prea puțin pe autorul textului tradus. " (p. 73) " [...] tălmăcirea lui Hölderlin în grâi românesc are implicit sunet blagian. " (p. 199) (" En général, Blaga ne peut pas être un grand traducteur, parce qu'il est un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traducător, deoarece e un prea mare poet. Pretutindeni în versurile românești ale poemelor este săpata adânc amprenta personalității sale. [...] În orice caz, îl simțim în aceste tălmăciri prea mult pe Blaga și prea puțin pe autorul textului tradus. " (p. 73) " [...] tălmăcirea lui Hölderlin în grâi românesc are implicit sunet blagian. " (p. 199) (" En général, Blaga ne peut pas être un grand traducteur, parce qu'il est un trop grand poète. Partout dans șes traductions en roumain l'empreinte de șa personnalité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără valoare, apărută în „Albina românească” (1839), și fragmente din opera lui Benjamin Franklin, în „Spicuitorul moldo-român” (1841), semnate E. A., aparțin probabil, aceleiași traducătoare, de la care a mai rămas, în manuscris, începutul unei tălmăciri din Aug. von Kotzebue, Fiul pierdut. Traduceri: Émile Deschamps, René-Paul și Paul-René, Iași, 1839; Karoline Pichler, Rut, Iași, 1839; Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, Iași, 1840; Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, Iași, 1843. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 195
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
ale Legii Nouă". Cât despre patrie, națiune, deșteptare etc., nicio referință nu este reperabilă în acest text dedicat aproape în totalitate formării sinelui religios. Chiar și Manualul de patriotism, publicat la Iași în 1829 de către Iancu Nicola (de fapt, o tălmăcire a cărții grecești cu titlul Manualul de patriotism dedicat celor șapte insule ionice din 1817), al cărei nume trimite explicit către o formă sau alta de naționalitate înțeleasă în sensul modern al conceptului, este departe de aceasta. După cum notează și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]