225 matches
-
Panaitescu și Pișculescu. Îi iau pe rând la privit: Primul își zice Perpessicius - suferindul; care suferință? poate aia de a fi român. L-a adus taică-său, dragoman de Ianina, la Brăila și l-a făcut din Panaiot, Panaitescu; din tălmaci grecotei, critic dâmbovițean. S-a înfipt bine la Fundații, la "Cuvântul". Mă umple cu zahariseli în cronica lui de la Radio, așa cum îi umple pe toți. L-am auzit ridicându-i în slăvi chiar și pe ăia doi nerușinați tapeuri ai
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
ai lui Basta... Fiindcă râdeau amândoi, mai ales Sisi, prima dată trebuise să-i explice, cât de cât, lui Menaru despre ce era vorba, iar Sisi, care, între Dinu al ei și turcoaică, juca întotdeauna un fel de rol de tălmaci, îi spusese ceva, fără ca Menaru să priceapă despre ce era vorba, de fapt, turcoaica zicând într-o românească stricată pe care Sisi nu o mai traduse: ziceam Coran, mult ai crezut, mult... - și folosise un turcism de-al ei, iar
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
învechite și-n noi viersuiri - noi fraze - trec Cuvântul prin noi site... ...o minune-i veșnicia - din crin cer până-n pământ dar destăinuiri nu face Înviatul din Mormânt... de vezi semne în abisuri: taci - asculți și înțelegi nu-ți tocmești tălmaci uimirii nici pe magi și nici pe regi ...nu poți ști - uitând de Munte - chiuind la cânt de flaute: adâncind lumini în suflet - vine Ravvi să te caute! PLECAREA VÂLVELOR vâlva munților - mâhnită și proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
creștine, care apoi au luptat împotriva haiducilor ce prădau tot ce întâlneau în cale și conturbau viața socială a vilayetului de Timișoara. Prin 1650, călătorind de la Timișoara la Lugoj, undeva prin pădurea Silagiului de astăzi va pieri Ignad, un catolic tălmaci și doctor al beilerbeiului timișorean. Haiducii sunt pomeniți și cu prilejul călătoriei spre Oradea, prin Banat, a unor negustori italieni, în martie 1653. Aceștia au fost atacați și prădați în zona Ineului. Oficialii otomani îi vor cere banului Bârcianu să
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
faimoasă - orice oprire. Pe jos, nu era voie. Iar dacă treceai cu bicicleta, grav ar fi fost să te dezechilibrezi din pedalat și să pui piciorul pe pămînt, o secundă. Mașina noastră era Mercedes de opt locuri. Îl întrebasem pe tălmaciul cu studii la București cum se spune în chineză da, ca să facem conversație; iar el spusese scurt și, exact conjuncția românească. Tot drumul am făcut și..., și..., alături de șofer, un tînăr înalt din nord, chipeș ca vedetele din filmele lor
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
circ toate numerele de acrobație, unul după altul, dăduseră greș spre marele deliciu al spectatorilor care credeau că o făceau dinadins, cînd adevărul, aflat, era invers. Apoi, peste o zi sau două, la Shanghai, cum mergeam pe-o stradă cu tălmaciul meu și trăgeam, mergînd, din pipă, un obicei la care am renunțat de mult. Și cum, avînd un gust amar în gură, am scuipat, m-am făcut că scuip într-o parte, mai mult dintr-un gest reflex. Și cum
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
întorsese la mine serios, punîndu-mi în vedere, textual: "Să știți că ați scuipat pe China!" Trebuia musai să plătim o amendă, nu era ca la București... Că sînt un străin... Că n-am știut... Că nu mai fac... mă rog. Tălmaciul îmi pusese o pilă. Femeia mă privea ceva mai domolită. Cu traducătorul meu, băiat simpatic, vorbeam deseori între noi în argoul bucureștean. Așa făcuse și în ziua aceia după ce ne reluaserăm mersul și constatase filosofic: Nasol! - ce-i plăcea lui
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
apropriază, indiscret, scrisoarea, Chicot se face responsabil de un viol - al corespondenței! - deci de un asasinat in nuce. Și, desigur, o scrisoare omorîtă de un spectru poate fi transpusă numai într-o limbă moartă. Sau aproape moartă, tot ca și tălmaciul. Căci latina nu murise chiar de tot, la acel sfîrșit de Renaștere, în Franța, cînd încă scriau Ronsard, Agrippa d'Aubigné sau Du Bellay... Se mai folosea în versuri, în corespondență, în diplomație și în cancelarii... Scrisorile îi ucid pe
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
era de un mare ajutor pentru Teodosie, deoarece el studiase la școlile din Alexandria, învățând mai multe limbi, printre care și aramaica. Cu mare bucurie, Teodosie descoperi că poate comunica cu acești oameni simpli din piață, folosindu-se de acest tălmaci nesperat, care putea traduce din limba aramaică, în limba localnicilor. A doua zi și în zilele următoare, Teodosie nu pierdu vremea, și se folosea de bunăvoința tălmaciului, ca să povestească localnicilor pentru ce venise în Etiopia. Privitorii erau entuziasmați ce cele
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
că poate comunica cu acești oameni simpli din piață, folosindu-se de acest tălmaci nesperat, care putea traduce din limba aramaică, în limba localnicilor. A doua zi și în zilele următoare, Teodosie nu pierdu vremea, și se folosea de bunăvoința tălmaciului, ca să povestească localnicilor pentru ce venise în Etiopia. Privitorii erau entuziasmați ce cele auzite. Nicicând n-au mai auzit asemenea cuvântări minunate. Astfel, Teodosie avea prilejul să citească localnicilor capitole întregi din Sfânta Evanghelie după Ioan. În câteva zile, reuși
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
paginile revistei un pamflet semnat de cunoscutul ziarist Carol Roman, director al revistei „Balcanii și Europa”, care notează, în stilul caracteristic, că „în ziarele trecutului ne dădăceau politruci; azi, la multe posturi de televiziune importante avem de-a face cu «tălmaci», sau, mai pe românește, înțelepți descifrători de sensuri, de mici sau mari întâmplări, fie banale, fie mai aprige. Pe «ring», se preumblă tot soiul de invitați. Numai că acești oameni care se pare că au o pregătire universală și sunt
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
fratricide, iar Tracii au fost Daci”. Faptul că dacii vorbeau ” latina vulgară”, este “un secret” pe care nu-l știu numai cei ce refuză să-l știe. “Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densușianu și asta schimbă totul. Deci dacii și romanii vorbeau aceeași limbă!” Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoștințele acumulate de omenire sunt obținute în ultimii 50 de ani, să vedem cum și noțiunile noastre despre istoria poporului
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
alea unde și în Antichitate se vorbea un regiment de limbi, de spune Strabon că romanii, când le venise în cap să verifice dacă în creierii munților mai existau porțile de aramă ale lui Alexandru, aveau nevoie de 70 de tălmaci. Am depus cartea și am lăsat Logosul să mă traverseze: — 70 de traducători, mai mulți decât numărul bucă tarilor și femeilor ușoare ce veneau în urma armatei cu bagajele și cățelușii de companie pe care un trântor de sclav creștin îi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mă traverseze: — 70 de traducători, mai mulți decât numărul bucă tarilor și femeilor ușoare ce veneau în urma armatei cu bagajele și cățelușii de companie pe care un trântor de sclav creștin îi botezase, nu se știe de ce, Gog și Magog; tălmaci utili pentru ca oștirea să se poată tocmi de la o vale la alta pentru poame, nuci, rodii, dar și surcele de încălzit cazanul consulului, care cazan servea când pentru supa oștirii, când pentru baia ibovnicelor trimisului împărătesc cu inel pe care
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
-i șoptească, s-ar putea ca Italianul să fie mai mult actor decît aviator, e prea plin de farmec, ce credeți?" Nu era chiar o prostie ce spunea. Tot împărțindu-și atenția de la unul la altul, își dăduse seama că tălmaciul lui Balbo îl imita pe acesta nu pentru că așa ar fi vrut el, ci pentru că intrase în rezonanță cu gesturile, cu tonul vocii celui care vorbea. La fel se întîmpla și cu ceilalți ascultători. Ridicaseră din sprîncene, murmurau neauziți cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
doar viu, ci deja nemuritor pentru cei ce-l înconjurau. Sorbi cu lăcomie și auzindu-și înghițiturile percepu și liniștea care se lăsase, Balbo tăcea ostentativ, toată lumea din jurul său se întorsese către ei, nu se auzea nici vocea lui Corvino, tălmaciul. Șerban Pangratty nu se fîstîci, continuă pe același ton egal, sigur de sine: "Italo Balbo va muri doborît din greșeală, iar moartea sa va fi trecută sub tăcere, ca orice eveniment stupid. E o formă credibilă, pe care poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un domn care s-a Întreținut Îndelung cu interpretul. — Chicago, rostea foarte des a mirare acesta. — Da, la Cigagău, confirma candidata la intrare În Sta tele Unite. Domnul a semnat niște hîrtii și i-a luat pe cei patru, cu tălmaci cu tot, În trăsură pînă la restaurantul pe care-l ținea. Hotărîrea lui era deja limpede cînd i-a omenit și le-a expus planul său: femeii Îi va găsi ceva de făcut În local. Ungurul să mai dea pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ei, pornită spre Chicago. Numai că Încotro anume să-i Îndrepte mai Întîi pe ceasornicari? Chicago era nu nu mai un oraș mare, dar se lățise mult În ultima vreme, se ridicaseră numeroase fabrici, imigranți cu nemiluita, business peste business. Tălmaciul a cercetat-o și el pe Floare cu vreo două-trei Întrebări cu privire la bărbatu-său, că ce anume lucrează, pentru cine și de cîtă vreme... — Basu-i iriș, a proclamat ea cu mîndrie, Îi iriș și plă tește dolari pentru lucrul omului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Blecher și pe de altă parte a unor antologii sau cărți de Denisa Comănescu, Dan Lungu, Alexandru Ecovoiu. Mă refer aici la două aripi făcute să bată la unison datorită neobositului și talentatului traducător Joaquin Garrigós, pînă de curînd singurul tălmaci din română în spaniolă. De puțin timp, efortului său încep să i se alăture și alții, iar acest articol este dedicat unuia din ei, Viorica Patea. Sub semnătura și îngrijirea acesteia au apărut la interval de cîteva luni două traduceri
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7818_a_9143]
-
celelalte două în piept. Apoi a făcut semn soldaților din cel mai apropiat vagon să-și ia camaradul mort în tren, iar femeii să plece. După ce eșalonul a pornit spre Constanța, tînărul șef al poliției militare rusești a cerut un tălmaci. Singurul care s-a oferit a fost Ion chelnerul, care știa ceva rusește. "Armata sovietică nu avea nimic cu populația civilă, dar în glorioasa ei luptă eliberatoare nu putea ierta nici măcar greșelile propriilor ei soldaților." Cu de la el putere, chelnerul
Captură de război by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7144_a_8469]
-
toate muzele au acum locul lor în cetate. Principalul vinovat al acestei mici minuni este directorul Teatrului de Balet, Ovidiu Dragoman. Numele îl predestina oricum, căci dragomanul era un Evul de Mijloc, în Țările Române, un fel de diplomat, un tălmaci, traducător în acest caz al doleanțelor artei dansului pe lângă autoritățile locale - din fericire, în cazul Sibiului, deplin convinse că identitatea și renumele orașului pot fi căpătate, în primul rând, prin cultură. Și mai mult decât atât, inființarea acestei companii vine
Teatrul de Balet Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6532_a_7857]
-
atestat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în texte ardelenești: „a preaînălțatei gubernii din Prințipatul Ardealului translator” (Alexandria, 1794). Și dincoace de munți termenul apărea în contexte oficiale, ca neologism folosit în paralel cu unul dintre vechii termeni - „tranzlatorul seau tălmaciul coleghiei statului” (Albina Românească, 1829). Traducător, atestat mai târziu (la Costache Negruzzi) a înlocuit termeni mai vechi, împrumutați din slavă (tălmaci), turcă (tergiman) și greacă (dragoman) și a avut avantajul transparenței: ca formație internă, derivat de la verbul a traduce, a
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
de munți termenul apărea în contexte oficiale, ca neologism folosit în paralel cu unul dintre vechii termeni - „tranzlatorul seau tălmaciul coleghiei statului” (Albina Românească, 1829). Traducător, atestat mai târziu (la Costache Negruzzi) a înlocuit termeni mai vechi, împrumutați din slavă (tălmaci), turcă (tergiman) și greacă (dragoman) și a avut avantajul transparenței: ca formație internă, derivat de la verbul a traduce, a căpătat sensul cel mai general. În Lexiconul de la Buda, nu apăreau încă nici traducător, nici translator - ci doar tălmaci și tălmăcitor
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
din slavă (tălmaci), turcă (tergiman) și greacă (dragoman) și a avut avantajul transparenței: ca formație internă, derivat de la verbul a traduce, a căpătat sensul cel mai general. În Lexiconul de la Buda, nu apăreau încă nici traducător, nici translator - ci doar tălmaci și tălmăcitor; în Dicționarul limbii române al lui Laurian și Massim (1876) găsim deja formele translatoriu și traductoriu. Oricum, sensurile stabile ale lui translator, parțial modelate după franceză, au fost în cea mai mare măsură stabilite treptat în interiorul limbii române
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
un atare pământ - M o s c o v a, firește.” În hălăduirile mele prin internet, am dat și de o traducere care deformează grav sensul ideii, metaforei, stilisticii, caracteristice originalului acestui poem, ceea ce te duce la gândul că respectivul tălmaci (A.P.) nu prea cunoaște subtilitățile, nuanțele limbii ruse, dar nici pe cele ale temperamentului poetic maiakovskian. Iată foarte aproximativa (a)versiune: „E gata autocarul, mă sui. / La Marsilia vom fi în curând./ Parisul cu toate frumusețile lui/ Mă petrece, / După
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]