21 matches
-
noștri.. -Da când joacă Steaua de ce nu ții și cu ei,ăia nu sunt tot români ? -......(De ce am ales să văd meciul acasă????) Goool! Urziceni, 1-4! - Iar autogol? Proști scoțienii ăștia, degeaba au o sută de trofee. Îmi masezi puțin tălpițele? - Stai puțin, să se termine meciul. - Da... O dată te rog și eu ceva și tu... (boț). - Nu pot să te masez, am berea asta. - Sigur, berea e mai importantă ca mine (boț profund). Berea cedează în favoarea masajului, scoțienii pleacă la
Cum să te uiți la meci cu nevasta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18622_a_19947]
-
colegi s-a format la picioarele lui Leni, când, generoasă, le-a întins la pupat, te apuca și plânsul de emoție. - Câțiva n-au reușit să ajungă cu gura la cizmulițele ei, așa că i-au pupat urmele de noroi ale tălpițelor (călcase, drăguța de ea, într-o băltuță, în drum spre congres), iar alții, care n-au îndrăznit să se apropie prea tare, au sărutat pătimaș scaunul cald pe care stătuse. Dulce, ca de obicei, Leni a primit cu toate aceste
Poa’ să ningă, poa’ să plouă, avem şi Preşedintă nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19852_a_21177]
-
la confruntările televizate, da’ ai grijă să nu fie și prea expresiv. Să le ia somnul după 5 minute și să moțăie cu vocea ta caldă, pe fundal. Femeile adoră să doarmă la televizor. Dacă le și masează cineva la tălpițe, în timp ce fac nani la televizor, le-ai nenorocit, ale tale sunt. - Păi, eu pot să le adorm, că nu mi-e greu, da’ cine-o să le maseze la tălpițe? - Ăă... nu știu. P-alea măritate sau cu iubit, o să
Crine, mizează, băi, pe femei! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19978_a_21303]
-
să doarmă la televizor. Dacă le și masează cineva la tălpițe, în timp ce fac nani la televizor, le-ai nenorocit, ale tale sunt. - Păi, eu pot să le adorm, că nu mi-e greu, da’ cine-o să le maseze la tălpițe? - Ăă... nu știu. P-alea măritate sau cu iubit, o să le maseze bărbații lor, se descurcă ele să-i convingă. Nu știu ce facem cu alea singure. - Păi, da, spune și tu... cu alea ce facem? - Angajezi unii să le maseze la
Crine, mizează, băi, pe femei! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19978_a_21303]
-
Ăă... nu știu. P-alea măritate sau cu iubit, o să le maseze bărbații lor, se descurcă ele să-i convingă. Nu știu ce facem cu alea singure. - Păi, da, spune și tu... cu alea ce facem? - Angajezi unii să le maseze la tălpițe. Cască. - Cum dracu’ să angajez, ai înnebunit? - Uite-așa bine. Vrei să fii președinte? - Da. - Atunci angajezi un comando de băieți drăguți, îi trimiți prin baruri, la agățat, și se ocupă să le maseze tălpițele. După aia, văd ei cum
Crine, mizează, băi, pe femei! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19978_a_21303]
-
unii să le maseze la tălpițe. Cască. - Cum dracu’ să angajez, ai înnebunit? - Uite-așa bine. Vrei să fii președinte? - Da. - Atunci angajezi un comando de băieți drăguți, îi trimiți prin baruri, la agățat, și se ocupă să le maseze tălpițele. După aia, văd ei cum se descurcă. Unii se despart, alții poate chiar au găsit ceva mișto și-o să rămână cu fata... Vedem noi. - Prin baruri zici să se ducă? Crezi tu că acolo e targetul? - Unde vrei să se
Crine, mizează, băi, pe femei! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19978_a_21303]
-
cu fata... Vedem noi. - Prin baruri zici să se ducă? Crezi tu că acolo e targetul? - Unde vrei să se ducă, băi, Crine? La biblioteci? Cască din nou. Alea din biblioteci sunt deja convinse, te votează neadormite și nemasate la tălpițe. Pe indecise sau p-alea din tabăra adversă trebuie să le lucrăm. Deci, baruri, supermarketuri, piețe, tramvaie, autobuze, trenuri. Acolo trimitem mercenarii. - Păi și, dacă indecisele și portocaliile au deja soți și iubiți portocalii, ce ne facem? - Nu facem nimic
Crine, mizează, băi, pe femei! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19978_a_21303]
-
tu și vorbim. Mi se împleticește limba de somn, nu mai pot deloc să mă concentrez. - Bine. Somn ușor atunci. - Mersi. Cască. Hai te-am pupat. Vorbim mâine. Mă duc s-o pun pe nevastă-mea să mă maseze la tălpițe și mă bag la somnic. - Hai, te-am pupat și eu, fugi. Să te gândești și ce fac dacă ajung cu Geoană, da? Cască... Cu mâna pe inimă, vă jur că, în timp ce scriam acest text, m-a apucat și pe
Crine, mizează, băi, pe femei! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19978_a_21303]
-
În urma cu 40 de ani, în cadrul Spitalului Gh. Marinescu (actualul „Bagdazar- Arseni”) încearcă în mod inovator, cu instrumente de concepție personală abortul cervical cu decompresiunea rădăcinilor cervicale la nivelul foramenelor (găurilor de conjugare). Multe din aceste instrumente au denumiri ca: „tălpița ..., sulițer.., etc”. Toate aceste încercări ale unui pionier al neurochirurgiei au dus la progresul acestei specialități într-o țară uneori „uitată medical”. Odată cu dezvoltarea acestui abord, dr. Gh. Panoza a încercat perfectionarea instrumentelor cu care decomprima foramerele pentru rădăcinile cervicale
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
mare dintre fiii (sic!) mei, o fată Elena C. Folea, căsătorită Blendea în Seaca născută în 1884 căs. 1900. Prin 1903 am construit cel dintâi război de lemn cu căței de o lungime numai de 1,70 m., cu una tălpiță și 4 suluri. În 1910 am isprăvit căsuța de lucru(atelier) unde mi-am... Aci se întrerupe cronica de casă a lui Constantin G. Folea din Streza Cârțișoara, din care cititorul poate ușor deduce cam care era condiția de viață
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
obștea prin puritate și naturalețe, prin frumusețea costumelor naționale pe care și le etalau, expozeu de artă populară desăvârșită, de bun gust, de virtuozitate, mândre că de mîna lor erau lucrate. Se ducea o viață de satisfacții, de tihnă pe tălpiță la vreme de înserare, în dumineci senine, după o săptămână plină de trudă pe hotar, în luncă sau la pădure. Era perioada în care tinerii mai răsăriți ai satului, sub inițiativa domnului învățător organizau serbări populare, unde se manifestau grupurile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
până în 1970 va prinde din urmă, ba chiar va întrece capitalismul la producția agricolă, în special la cea de carne, lapte și unt, pe cap de locuitor. Cică seara-n povești, când țăranii noștri de aci din Cârțișoara adunați pe tălpiță au comentat afirmația acestui mare căpcăun, mare conducător al lumii comuniste, Ion, eternul nostru mucalit, s-ar fi exprimat că n-ar fi rău să-i prindem pe capitaliști din urmă, dar atât, în niciun caz să nu le-o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întors de acolo după o săptămână încheiată, că cică într-una din seri, tovarășii care-i invitaseră la congres, i-o fo dus la un spectacol mare de balet cum nu s-o mai văzut. Și povestea Ion noaptea pe tălpiță la toți cei ce se adunaseră de pe uliță ca să caște gura la minunățiile ce le văzuseră cei doi acolo în capitală. Spunea acesta, cu recunoscutu-i dar de povestitor : - «Și ui mă, că într-una din seri, după ce ne-am făcut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să se privească ochi în ochi cu iscoadele adversarului. La un moment dat prin Cârțișoara noastră au început să circule întrebări stârnite de o boreasă care neavând alte treburi, ședea cât era ziulica de lungă cu mâinile în poală pe tălpița din fața casei. I-a clocit atunci în creerul ei de coancă, nu mai mare decât al unei găini, întrebarea exprimată apoi către alte femei ale satului : -«Oare ce fel de pescuit face Remus pe valea Bâlii în sus, de-l
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
glume nu întotdeauna reușite la adresa cuiva șirof șurub șop, sușop spațiul liber de sub acoperișuil șurii șovârnog schiop, își trage piciorul șteand pentru murături T tașcă servietă de piele tălăluit sfătuit tăietoriu lemn dur, noduros pe care se crapă celelalte lemne tălpiță banchetă târtoșă femeie scundă tecău, tecărău prostănac, târâie brâu teșcoabă burdușel de brânză tindă anticameră, uneori folosită ca bucătărie tifirigiu adăpost mic pentru lemne, fân, etc tioacă înțelege greu, greu de cap tiocuș pungă din piele toaieș prostănac tragă, tânjală
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
puțin îndepărtat al acestei fascinante așezări care este Cârțișoara, prin ulițele sale pline de parfum de zarzăr, izmă, iasomie și busuioc, pline de cântec de dor și poezie, unde bătrânii ce trec prin veac stau pe rând la poartă pe tălpiță până ce sorocul îi cheamă sub brazda celor două cimitire, păstrătoare a atâtor și atâtor amintiri, a atâtor frumoase povești de dragoste, a atâtor drame trăite de oamenii tuturor generațiilor ce au respirat aerul curat al satului nostru. În speranța că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
frumoasă grădină pe care o văzuseră vreodată. Prima zi de grădiniță Într-o dimineață ca oricare alta, poate că puțin mai devreme decât de obicei, mama s-a strecurat în camera domnișoarei Ingrid și a gâdilat-o ușor pe o tălpiță. - Hopa sus, Ingriduță! De azi mergem la grădiniță. - Grădinuuuță? (s-a întrebat Ingriduță, pe jumătate adormită.) - Mami, cum adică grădinuță? - Grădiniță! Nu grădinuță! Nu mai știi că ți-am povestit de căsuța aceea colorată cu două, pardon, trei topogane, cu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
ca de balon de săpun auzea cuvintele lui deformat, așa cum auzi zgomotele din casă când te scufunzi cu totul în cada plină. Simțeam parcă și mirosul de transpirație ieșit din tufele subțiorilor lui. Simțeam apoi cum îmi prinde cu degetele tălpița sau cotul, când le-mpingeam în peretele elastic al pântecului. Simțeam pe o parte din corp, cum stăteam ghemuit, străveziu, umbra marelui fluture de pe șoldul mamei, eclipsând lumina slabă a becului ce se ținea legat de două fire-n tavan
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din plapumă. Părul lung îi zvâcni pe spate într-o parte și alta. Pășea cu picioarele goale, ușoară, curioasă, curajoasă. Carmina o auzea umblând. Fiecare zgomot amplificat de emoție în timpane o făcea să tresară. Îi auzi pașii pe hol, tălpița ei mică de copil-femeie înaintând pe culoarul întunecos. Și în timp ce aștepta, avea impresia că Elena pășise într-o lume necunoscută, periculoasă, plină de obstacole neprevăzute. Carmina abia respira, încheieturile o furnicau. Auzi din nou pașii și ușa închisă cu precauție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și se freacă, și din această atingere și frecare vine cea mai tristă și mai dulce dintre dureri: aceea de a trăi. Iată, Orfeule, ițele, iată urzeala, iată cum se perindă într-un du-te-vino bătătura cu suveica, iată cum joacă tălpițele; ci spune-mi, unde-i sulul pe care se învălătucește pânza existenței noastre, unde?“ Cum Orfeu nu văzuse niciodată un război de țesut, îi era foarte greu să-l înțeleagă pe stăpânul său. Privindu-l însă în ochi pe când vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
care le-aș pune pe canapea să mă tolănesc peste ele și să torc, să îmi afund fața în prospețimea lor după masiva cădere de apă încep să încolțească obiectele în garsonieră din fiecare papuc se ivește o mică nouă tălpiță vernil din cana mea de cafea crește o nouă toartă, pe care aproape o pot prinde cu degetul mic mă uit pe geam și parcul mare, pentru copii, a generat și el un parc mic, pentru păpușile copiilor sunt bucuroasă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]