11 matches
-
mai vedea nici o ieșire, se sinucide pentru niște lucruri de nimic. Fecioară neprihănită, floare de câmp mutată din câmp în glastră și pusă la geam! Finalul, îți stoarce o lacrimă bătandu-ți și un cui în inimă: “Mamă, mamă, lămâiță și tămâiță să-mi pui în coșciug”. Scrisul lui Simion Bogdănescu este sărbătoare, ori licoare din care sorbi câte o picătură pentru ca să țină cât mai mult. Cartea „Pe vremea cailor păgâni” se citește mai întâi pentru subiectul captivant, apoi iar și iar
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1443985089.html [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), coada șoricelului ("Achillea impatiens"), arnică ("Arnica montana"), rogoz mare ("Cladium mariscus"), tămâiță ("Daphne cneorum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), gențiană mov ("Swertia perennis"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
fiind o constantă a sensibilității scriitoarei. La apariția volumului Poezii (1909), P. era considerată reprezentativă pentru lirica feminină, fiind aleasă, în 1911, membră a Societății Scriitorilor Români. În presa vremii îi mai sunt semnalate două opuscule de povești: Bălăior și Tămâița (Orăștie, 1911) și A fost odată ... (Brașov, 1913). În versurile sale P. intenționează o situare în lume, o descriere a propriei lumi, a reperelor ei esențiale, într-o viziune ușor convențională, idilizată sau dramatizată poate și sub influența unor modele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
roșie (Cyclamen europaeum). Familia Plantaginacee. Pătlagină, Crăcel de domn (Plantago lanceolata, Plantago gentianoides, plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș (Rumex obtusifolius). Ștevie de grădină (Rumex patientia), Ștevia de munte (Rumex alpinus), Lujerul broaștii, Măcriș mărunt (Rumex acetosella), Troscoțel (Polygonum bistorta, Polygonum aviculare, Polygonum amphibium), Iarbă roșie (Polygonum hidropiper), Hrișcă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-lea : Scoală, scoală, mamă, scoală, Că ți-a fi destul de-aseară ! Că de-asear’ ai adormit Și mai mult nu te-ai trezit..., Dragele mele picioruțe, Cum s-o face flori albuțe... Din mânuțe Viorele, Din cosițe Micșunele, Din guriță Tămâiță, Pomișori Din ochișori, Lutișor din trupușor (38, pp. 513, 515). Imaginea personajului adormit din colinde și cea a defunctului din bocete sunt asemănătoare, dar nu identice. Probabil că unele influențe s-au produs între cele două specii folclorico-lirice, dar nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
facem numai bine / Să placă la orișicine."206 La o săptămână după "scăldăciune", se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii noștri ochișori / Cum s-or face mândre flori. / Oi! Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la puica mea și cântă / Și îi cântă pe părău, / Spune-i că te-a trimes eu. Puica afară ieșea: / Hâș, uliule, de-acolo, / Nu cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză de marari, / La ușă de creminari! / Da cucul s-a supărat / Și de-acolo a zburat. / S-a-ntâlnit cu ceilalți, / Iaca ce-am pățit, măi frați: Am cântat lumea-mprejur / Și nime
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
antibacteriană a fost testată la Aetheroleum thymi (uleiul volatil de cimbru), Aetheroleum origani (uleiul volatil de sovârf), Aetheroleum eucalypti (uleiul volatil de eucalipt), acesta din urmă obținându-se din frunzele arborelui exotic Eucalyptus globulus. Ascaridolul din compoziția uleiului volatil de tămâiță (Chenopodium ambrosioides var. anthelmintizum) este o substanță vermifugă. A CAPITOLUL 7 DOMENII DE UTILIZARE A ULEIURILOR VOLATILE ȘI POSIBILITĂȚI DE TRATAMENT PRIN AROMATERAPIE S-au efectuat multe teste și experimente privind proprietățile și posibilitățile de utilizare a uleiurilor volatile aromatice
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]