1,821 matches
-
se mai numește în popor și a da liturghie. De aici și expresia a da patruzeci (40) de liturghii pentru odihna sufletelor celor adormiți. Când dăm liturghie, este bine ca pomelnicul nostru să fie însoțit și de lumânări, prescură, vin, tămâie, ulei pentru candele. Nici numărul, nici cantitatea acestor mici jertfe nu sunt fixate de canoanele Bisericii, ci fiecare poate să facă după cum crede, după cum poate, respectând după putere eventuale reguli particulare încetățenite în parohia sa. (De exemplu, sunt parohii la
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
singură persoană, recent decedată, care se pomenește la Sfânta Și Dumnezeiasca Liturghie până la parastasul de patruzeci (40) de zile al răposatului. De regulă, sărindarul conține pe lângă numele celui adormit, și o sticluță cu vin, o prescură sau colac, lumânare și tămâie. Există și o ierarhie ce se recomandă a fi respectată când scriem un pomelnic. Începem cu preotul care a săvârșit botezul celui care dă pomelnicul și continuăm cu preotul duhovnic; nașii (de la botez și cununie); soț/ soție și copii; alte
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
Niște mâini nevăzute, cu ceva ca un par, mă loveau și aceleași glasuri mă întrebau: “N-ai ajuns nici acum la spital?” Și tot așa, am alergat la Maica Domnului și m-am rugat să-mi apere puiul. Dădeam cu tămâie foarte des. Ispitele curgeau, eu mă rugam, iar puiul creștea mare și ocrotit. Am mai auzit, tot în timpul sarcinii și vocea vrăjmașului prin om. Astfel, când i-am spus soțului meu că aștept un copil, s-a dus nu știu unde, s-
UN VIS ADEVĂRAT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Mariana_voica_grecu_miracolul_maternit_cezarina_adamescu_1336224005.html [Corola-blog/BlogPost/357911_a_359240]
-
Era deci o mulțime mare de oameni în fiecare dimineață. Fie ei sclavi, negustori, sau gură cască cum eram noi. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru de Liban, ori balsamuri, tămâie și țesături orientale, cositor și fier, bronz și aur, sclavi și animale de tot felul. Îmi cer din nou iertare Audanius pentru nefericita alăturare. -De ce? Omul e un animal social după cum spune Aristotel, adăugă Iocentus. Audanius făcu un gest
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
el dorea de fapt să piardă, dar de fapt nu pierdea, ci câștiga mult mai mult decât își imaginau mulți. Stând acolo am aflat că mulți dintre foștii săi sclavi se întorceau după un timp și îi aduceau bani, aur, tămâie, animale, tot ceea ce putea fi transformat iarăși în bani pe care îi folosea din nou în piața de sclavi. Avea o casă destul de mare în Ioppe și se avea bine cu toate notabilitățile fiindcă pe toți îi ajutase cu ceva
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
nu vede nimic. Pentru toți aceștia este suficient ca propaganda să-i țină în centrul opiniei publice și să le confirme existența. Promovarea proiectelor (de culturalizare?), conform procedurilor europene, îi face pe mai marii D.P.R.R.P. să fugă ca dracul de tămâie. Dacă s-ar institui respectiva procedură, nu s-ar mai produce sifonări de bani, nu s-ar mai îmbogăți cei care din românism au făcut în Serbia de Nord-est o profesiune. În afară de asta, de ce folos sunt finanțările care, tot teoretic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/a-fi-sau-a-nu-fi-roman/ [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
OM! Esență profundă, mister adâncit în celest Rămân dincolo de înțelesul rupest Graiurile, ca taina din pântecul matern Cănd pruncul prinde miezul din etern. Născut, puiuțul cuibărit în scutec Simte primul alint, întâiul cântec E graiul mamei, aromă sonoră Smirna și tămâia din prima oră. Ea are-n glas susur de pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit Cu glasu-i
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Graiul_matern_elena_armenescu_1378285277.html [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
Mulțumesc! ionela 1961@yahoo.co.uk Poezie din noul volum Reflecții Moartea asta ma condamnă, La viață și nenoroc, Să renasc verde în toamnă, Primăverii să-i fac loc! Ciclic ea mă amețește Cu cireșe și gutui. Doar mirosul de tămâie Îi va pune pofta-n cui! Moartea asta ma consumă Ca pe-un vers rebel, temut. Viața-mi devine postuma Dintr-un ordin de demult. Referință Bibliografica: SECVENȚE ÎN ALB ȘI NEGRU / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Secvente_in_alb_si_negru_ioana_voicila_dobre_1339611100.html [Corola-blog/BlogPost/366202_a_367531]
-
pascale care marchează începutul timpului pascal. În curtea Bisericii, credincioșii cu lumânările în mână și cu emoție și nerăbdare au așteptat să primească lumina sfântă. Într-un vas s-au aprins cărbuni peste care preoții au pus câteva bobițe de tămâie și au binecuvântat focul, după care au aprins lumânarea înaltă și groasă, asemănătoare celor de la cununie. S-a plecat în procesiune la altar cu lumânarea aprinsă din care credincioșilor li s-a dat lumină. În timpul procesiunii s-a spus de
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396982112.html [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
ar sparge, s-ar desființa. Este un motiv în plus, alături de repausul sexual care este obligatoriu pentru creșterea performanțelor energetice, să nu mai doarmă decât într-un loc sigur “ în carantină”. Tot în seara depunerii jurământului se aprind cărbuni si tămâie si se taie o gaină neagră, pe care o manâncă cei din ceata călușului. Începând cu acestă seară, ei rămân împreună si mănâncă ceea ce primesc de la gospodari. Călușarii sunt însoțiți de lăutari, care depun și ei jurământul ( confirmat de Constantin
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
scos în curte. Mai întâi, bolnavului i se cântă o succesiune de melodii și cea la care prezintă cele mai multe semne de înviorare este selectată și pe ritmul ei vor dansa călușarii. Bolnavul este întins pe pământ. Călușarii îl afumă cu tămâie, apoi dansează în cerc în jurul lui, “pe mutește” adică fără strigături.Muzicanții îi cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga, destrămarea duhului bolii, după care bolnavul se ridică pe melodia Floricica. Uneori când exista în familie un copil mai slăbuț, fără poftă de mâncare,mama îl încredințează unui călușar care
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
și simplu nu are noțiunea muncii liber consimțite cât și noțiunea economisiri care sună; bani albi pentru zile negre. Și zile negre au cu duiumul și înaintea și după îmbogățirea temporară, dese ori neagră și ea. Fug ca dracul de tămâie de o înțelegere, de o conlucrare, de o folosire în comun a oricărei unelte. Ce din hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471366710.html [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
iubitul meu e luna mai am lăsat culorile florilor să te îmbie spre ochii delectați de parfum te-am invitat să murim alături să ne invadeze iarba fluturilor și stoluri de migratoare oare dacă ne vom afunda în țărâna de tămâie ne va fi bine? până atunci am să număr pe degete crepusculare vremi icoane de alte poteci de trecispre sălcii să îmi salvez a doua iubire Referință Bibliografică: PROMENADA 8 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969
PROMENADA 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1463890569.html [Corola-blog/BlogPost/369953_a_371282]
-
îndreptam către abatorul de zi cu zi, unde îmi măcelaream de obicei membrele, când m-am întâlnit pe drum cu Dumnezeu. Așa, netam-nesam, plonc și El, pe troturar. Mergea probabil la piață să cumpere un poem de aur, smirnă și tămâie. Era negustor bine... versat... ...dacă pot spune asta fără hulă. S-a oferit să-mi vândă niște rime De aur curățit prin foc ca să mă înbogățesc peste noapte, o prozodie de haine albe ca să mă îmbrac - umblam nud, se pare
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
partea feminină, fiind considerată această ‚, poțiune magică’’, un lux necesar apreciat și căutat încă din Antichitate. Etimologic vorbind cuvântul parfum, vine din limba latină de la ’’per fumum ’’ și înseamnă ’’ prin fum ’’, însă arta de a fabrica parfumul le aparține egiptenilor. Tămâia este considerată primul parfum, fiind descoperită de mesopotamieni, acum 4000 de ani în urmă. De asemenea și în Noul Testament găsim referiri la parfum, prin darurile pe care magii le-au adus pruncului Iisus: smirnă și tămâie. În perioada Antichității, parfumierii
PARFUMUL SI POVESTEA LUI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1421863411.html [Corola-blog/BlogPost/372144_a_373473]
-
parfumul le aparține egiptenilor. Tămâia este considerată primul parfum, fiind descoperită de mesopotamieni, acum 4000 de ani în urmă. De asemenea și în Noul Testament găsim referiri la parfum, prin darurile pe care magii le-au adus pruncului Iisus: smirnă și tămâie. În perioada Antichității, parfumierii erau considerați ca deținători ai tainelor zeilor, iar apoi în Evul Mediu ca alchimiști și magi. Confecționarea recipientelor pentru a păstra parfumul era o adevărată artă, fiind folosite materiale ca: abanosul, porțelanul, sticla. Tradiția parfumului a
PARFUMUL SI POVESTEA LUI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1421863411.html [Corola-blog/BlogPost/372144_a_373473]
-
Mare, în secolul III î.Hr. ,în Grecia s-a extins practica folosirii parfumului. Theophrastus din Atena a studiat plantele și uleiurile volatile ale acestora, și conexiunea dintre percepția mirosului și gust. Indienii au preluat și ei această artă folosind tot tămâia. Se spune că primul lor chimist ar fi fost o femeie pe nume Tapputi, o preparatoare de parfumuri. Parfumul este preparat și în Europa de Vest încă din 1221, iar în Italia în perioada Renașterii luând apoi drumul Franței. Catherine de’ Medici
PARFUMUL SI POVESTEA LUI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1421863411.html [Corola-blog/BlogPost/372144_a_373473]
-
rădăcinile acestor sentimente adânc înfipte în ființa sa. Se vede că există și un suflet mare odrăslit în cununi de tradiții străvechi, în dragoste de neam și țară. Chivotul sau sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră.” Teleormănenii se pot mândri cu un nou nume care se alătură literaturii izvodită din străbunul și roditorul lor pământ și sunt îndreptățiți să spere la apariția altor volume semnate Virginia Vini Popescu
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1480349352.html [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
partea feminină, fiind considerată această ‚, poțiune magică’’, un lux necesar apreciat și căutat încă din Antichitate. Etimologic vorbind cuvântul parfum, vine din limba latină de la ’’per fumum ’’ și înseamnă ’’ prin fum ’’, insă artă de a fabrica parfumul le aparține egiptenilor. Tămâia este considerată primul parfum, fiind descoperită de mesopotamieni, acum 4000 de ani în urmă. De asemenea și în Noul Testament găsim referiri la parfum, prin darurile pe care magii le-au adus pruncului Iisus: ... Citește mai mult Picuram puțină esență din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
partea feminină, fiind considerată această ‚, poțiune magică’’, un lux necesar apreciat și căutat încă din Antichitate. Etimologic vorbind cuvântul parfum, vine din limba latină de la ’’per fumum ’’ și înseamnă ’’ prin fum ’’, insă artă de a fabrica parfumul le aparține egiptenilor. Tămâia este considerată primul parfum, fiind descoperită de mesopotamieni, acum 4000 de ani in urmă.De asemenea și în Noul Testament găsim referiri la parfum, prin darurile pe care magii le-au adus pruncului Iisus: ... XXIX. POEM PENTRU PRIETENIE, de Carmen Marin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
a toamna, plâng primăveri. Râuri de lacrimi curg la icoane, Brațele mele astăzi sunt goale! Tai o bucată din sufletul meu, Martor îmi este doar Dumnezeu. Bat și metanii, citesc din psaltire, Topesc ca și ceara, durerea ce vine. Smirnă, tămâie și busuioc Mă lepăd de mine...,atâta cât pot! Ruga aduce mereu alinare..., Alerg iar prin mine cu tălpile goale Clopot de floare, ram de măslin, Paharul acesta acum este plin...! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Paharul / Camelia Cristea
PAHARUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1399213429.html [Corola-blog/BlogPost/365948_a_367277]
-
Cotul Donului... «Bufff! - făcea - așa a murit băiatul meu!, sfârtecat în mii de bucăți de catușele bolșevicilor... Stați aici, copii, ne-a invitat el, vă cunun eu», și-a plecat, zicea că se duce să ia patrafirul și cădelnița de tămâie. Eu cu Frida ne-am suit în pătuiag și ne-am culcat pe fân, fân dulce și moale care mirosea a aglice și-a viorele și-a parfum de fân și-a răcoare de luncă, și-a fericire, o dulce
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
-Tacă-ți gura și mă lasă-n pace, Pe nervii mei tot stai ca un arcuș. -Te-ai umplut de viruși, ca de râie, Nici nu mai știu cum să te scap de ei, Să-ți fac un ceai de ghimpe cu tămâie, Să te-odihnești și tu după ce-l bei... Referință Bibliografică: Gripa... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
GRIPA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1419323648.html [Corola-blog/BlogPost/367924_a_369253]
-
dispăru tot așa cum apăruse. Era templul alb din visele ce i se succedau periodic prin timp. Cu pași mici, Shanti Ramya porni spre templu însoțită de tânărul cu ochii negri, strălucitori. Intrară în templu, aprinseră okoro, acele bețișoare parfumate de tămâie, smirnă și santal, priviră fuioarele de lumină ridicându-se în încercarea de a îmbuna zeii prin rugăciuni înmiresmate, depuseră ofrande de flori, simțiră pacea și albul liniștii lăuntrice, făcură câțiva pași în față și îngenuncheară, ținându-se de mână. Privind
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]