4 matches
-
aceea, este bine ca fiecare creștin să aibă un loc al sufletului din casa unde locuiește, un colț de rugăciune de unde să nu lipsească o măsuță sau un scăunel, o icoană, o candelă sau o lumânare aprinsă și eventual un tămâier. Aceasta este și în funcție de cât timp alocăm rugăciunii. Spre exemplu, persoanele care au pravilă zilnică și-au organizat un fel de „mini-altar”. Sfântul Macarie Egipteanul ne sfătuiește: „Roagă-te unde poți și cum poți și vei ajunge să te rogi
RUGĂCIUNEA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Rugaciunea_stefan_popa_1393873756.html [Corola-blog/BlogPost/340974_a_342303]
-
este totuși una cât se poate de fertilă: spiritul critic în literatură trebuie să se radicalizeze, să iasă de sub o așa-zisă anestezie, de sub reflexe apologetice și hagiografice, să se debaraseze de praznice și felurite conclave de recondiționare morală și tămâiere post-mortem, și să spună lucrurilor pe nume. Autorul are în vedere atât cronica literară curentă, cărțile de critică, cât și istoriile literare (mai mari sau mai mici) care au consemnat autori și cărți de poezie, proză, dramaturgie, și continuă să
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tingirile, obiectele de cupru, icoanele argintate agățate de pereți... În asfințitul zilelor, în nopțile singuratece, eroii luau drumul caselor pe care românii cuminți, cu neveste virtuoase și copii mulți le numeau deocheate și pe care popa cu aghiazma și cu tămîierele lui le ocolea ca pe niște sucursale demoniace... Capcana în care nimerești La țigănci... Puține pagini din proza română reușesc să ne facă să pătrundem în taina, în transcendentul celor trei preotese, ale celor trei rase oferindu-se numai sufletelor
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
chem la casa ta, Și gâdelui m-am prosternat, Tu - fiu și spaimă-a mea. Ce-i fiară, om - nu mai pricep Și nu știu să deznod Arcanul tragic și sirep Izbind spre eșafod. Și numai flori - buchet arzând, Și tămâier cadelnițând, Și pași spre undeva, Și-n ochi mă cată înțelept Să-mi pro-rocească moartea drept O uriașă stea. VI Zile trec,- ușoare-n pene, În celula ta strivit, Fiule, cum te-au privit Albe nopți leningrădene? Iar acum cum
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]