254 matches
-
care se rostogoleau cu zgomot de-ți țiuia și fremăta tot corpul ca la un cutremur, șuvoaiele ieșiseră cu mult din matcă și-și măreau debitele la confluența cu nenumărații torenți ce plecau din Țefeleică pentru a se adăposti în tăpșanele Văii Porcului și ale Zârnei, luncile toate erau inundate, un colț din natură cu imașuri și fânețe nu se mai supunea nici unor legi, era ca și cum Dumnezeu părăsise intenționat acele locuri sporind și mai mult amărăciunea oamenilor, neputincioși și temători ca
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
ceea ce cu toții jinduiesc să aibă: recunoașterea unanimă a calității de poet-ziditor la catedrala Limbii române. Cristina Ștefan nu impune paradigme noi, nu impune norme, ci își lasă confrații să plutească liberi în apele proprii. Doar uneori îi aduce acasă, pe tăpșan, ÎNAPOI LA CUVÂNT, amintindu-le de roua cuvântului bun și reavăn în prag de dimineață primăvăratică. Hotărârile se iau în chip democratic, în comun, prin chat ori prin întrunirea forumului. În 2011, Cristina Ștefan - inima acestui colectiv, afirma: “Prin voluntariat
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
albe, îți venerez frumusețea”. Cadrilaterul a aparținut României în mai multe perioade ale istoriei, fiind cucerit de însuși Mircea cel Bătrân în 1388 în războiul cu turcii, administrându-l peste 30 ani. Apoi Balcik-ul, această oază bulgărească așezată pe un tăpșan deasupra mării, a mai aparținut României timp de 17 ani, din 1913 până în 1940 după cel de-al doilea război balcanic, fiind cedat definitiv Bulgariei în 1940. Odată ajunși la Balcik, mai greu a fost să găsească un loc de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
fi printre cărțile din bibliotecă, așa cum putea fi în atelierul pictorului sub cutia cu vopsele sau în sertarul cu medicamente. - Dar scrisoarea aceea? ceru Dan Siomionescu, detalii. Deși nu era cadrul adecvat acestui gen de subiect, polițistul netezi drumul spre tăpșanul descoperirii adevărului. Uneori asemenea momente sunt benefice pentru a deschide capacitatea de comunicare pe diverse teme, fie ele și mai puțin plăcute. - Scrisoarea, pe care acei ticăloși au folosit-o pentru a-l șantaja pe Tudor, era scrisă, într-adevăr
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
nimic nu îl opri Pe-Ioachim să cerceteze, Găinile să-și salveze. S-a plimbat în lung și-n lat, Doar-doar l-o afla în sat Pe hoțul ce-a șterpelit Trei găini și a fugit. Căutând de zor răspunsul, Pe tăpșan dădu de ursul, Ce-ntr-o clipă-l lămuri Ba chiar îl și însoți Spre cumătra vulpe, care Se duse-n ascunzătoare Și tocmai se pregătea Mic-dejun bogat să ia. - Pesemne-ai considerat, În cuibar când ai umblat, Că va
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1405717245.html [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
poteci ce hașurează-n zori plaiul încă iernat al Măgurei dinspre miază-noapte de Rucăr. Țărani dovedind în nevoiașe lucrări de fâneață și hotar că prididesc să le facă față, cu mai puțină sprinteneală ca altădată. Prispa colibei cocoțată p-un tăpșan adună mintenaș doi moșneguți de-ai locului, ce-și rețin cu greutate patima limbariței. Îndeobște ursuzi, cu flecăreala abia pe la apusul soarelui - când n-are mărul cocean și omu-i amărăștean - îi înteții dintr-odată mierea cuvintelor și se puse așa
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
știu ce drumuri o s-apuci Și zilele cum ți le-așezi în salbe. ZĂPEZILE M-am tot certat cu toamna-n acest an, Că stă și-acum ascunsă prin păduri, Cu frunzele topite de arsuri Și iarba neagră toată pe tăpșan. ,,Omătul, noi am vrea să nu ni-l furi, Ce mai e iarna fără de troian ? Și fără nea, ce cade în noian, Cât oare ai putea să mai înduri ?’’ Doar tu mai ești în stare să m-ajuți, Dar vino
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1452534062.html [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
nectarul dulceții florilor de mai și toată liota de gâze pornit-a nunta în alai. privighetoarea e soprana pierdută în albastrul pur, cântând în razele de soare de dimineață la azur. un pitpalac nebun și singur se vaietă pe un tăpșan că a îmbătrânit, săracul, și n-a ieșit de-acum un an. această dulce primavară i-a prins pe toți nepregătiți și, bucuroși de vreme bună, i-a zăpăcit, i-a scos din minti. când își vor reveni în fire
AU ÎNFLORIT SALCÂMII IAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1431409026.html [Corola-blog/BlogPost/359840_a_361169]
-
surioare și de frați, De morții părăsiți aici... Crăciunul fi-vă-mbelșugat, Frumoși români bogați săraci Cu un păcat neîmpăcat: De a fi miei fără de baci Să vă păzească stânele De lupii ce vă încolțesc, Nu să vă vândă cânele, Tăpșanul vostru strămoșesc Și blana de pe voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și cu Păstoru-n gând, Sunteți o turmă de Iisuși Pe cruce răstigniți
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Fi_va_craciunul_fericit_romeo_tarhon_1356366257.html [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
rogojină întinsă printre rafturile unei biblioteci comunale unde bibliotecara era plecată la păscut vaca. - Muuuu!!...Îți creiem atmosferă, dacă vrei! - Ei, nu vrea! Nu vedeți cât de neinspirat e? Trage-ți o povestire nene cu temă rurală! La țară, pe tăpșan, ceva folcloric cu idilă plângăreață. - Ai putea pune titlul “Cu bibliotecara, la păscut vaca”. - Că bou avem, oricum. Țac-pac! M-a prins flama. Din această cauză nu vedeam unde este animalul ce aparținea comunității semnelor de punctuație. Mă uitam în
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpșane/ O claie de zări și-o căciulă de stele,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Așa ca să bei libertatea din ciuturi/ Și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane/ Și zarzării ei peste tine să-i scuturi
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ridica gunoiul menajer pe care oamenii îl scoteau în fața porților. Obicei oarecum nou și urban pentru că, înaintea acestei măsuri de preluare organizată a resturilor menajere, străzile mărginașe aveau fiecare propria lor „groapă de gunoi”, de regulă o fundătură sau un tăpșan năpădit de buruieni, unde se aruncau toate deșeurile și lucrurile nefolositoare. În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
și-n amintire Ca un stol de păsări moarte Zburând peste cimitire... Mici stafii cu aripi sparte... Suntem inimi călătoare Cuiburile părăsind, Păsări triste, căzătoare, Unele în zbor murind... Suntem azi, aici și-n vise, Ca-n nămol pe-un tăpșan, Păsări de pământ ucise... Sunt și eu un cormoran! Referință Bibliografică: Azi,aici... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 652, Anul II, 13 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AZI,AICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Azi_aici_romeo_tarhon_1350112446.html [Corola-blog/BlogPost/346414_a_347743]
-
Unde-s vremurile-n care satul era plin de viață, Unde câmpul, plin de oameni se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora Un prinos de bucurie pentru viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Ca_un_cant_de_inviere.html [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
Unde-s vremurile-n care satul era plin de viață Unde câmpul plin de oameni, se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora, Un prinos de bucurie pentru viața tuturora Unde-s fetele-n altița cu cozi negre că și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ca_un_cant_de_inviere_0.html [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
Dar, iată că, într-o bună zi, a venit din senin mai întâi o burniță, apoi o ninsoare în toată regula. Însă pe mine nu mă putea potoli ușor nici ploaia, nici lapovița: mă înbrăcam cum puteam și ieșeam pe tăpșanul muntelui, unde continuam să administrez obișnuitele mele porții de șicane animalelor și oamenilor din vale. Într-o zi, după o ispravă dintr-asta, m-am retras la cabană și am adormit buștean pe unul din paturile din încăperea cea mare
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462312480.html [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile acestea tinerești care umpleau de viață, din când în când, duminicile satului se sfârșeau la porțile fetelor care aveau trecere la băieții cu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
zglobiu. Cât de departe e pânza iertării, Cum se destramă prin faldurii moi, Ce se întind pân’ la marginea mării Și ne conduc înspre zorii cei noi? Eu sunt o scamă ce zboară prin gânduri, Ori, poate,-un spin pe tăpșanul durerii... Vreau să mai scriu încă două-trei rânduri Azi, când cuprinsă-s în brațele serii. Cât de departe sunt, Doamne, de Tine, Cât de aproape aș vrea ca să fiu? Eu sunt o luntre pe apele-Ți line, Sufletu-mi râde
CÂT DE DEPARTE SUNT, DOAMNE, DE TINE? de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1413526072.html [Corola-blog/BlogPost/379596_a_380925]
-
și flăcăii ei. Dimineața după micul dejun oferit în prețul de cazare de către gazde, cu specificul sărbătorilor pascale, băieții și-au luat mingea sub braț și au plecat însoțiți de alți ștrengari de vârsta lor, să închege o miuță pe tăpșanul de lângă gardul pensiunii. Pe Adriana o durea capul. Credea că a răcit ori în timp cât au stat afară la slujba de înviere, sau mai degrabă stând dezbrăcată de orice veșmânt și cu fereastra deschisă, în timp ce au făcut dragoste. Sebastian
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
deși, Nu prea de mulți ești tu dorită, Dar mie, amintiri îmi țeși. Cobor încet, fir-ar să fie, Spre frageda-mi copilărie, Acel tărâm plin de mister, Cu veri fierbinți și ierni cu ger, Mă văd pe schiuri pe tăpșan, Cu nasul roșu, dolofan, Mămuca, tare furioasă, Strigând: ,,Mai treci băiete-n casă!” Mă văd înconjurat mereu, De grija sufletului său, O văd muncind din zori în seară, Torente de-amintiri, coboară iară.. . . La gura sobei, ... Citește mai mult Dă
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
deși,Nu prea de mulți ești tu dorită,Dar mie, amintiri îmi țeși.Cobor încet, fir-ar să fie,Spre frageda-mi copilărie,Acel tărâm plin de mister,Cu veri fierbinți și ierni cu ger,Mă văd pe schiuri pe tăpșan,Cu nasul roșu, dolofan,Mămuca, tare furioasă,Strigând: ,,Mai treci băiete-n casă!”Mă văd înconjurat mereu,De grija sufletului său,O văd muncind din zori în seară,Torente de-amintiri, coboară iară.. . .La gura sobei, ... XXIX. UITĂ-MĂ, de
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
mereu gata de joc! Păpădia Ceru-i gri, de-atâta ploaie, Ciorile sunt supărate Raiduri fac până departe Și de foame se plâng toate. Florile sunt ofilite, În rochițe maronii Frunzele își fac chilii Printre tufele zburlite. Numai păpădiile, Pe tăpșanul înverzit, Își scot capul aurit, Înflorind cu miile. Prietenii mei Bat cărarea spre bunica, Merg la Rica turturica, La cățelul Botoșel, Si la iedul Micșunel. Ce grăbite trec pe-aici Hărnicuțele furnici! Cocoțat, stă pe gentuța, Un fluture cu vestuță
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
la domiciliu și a dat viață celor două fetițe sănătoase la naștere, pentru a li se acorda asistența medicală necesară obligatoriu. Prefera să nu se mai gândească la ghinionistul tată. Ieșise dintre casele satului Secăria, așa că își iuți pașii spre tăpșanul ce adăpostea stâna lui Miron, prietenul său din copilărie și camaradul de arme din timpul războiului, când evenimentele i-au purtat până pe la Cotul Donului, de unde a început retragerea trupelor românești, împinse de armata sovietică mereu în ofensivă. Se zvonea
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
și generoși. Astfel, natura ni se va dărui în toată splendoarea ei. Iată: „Soarele apunea... cercul lui roșiatic scăpătase până pe zarea orizontului și razele-i calde și senine, pare că se așternuse peste tot șesul răsăritean al țării... De pe acest tăpșan culminant de unde munții Săcuieni cotesc spre țara Vrancei, tot Bărăganul, tot câmpul Brăilei, tot șesul Galaților cu matca Râmnicului, cu valea Buzăului, cu lunca Siretului, toată acea lată și oablă câmpie se arăta scăldată într-o lumină gălbuie și lucioasă
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
gălăgia de pe terenul de fotbal a scos pe terasă la o bere mulți dintre oaspeții maturi ai pensiunii. Terminând cu aranjarea bagajului în dulapuri cei doi profesori au fost și ei la rândul lor atrași de hărmălaia de afară de pe tăpșanul plin cu iarbă din flora spontană, cu mult mai bună pentru o miuță decât gazonul englezesc de pe Național Arena. Se minunau cât de repede socializează copiii și se împrietenesc fără niciun complex, față de cei mari. Parcă se cunoșteau de când lumea
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455347274.html [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]