86 matches
-
chilii ce se întindeau în spațiul în care s-au construit ulterior "Arhitectura" și o baie comunală, s-a născut în anul 1819 prozatorul. Cu timpul, nimic nu a mai rămas nici din chilii nici din biserica unde a păstorit tătâne-său și în care Filimon a fost o vreme cântăreț în strană apoi epitrop până la sfârșitul vieții. Scriitorul s-a săvârșit discret în cămăruța din "ospelul" Török de pe podul Mogoșoaiei. Familia, despre care rămâne bănuiala că nu l-ar fi
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
e r v e n ț i a profesorului, i se acordă o pensie de bătrânețe, avea vârsta de peste 86 ani N o n a g e n a r u l Gheorghe Eminescu, impresionat, de pozele noastre, la mormântul tătânelui său, mormânt pe care nu-l văzuse n ic ioda tă , sc r ie o i m p r e s i o n a n t ă scrisoare profesorului Leon (Leonida) Dănilă, care, citez din memorie, suna astfel:”prea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu soldații mei, păzeam malurile Nistrului la Bender (Tighina) sau ca tânăr căpitan, am fost invitat să particip la Încoronarea de la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I cu regina Maria. Dar mai mare fericire, decât aceea de a vedea pozele mormântului tătânelui meu, nu-mi amintesc să fi avut vreodată. Plănuisem de mult să plec cu fiica mea Yolanda, la Bistrița, să căutăm mormântul tatălui meu și bunicului ei, dar vremurile se pare ca nu ne-au permis acest lucru; a venit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
zece ani trecură, zece doar, dar ce schimbare - și ce prefacere. Smuls din aromeala lui milenară, dotat cu celular, ciobănașul mioritic roti năpraznic bâta, izgonindu-i la repezeală pe prezumtivii ucigași, iar dacă tot luase avânt, o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici nu se cade -, fu deîndată părăsit pentru paternul occidental al spontanei reacții. Se știe că marile popoare care au făcut istoria
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
istoria învățată și apoi studiată de mine după cărți scrise de istoricii adevărați, nu de conțopiștii de astăzi. Îți vine să turbezi domnule, continuă ea cu năduf monologul său, indignată la culme. Termină individul sau individa o facultate pe banii tătânelui și se prezintă peste tot în mass media drept „istoric”, iar alții studiază ani de zile, susțin nenumărate examene și abia ajung profesori de liceu, post obținut numai prin concurs, nu cum era pe vremuri, cu repartiție guvernamentală funcție de nota
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal, din zona Bistriței Năsăud cu mare sacrificiu, când s-au refugiat înaintea anului o mie opt sute, din fața urgiei ce se abătuse peste bieții români, obligați să-și lepede
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
ochii! Era să plesnească rânza în mine alergând! DĂNILĂ: He, he, ce-am spus eu, ce-am povestit? Ș-apoi aista-i cel mai mititel, abia începe să se țină pe picioare... Să-i vezi pe ceilalți! Seamănă toți lui tătâne-su... Acu' hai de te-ntrece cu mine, dacă mai ai poftă. Și pe urmă să mă cam scutești de tovărășia ta. Haide! CODÂRLIC: Ba mai pune-ți pofta-n cui! Mai bine să ne-ntrecem la trântă; să vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nouă astăzi, murmur fără să-mi pot controla echilibrul. Patinez și ajung pe jos, cu pachetele de cărți răspîndite în jur. Rugăciunea n-a fost auzită. Dețin al optulea roman publicat pînă-n obșpe ani de o elevă, pe bani de tătîne; îl am pe prozatorul cu fraza cea mai lungă, numa' bun să intre-n Cartea recordurilor. Posed doi eseiști, la alegere: unul deconstruiește, altul iluminează, turnînd în discurs și-o țîșnitură de sifon patriotic. Al meu e și volumul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Pisandru, Evrilad, Elatos, Evridamas, încă 58 din Dulichiu, 24 de curtezani din Same, 20 din Zachintor și 12 din Itaca, neuitând de Ctesips, Angelaos, Eodos, cu toții peste 100 de concurenți încurajați de cântărețul Fremium aproape orb, așa cum fusese cândva și tătâne-său, bătrânul Zeilor, Homer. Cele 37.800 de cavități olfactive pe care le poseda profesorul înregistrau fiecare unduire parfumată ale Penelopei, aleasa inimii tuturor pretendenților. Magnetizat de frumusețea ei, trântorul Moș Eveniment se avântă ca o săgeată printre legiunile adversarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
își trăiesc viața de timpuriu... Nimic în lumea asta nu se mai petrece ca pe vremea voastră... Măi coptilă! Tu mă înveți pe mine? Adică cum vine asta? A ajuns oul mai cuminte decât găina! Vezi că poate ne aude tătâne-tu și te umple de posoacă și mătură ograda cu tine înainte de a te îmbrânci în uliță! Controlează-te, plodule! Bine, mamă! De-amu n-ai să mă mai vezi... și a trântit poarta în urma ei. În uliță, surpriză cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
e r v e n ț i a profesorului, i se acordă o pensie de bătrânețe, avea vârsta de peste 86 ani N o n a g e n a r u l Gheorghe Eminescu, impresionat, de pozele noastre, la mormântul tătânelui său, mormânt pe care nu-l văzuse n ic ioda tă , sc r ie o i m p r e s i o n a n t ă scrisoare profesorului Leon (Leonida) Dănilă, care, citez din memorie, suna astfel:”prea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cu soldații mei, păzeam malurile Nistrului la Bender (Tighina) sau ca tânăr căpitan, am fost invitat să particip la Încoronarea de la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I cu regina Maria. Dar mai mare fericire, decât aceea de a vedea pozele mormântului tătânelui meu, nu-mi amintesc să fi avut vreodată. Plănuisem de mult să plec cu fiica mea Yolanda, la Bistrița, să căutăm mormântul tatălui meu și bunicului ei, dar vremurile se pare ca nu ne-au permis acest lucru; a venit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
dubălarii în atelierul cărora mirosea a piele și sare, ori cu rudarii, sau cu șindrilarii ce opreau pe la case noi pentru a înălța acoperișuri țuguiate, ori cu sumănarii ce străbăteau munții ca să vândă cojoace, curele și hamuri. Și ascultând cuvintele tătânelui său și gândind la acestea, Ștefan privi spre cer, era o dimineață cu nori mici și atât de înalți, încât amețeai privind în sus și în limpezimea bolții, o privighetoare cât o gâză se zbânțuia ca notele pe portativul cântecului
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
întinse la fel de prelung ca un câine și din piept îi ieși un stăruitor geamăt, parcă dintr-o cavernă oraculară, unde s-a săvârșit un miracol. Dar se trase iute în sine și se ascunse după colț, ca să nu-l vadă tătâne-său și să-i spună cine știe ce vorbă de ocară, căci stolnicul, călare, pornise cu flăcăii spre sat și Ștefan privi cum copitele cailor se afundă în pământul ogrăzii ca într-un mâl și cum din copite sunt aruncate bucăți de
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
scurs mai cu sârg și s-au adunat în băltoace, câțiva oameni propteau cu pari pereții de chirpici ai unei case spartă la temelie și agățaseră în meri și pruni veșminte și velințe la uscat... Ștefan privise o vreme după tătâne-său, până ce dispăru cu pâlcul de flăcăi în dosul Dâmbului Melcilor și privind spre urzici, îi veni gândul să bage mâna între ele, spre a vedea ce simte pielea urzicată și cum se bășică și cum îl ustură și cum
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Autorului Ei, haideți, dragii mei să discutăm, Despre această șugubeață soartă, Să încercăm atent s-o disecăm. Poftiți 'năuntru, nu mai stați în poartă ! Vei fi copile primul să răspunzi Cumplitei provocări, fără de teamă: Cerut-ai ajutor să o pătrunzi Tătânelui, sau laptelui de mamă ? Ba nicidecum ! Ei doar m-au odrăslit, În vremi de aspre trude și-ncercări, Lăsându-mă -din cerul proslăvit- Să torc eu singur caier de-ntrebări. Acum ți-e rândul încercat bătrân, Să cerni din rânduiala
LA ÎNCEPUT ŞI LA SFÂRŞIT DE DRUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385318_a_386647]
-
Să măsori bine laptele, apoi să pui cheag, te orientezi pe loc cam cât, să notezi cât pui, apoi a doua zi vei ști, dacă vei pune mai mult, mai puțin , sau așa este bine. În ce-l privește pe tătâne-tu, ia hapurile și îngrijejte-l, că mai ai nevoie de el. Ușa scârțâi și în prag se opri un țăran cu o paporniță-n mână, își scutură picioarele, apoi intră în sală. -Hai fă-i muiere, nu mai sta afară
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
fără moarte,/ nu e pământean să știe”. La rându-i, micul protagonist intuiește că nu-i deloc bine să-i dea vremii păsuire. Șase săptămâni se scurg cu pregătirile de plecare în marea aventură existențială (lustruirea armelor de tinerețe ale tătânelui, întremarea gloabei jigărite până ce aceasta se transformă în cal năzdrăvan cu patru aripi, încărcarea proviziilor în carele ce urmează să-l însoțească și de care el se va descotorosi pe drum, ca și de ostașii, tot unul și unul, destinați
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
istoria învățată și apoi studiată de mine după cărți scrise de istoricii adevărați, nu de conțopiștii de astăzi. Îți vine să turbezi, domnule, continuă ea monologul său cu năduf, indignată la culme. Termină individul sau individa o facultate pe banii tătânelui și se prezintă peste tot în mass media drept „istoric” domnule, iar alții studiază ani de zile, susțin nenumărate examene suplimentare și abia ajung profesori de liceu, post obținut musai prin concurs, nu cum era pe vremuri, cu repartiție guvernamentală
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
australis” . Unde se află această „ axis mundi „ prin care trec "Coloanele Luminoase"? Mai întâi, Pliniu cel Bătrân, în Historia naturalis, ne spune că aceste "Coloane Luminoase"se află în țară hyperboreenilor, în spatele Munților Carpați, în „ fortăreața carpatica”, acolo se află „ tătânele lumii”. Iată de ce consider că numai aici se va putea uni „ramură cu rădăcina” în noul Pom al Vieții. Pentru că în primul rând românii, prin marca genetică a geto-dacilor, care poartă „codul 666”, sunt compatibili genetic cu lumea zeiilor și
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
învățată și apoi studiată de mine după cărți scrise de istoricii adevărați, nu de conțopiștii de astăzi. Îți vine să turbezi, domnule, continuă ea monologul său cu năduf, indignată la culme. Termină individul sau individa o facultate pe banii lui tătânelui-său și se prezintă peste tot în mass media drept „istoric” domnule, iar alții studiază ani de zile, susțin nenumărate examene suplimentare și abia ajung profesori de liceu, post obținut musai prin concurs, nu cum era pe vremuri, cu repartiție
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
ele. Predau elevilor mei istoria învățată și apoi studiată de mine după cărți scrise de istoricii adevărați nu de conțopiștii de astăzi. Îți vine să turbezi domnule, spuse ea cu năduf, indignată la culme. Termină o facultate pe banii lui tătâne-său și se prezintă ca istorici domnule iar alții studiază ani de zile, susțin nenumărate examene suplimentare și abia sunt profesori de liceu, post obținut musai prin concurs, nu cum era pe vremuri cu repartiție guvernamentală. Mie îmi trebuie doar
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
Toader Șoican nu era dintre cei care n-aveau un sprijin solid și încă de la nivele mari. Apoi veni prigonirea legionarilor. Cei de care tremuraseră erau acum urmăriți. Venirea nemților în țară mai salvă cumva pielea multora din ei. Dușmanii tătânelui său, nemții, îl făcuse pe Toader a crede că armata era inutilă. Însă, făcu ce făcu și din postura de concentrat în sat furniza armatei nutrețurile și cerealele necesare. De fapt, oarecare apatie se vedea și la autoritățile militare românești
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal, din zona Bistriței Năsăud cu mare sacrificiu, când s-au refugiat înaintea anului o mie opt sute, din fața urgiei ce se abătuse peste bieții români, obligați să-și lepede
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
această naștere. Peste câteva zile trebuiau să meargă la nunta unui consătean, bun prieten al lui care își mărita fata. Văzuse cum îmbobocește pe zi ce trece această codană, că doar a crescut sub ochii săi, fiind vecini și, chiar tătâne-său sperase s-o mărite cu Gligor când o fi mai coaptă, numai că acestuia până atunci îi căzuse cu tronc, Veta lui Vasile Baboi din Pîțîligeni. Venise într-o zi bătrânul la atelierul lui însoțit de fată, ca să-i
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]