340 matches
-
puțin de istorie, în a demonstra lumii că, atunci când Mircea cel Bătrân semna cu titulatura domnească „Io, Mircea, mare voievod și domn cu mila lui Dumnezeu stăpânind și domnind toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
poem conjunctural din era comunistă, din 1957, sonetul închinat lui N. Bălcescu: "A făcut închinăciune, ca Gîgă. Nu cumva a făcut o supremă ironie la adresa lingăilor de țurțuri fecalini, gen Ralea, M. Sadoveanu, Demostene Botez - lingăi sub toate regimurile, robi tătărăști, robi turcești, robi moldo-valahi?" Tonalitățile imprecative sînt argheziene, deși, evident, înscrise pe o altă filă a conștiinței decît textele celui ce-a scris Cîntare omului... Să mai exemplificăm această serie de punițiuni aspre, "haiducești" în care excelează Petre Pandrea. Grafia
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
le ducă acasă la copii. Într-o zi vine tata acasă cu o veste bună. Ne spune că a doua zi va pleca de dimineață la obor de unde, cu un tătar care avea căruță, se va duce prin câteva sate tătărăști din Dobrogea, unde va cumpăra zece tone de fasole. Tata era poliglot, pe lângă limbile balcanice vorbea engleza, franceza, germana, rusa și turca. Ne spune că a primit bani de la un angrosist grec (Frangopol) din Constanța ca să cumpere zece tone de
Viața mea Amintiri din închisoare si din libertate. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
Acasa > Poezie > Familie > TATA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Acum mă-ntorc mai rar la Tătărăști, Ajung la poarta dragă și strig: Iubitul meu tată, acum unde ești? Simt cum mă trece un fior de frig. Travesez lăcrimând curtea copilăriei Și merg direct la nucul meu bătrân Trezind în amintire anii bucuriei, Povestea despre Harap Alb
TATA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381758_a_383087]
-
puțin de istorie, în a demonstra lumii că, atunci când Mircea cel Bătrân semna cu titulatura domnească „Io, Mircea, mare voievod și domn cu mila lui Dumnezeu stăpânind și domnind toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
strânge în grabă o oaste de curteni și răzeși din Țară de Sus (actuala Bucovina) și pornește după tătari. Aceștia au parte de ghinionul vieții lor, când sunt prinși în ziua de 20 august lângă Lipinti. Măcelul este înfiorător. Hoarda tătărască este masacrata, având mari pierderi în oameni, Eminec însuși este făcut prizonier de Ștefan. Hanul cel bătrân de pe Volga, tot nu înțelege cu cine are de a face, astfel încât își permite să-i trimită lui Ștefan o solie mânioasa de
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
data de 7 martie 2014 ora 18.00 pe Desnățui (județul Dolj), Raznic (afluent al Jiului- județul Dolj). De asemenea, se instituie cod portocaliu începând cu data de 7 martie 2014 ora 10.00 pe râul Teleorman pe sectorul aval Tătărăști - Olteni (județul Teleorman) și începând cu data de 7 martie 2014 ora 12.00 pe râul Neajlov pe sectorul Vadu Lat-Călugăreni (județul Giurgiu). Cod Galben Se menține cod galben pe Drincea (județul Mehedinți), Jiu-sector aval Filiași (județul Dolj), pe Motru
COD PORTOCALIU. Anunțul de ultimă oră () [Corola-journal/Journalistic/42737_a_44062]
-
ei din cauza opresiunii turcești (îndeosebi din secolul al XVII-lea, până la începutul secolului al XIX-lea). De asemenea, n-a încetat nici transhumanța, spre aceste locuri, a mocanilor ardeleni, mai accentuată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. După dispariția pericolului tătărăsc și începutul decăderii Imperiului Otoman, popularea întregului teritoriu moldovenesc intră într-o nouă etapă, caracterizată printr-o roire a sate lor și o înmulțire a târgurilor, unele dintre acestea din urmă transformându-se în orașe. Aceasta se datorește excepționalei explozii
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și pentru irigații. 6. Învelișul biopedogeografic Vegetația Unitățile fizico-geografice de pe teritoriul județului imprimă diversitatea covorului vegetal, iar cea mai mare parte a teritoriului aparține zonei de silvostepă. Aceasta este caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a odăii “Praguri” ce aparținea comunei Belcești. Toponimul de “Praguri” derivă de la dealurile care cad “în trepte” spre Iazul Bulbucani (G. I. Lahovari- „Marele dicționar geografic”). Comuna nou înființată a fost numită Focuri, în amintirea sistemului de apărare împotriva invaziilor tătărăști, sistem reprezentat prin movile pe care se aprindeau focuri, anunțând astfel populația din timp de pericolul ce se abătea. O altă variantă în legătură cu denumirea satului se referă la un “punct de popas” pe drumul poștei între Focuri și Munteni, unde
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mari în albia și pe malurile râului Siret. Principalul factor care a contribuit la înființarea târgului de la Lespezi l-a constituit poziția geografică favorabilă pe una din principalele artere comerciale ale Moldovei, și anume “Drumul Siretului”. Acest drum, împreună cu “Drumul tătărăsc”, reprezentau cele două ramuri principale ale “Drumului Liovului” care ajungea la Suceava. De aici “Drumul tătărăsc” se îndrepta spre sud-est prin Botoșani, Iași, Bârlad etc., iar “Drumul Siretului” spre sud, urmărind râul Suceava pe dreapta până la confluență unde trecea Siretul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de la Lespezi l-a constituit poziția geografică favorabilă pe una din principalele artere comerciale ale Moldovei, și anume “Drumul Siretului”. Acest drum, împreună cu “Drumul tătărăsc”, reprezentau cele două ramuri principale ale “Drumului Liovului” care ajungea la Suceava. De aici “Drumul tătărăsc” se îndrepta spre sud-est prin Botoșani, Iași, Bârlad etc., iar “Drumul Siretului” spre sud, urmărind râul Suceava pe dreapta până la confluență unde trecea Siretul la Pașcani, apoi pe stânga Siretului, până la podul de la Lespezi și trecea apoi pe dreapta râului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
aer absent și-mi plăcea să deslușesc un zgomot surd, venit parcă din măruntaiele pămîntului, sau chiar din negura vremurile de mult apuse. Orașul trăia într-un fel care dădea iluzia unei vieți de secole. Din Tătărași descopăr vuietele hoardelor tătărăști, din Țuțora aud concertul de muzică cultă, susținut de orchestra adusă de țarul Petru cel Mare, venit în Moldova lui Cantemir. Seara se lasă o pîclă albicioasă, ca un văl care ascunde taine, peste șesul comun al Bahluiului și murdarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sunt cele prevăzute în prezentul ghid - partea a 2- a. SIMBOLURI FOLOSITE PENTRU ARBORI ȘI ARBUȘTI ANEXA 5 ARBORI Simbol Ajutor (specii de) Aj Anin alb - Alnus incana An Anin negru - Alnus glutinosa An.n Arțar american - Acer negundo Ar.a Arțar tătărăsc - Acer tataricum Ar Brad - Abies alba Br Carpen - Carpinus betulus Ca Cărpiniță - Carpinus orientalis Cr Castan comestibil - Castanea sativa Cas Castan porcesc - Aesculus hippocastanum Ca.p Cer - Quercus cerris Ce Chiparos de baltă - Taxodium distichum Ch.b (Ta) Cireș - Prunus avium Ci
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Cireș Prunus avium 8. Vișin Prunus cerasus 9. Gutui Cydonia oblonga 10. Nuc Juglans regia 11. Stejar Quercus robur 12. Ulm Ulmus sp. 13. Tei Tilia sp. 14. Salcâm Robinia pseudocacia 15. Glădiță Gleditsia triacanthos 16. Paltin Acersp 17. Arțar tătărăsc Acer tataricum 18. Jugastru Acer campestre 19. Pin Pinus silvestris 20. Sălcioară Eleagnus angustfolia 21. Castan Aesculus sp. Alte specii 22. Dud Morus sp. 23. Porumbar Prunus spinosa 24. Păr pădureț Pyrus piraster Anexa nr. 15 Centrul Județean APIA ....................... Modalitate
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265417]
-
sub sutană. Tătarii îi înconjurară bătând sălbatic caii cu scările de lemn. Unul mai răsărit se răsti la bătrân: — Ștacrâhm, hrâcmă! — Ma io no capisco! - se bâlbâi Metodiu. Episodul 2 DESPRE CUM AU LUAT ȘTIRE CEI DOI CĂLUGĂRI DE RÂNDUIALA TĂTĂRASCĂ Auzind vorbele bătrânului, tătarul își miji ochii oblic: — Lei parla italiano? - întrebă el. — Si, io parlo - răspunse înfricoșat Metodiu. Fața tuciurie, dar frumoasă a tătarului se încreți într-un zâmbet: — Bravo, signore, grăi el într-o italiană cursivă, mâhnitul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mult, căci alte gânduri decât cele ale ospeției ne mână drumurile. Pulvis et umbra sumus! — Amen! - răspunse tătarul, dând pinteni calului. După vreun ceas bun de călărit în goană, pe deșelate, hoarda toată și cei doi călugări ajunseră în tabăra tătărască. De cum pătrunseră printre corturi, nu mică fu mirarea celor doi oaspeți când văzură ciudata rânduială ce părea a domni acolo. în fața unui cort vișiniu, șapte tătari tineri făceau coadă, fiecare cu o carte în mână. Un tătar bătrân le lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
scris, s-avem tihna vântului și nestatornicia apelor. Dar nu ne plângem. Rămânem. Suntem. Toți. Azi aici, mâine-n Focșani, ce-am avut și ce-am pierdut. — Am ajuns - zise tătarul, arătând poarta haremului pe care era desenată tradiționala stemă tătărască: un cap de bour înfipt într-un cap de suliță. Dedesubtul stemei stătea scris cu litere deșănțate un vechi dicton asiatic: „Inter arma silent musae”. — Eu nu întru - zise călugărul cu hotărâre. — Dacă tu nu întri, eu întru - făcu tătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tău. Tufa foșni nehotărâtă: — Ascultă, băi arătare, dacă minți și dacă nu ești ce sugerezi că ești, și-l tulbur degeaba pe han, ți-a plânge iapa de milă. — Să fie precum zici, cinstite tătar, răspunse spătarul. Când tot alaiul tătărăsc și-al proaspeților prizonieri pătrunse în tabără, hanul cel tânăr, sora sa Huruzuma și cei doi călugări moldoveni se delectau cu kumâs. Tufișul cel mare se opri înaintea hanului: — Ham urai stahâl kumâs! - anunță el. — A prins trei drumeți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe Barzovie-Vodă, fost domn, mazilit alaltăieri din pricini care dacă dumnealui îi scapă, mie nu. Dar să lăsăm acestea. De vei voi, cinstește-l, căci după cum îi vezi trupul, așa-i este și inima. Bine ați venit pe frumoasele meleaguri tătărăști! - zise numai zâmbet hanul cel tânăr, ieșind în întâmpinarea lor. — Care e vodă? - șopti Huruzuma, care stătea mai deoparte cu Iovănuț, apucându-l strâns de mână. Pe Iovănuț îl trecu, pe sub sutană, un fior din creștet până-n tălpi. Așa ceva nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-sa Huruzuma, trăgându-l pe han de mânecă. — Ai dreptate, n-are rost să mă înfierbânt! se domoli tătarul. Să mergem la masă, fraților! Episodul 15 îNAINTE DE MASĂ Să ne strecurăm și noi, Cetitoriule, la masa de care pomenea hanul tătărăsc în precedentul episod, o masă mare, întinsă, cu făclii prea luminate, cu jilțurile largi, tipizate, în care trupurile gazdelor și ale oaspeților cu bucurie se lăsau. Și nu credeam a greși dacă, dintru început, avem a pomeni o problemă: noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu prea liniștitei mele vieți, tot soiul de gângănii, care de care mai demne de luat în seamă: pureci vienezi, de Schonbrun, cu spatele verzui închis, care ies din cutele hainelor numai la mirosul parfumului de trandafiri, pureci de stepă, tătărăști, care se pot ține o vreme pe urma unui cal în galop, păduchi turcești viețuind mofluzi prin haremuri și murind imediat ce-i scoți la nord de Stambul, țânțari roșii de Arabia ce provoacă prin înțepătură boala zisă „mirajul puterii”, căpușe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să-l năimim pe armașul Curții, care e cutră și pentru atâta l-ar vinde și pe tat-su, cum a și făcut în 1621. Din Dealul Negru aș scoate vreo 100 de saci, din care 75 am trimite hanului tătărăsc, să stea liniștit o vreme până terminăm noi treaba, 20 i-am împărți boierilor, să nu cârtească, iar 5 i-am azvârli prostimii, să strige pentru noul domn. — Și turcilor? întrebă Barzovie-Vodă. — Mai am Dealul Măgurii, de unde ies pe puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu ne e bine aici, așteptați-ne, o să venim și noi”? 3 iunie 1988 CUPRINS Episodul 1: Despre cum au încăput doi vrednici călugări într-o sutană........................ 5 Episodul 2: Despre cum au luat știre cei doi călugări de rânduiala tătărască......................5 Episodul 3: Ce discutau doi tineri pe la începutul secolului al XVII-lea...........................6 Episodul 4: în drum spre harem............................................................................ 7 Episodul 5: Un harem model..............................................................................8 Episodul 6: Ce mai discutau doi tineri pe la începutul secolului al XVII-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
drum care desparte moșia Dobreana de moșia Rânza. Fruntești Ar fi suficient temei să susținem că satul Fruntești își trage numele de la stolnicul Ion Frunteș, căruia Ștefan cel Mare „îi confirmă satul Ciorești de pe Bârlad, cumpărat cu 80 de zloți tătărăști de la pârcălabul Neagu și de fiica sa Marinca” sau de la Petru Frunteș (posibil frate cu Ion) care primește și el proprietăți „în gura Horaiței, pe Bârlad”, ca să întărim părerea mentalului colectiv că toate, sau aproape toate satele Moldovei, se trag
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]