44 matches
-
un moment de cotitură al istoriei sale, care nu va mai fi la fel peste câțiva ani. Asta i-a atras pe regizori atât de diferiți precum Benicio del Toro, Pablo Trapero, Julio Medem, Elia Suleiman, Gaspar Noé, Juan Carlos Tabio, Laurent Cantet. Filmul a câștigat premiul „Un Certain Regard, Cannes 2012”. Ultima zi se încheie cu proiecția filmului După dealuri, al lui Cristian Mungiu, care a câștigat premiul pentru scenariu și dublu premiu de interpretare la Cannes. Filmul spune povestea
Les Films de Cannes à Bucarest, 19-25 octombrie () [Corola-journal/Journalistic/81039_a_82364]
-
teritoriului, uită destăinuirea d-lui Cogălniceanu din Cameră asupra cestiunii Basarabiei, uită ajutorul fără zapis și chezășie, uită jocul de bursă cu acțiile drumului de fier, uită tăinuitele opt milioane împrumutate de la ruși, uită actul de provocațiune, intenționat, de la Arab Tabia; toate acestea nația le-a uitat; ea are încredere în reversibilul și onorabilii săi colegi, desigur! Vivant sequentes. Trăiască gunoiul și pierde-vară a ulițelor Parisului, trăiască Comuna română sub urmașii dinastiei, care stă în atâtea simpatice legături cu dinastia Rochefort
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se-ncrede orbește și de-a nu indispune, prin mărturisiri călduroase de înclinațiune, pe alte puteri, de-a căror bunăvoință avem o egală necesitate. Indispunerea aceasta s-a manifestat pîn-acuma în două insuccese cu grije cocoloșite, dar sigure: cestiunea Arab Tabiei și neizbutirea misiunei d-lui Dim. Brătianu. Într-adevăr, după cât știm, nici guvernul englez nici cel francez nu pot îngădui ca statul nostru să devie partizanul accentuat al politicei cutării sau cutării puteri și guvernul actual li se pare fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din versurile d-lui C. A. Rosetti căruia cămașa îi părea un lux nepermis beatitudinei sale; după atâtea și atâtea izbânzi, fie-n cestiunea rectificării granițelor în minus, fie-n cestiunea izraelită ori a drumurilor de fier, ori a Arab Tabiei, vedem că a sosit și vremea învățămîntului public, care pare a se afla în fericita poziție de-a fi atras asupră-și binevoitoarele priviri ale organului mult învățatului și prin multe academii trecutului d. Costinescu. Desigur nici o foaie nu e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puteri, fără a-l aranja prea bine cu altele, căci, precum am spus-o, de dragul ochilor frumoși ai d-lui C. A. Rosetti nici una din puteri nu va comite copilăria de a-și încorda relațiile sale - dovadă soluțiunea cestiunii Arab Tabiei, care, cu tot prieteșugul stabilit, este o soluțiune nimic mai puțin decât mulțumitoare. Îi trebuiesc "Romînului" dovezi pentru purtarea aceasta a d-lui Brătianu? Am dovedit, într-alt rând, că, fără consultarea țării, d. Brătianu a încheiat, fără știrea și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
interesante. Dintr-acestea rezultă, că bulgarii au de gând a procede într-un mod cu totul rațional. Vro împrejurare oarecare se va lua drept pretext pentru a spori garnizoana din Silistria. Guvernul român, din precauțiune, va întări Ostrovul și Arab Tabia, ceea ce va neliniști pe bulgari și-i va face să sporească și mai mult puterea {EminescuOpXI 230} din Silistria. Urmând nouă măsuri de precațiune din partea românilor, amândouă părțile vor sta în fine față-n față, gata de război. Bulgarii s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
gata de-a urma consiliile binevoitoare ale monarhiei vecine, însă politica oamenilor de stat ai Austriei pare a-și da toate silințele pentru a face cu neputință o apropiare între cele două state. Cum a lucrat Austria în cestiunea Arab Tabiei? Părând că voiește să vină în ajutorul României în momente grele, Austria esploatează tocmai asemenea situațiuni pentru a câștiga de la micul stat vecin fel de fel de foloase. Pentru ca Austria să ia asupră-și mediațiunea în cestiunea Arab Tabiei, România
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Arab Tabiei? Părând că voiește să vină în ajutorul României în momente grele, Austria esploatează tocmai asemenea situațiuni pentru a câștiga de la micul stat vecin fel de fel de foloase. Pentru ca Austria să ia asupră-și mediațiunea în cestiunea Arab Tabiei, România a trebuit să-i facă diferite concesii. Ar mai marge aceasta daca interesele nici uneia din țări n-ar suferi; dar o asemenea procedere încetează de-a fi echitabilă când, pentru un pretins serviciu se cere sacrificarea de sine, ba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-ar suferi; dar o asemenea procedere încetează de-a fi echitabilă când, pentru un pretins serviciu se cere sacrificarea de sine, ba chiar sinuciderea. Din capul locului oamenii nu prea erau mulțumiți cu rezultatele mediațiunei austriace în cestiunea Arab Tabiei; totuși însă aveau cea mai bună opinie asupra intențiilor Austriei și primiseră cu mulțumire serviciile ei. Astăzi, când erau în drept de-a crede că istoria aceasta o să se mântuie odată, Austria pune condiții nouă pentru definitiva soluție a acestei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe ale ei și să se lase împinsă deoparte. În acest înțeles cred c-a răspuns d. Brătianu la propunerea baronului Calice, după care acesta a dat a înțelege "că Austria va ținea in suspenso soluțiunea definitivă a cestiunei Arab Tabiei până ce va fi câștigat toate foloasele câte le cere de la Romînia". Diplomatul austriac a făcut guvernului român imputarea că nu e îndestul de amic față cu Austria, deși aceasta nu lasă să-i treacă nici o ocazie pentru a ține parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 274} Din București se vestește că dificultățile ce se iscaseră între guvernul rusesc și acela al Principatului nostru relativ la prezența unor revoluționari nihiliști adunați la granița noastră s-au aplanat în urma esplicațiilor safisfăcătoare date în privirea aceasta. Chestiunea Arab Tabiei va fi asemenea, regulată definitiv, lăsîndu-se locul acesta României și acordîndu-i-se Bulgariei o compensație teritorială împrejurul cetății Silistrei. Despre puțina consistență internă a noului cabinet Brătianu - Teriachiu foaia din Bruxelles găsește asemenea ocazie a se esprima: Soluțiunea extraparlamentară a crizei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe deplin interesele și impulsele Occidentului și cunoaște foarte bine pericolele ce amenință din partea Rusiei. S-a privit cu răbdare cum s-au răpit de la România părțile Basarabiei; ea a fost tratată aspru în cestiunea jidovească, și în afacerea Arab Tabiei interesele ei au fost reprezentate cu puțină căldură. Toate acestea au fost de natură a pune pe gânduri pe cei din București și a-i umplea de multe îndoieli în privința ajutorului ce ar putea aștepta de la Europa. Acum tot mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țara; destul să menajeze interesele străine și să împlinească dorințele străinilor. Numai astfel se poate explica purtarea d-lui Brătianu în cestiunea Stroussberg și în cestiunea răscumpărării, în cestiunea ovreilor și în a Basarabiei, în cestiunea Cernavoda - constanța și Arab Tabia! Preste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puțin [î]mi pasă! Partidul liberal reprezintă dar în această țară, de-o parte, ura a tot ce e românesc și apucături străine și, de alta, înrîurirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după esperiențele asupra gratitudinii rusești pe cari le-a făcut România imediat după războiul oriental, ea va trata c-o justă neîncredere orice propunere directă de amicie, s-a crezut că influența pierdută în urma anexiunii Basarabiei și a cestiunei Arab - tabia s-ar putea recâștiga pe cale indirectă. Acest sistem era în adevăr mai circumstanțial și mai migălos, dar, cunoscîndu-se stăruința și răbdarea diplomației rusești, metodul promitea un succes ce părea sigur, din cauză cu atitudinea Austro- Ungariei în cestiunea dunăreană și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
iunie 1887, a prințului german Ferdinand de Saxa Coburg-Gotha drept principe al Bulgariei 1594. Cu toate că România și-a păstrat neutralitatea în timpul războiului sârbo-bulgar de la finele anului 1885, în sudul Dobrogei existau încă neînțelegeri în legătură cu delimitarea frontierei româno-bulgare în zona Arab Tabia. De altfel, chestiunea delimitării frontierei româno-bulgare s-a aflat timp de câțiva ani în atenția autorităților române, precum și a marilor puteri europene. În acest sens, după stabilirea traseului definitiv al frontierei româno-bulgare din sudul Dobrogei, s-a constituit o comisie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
5 septembrie 1885, Percy Sanderson, însărcinatul cu afaceri al legației Marii Britanii la București, expedia o telegramă adresată marchizului Salisbury, secretarul de stat pentru afaceri externe al Marii Britanii. Aceasta cuprindea informații despre dificultățile survenite în stabilirea frontierei româno-bulgare în zona Arab Tabia. În cuprinsul acestui document se preciza că domnul Ion Câmpineanu, ministrul de Externe al României, îl informase pe însărcinatul cu afaceri britanic asupra faptului că "membrii bulgari ai comisiei, dar mai ales prințul Hilevo, au depus eforturi pentru a stabili
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnul Ion Câmpineanu, ministrul de Externe al României, îl informase pe însărcinatul cu afaceri britanic asupra faptului că "membrii bulgari ai comisiei, dar mai ales prințul Hilevo, au depus eforturi pentru a stabili linia de frontieră mult mai aproape de Arab Tabia decât ar fi fost trasată de Comisia Internațională"1595. Ministrul de Externe român denunța această atitudine, considerând că scopul acesteia ar fi "să anuleze într-o mare măsură valoarea strategică a locului"1596. De altfel, Ion Câmpineanu susținea că "înainte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au stabilit un punct de trecere (...) într-un loc care fusese recunoscut ca făcând parte din teritoriul românesc (...) la 2 km est de punctul unde începea linia de frontieră"1597. Din această cauză, guvernul român a dispus "ca însăși Arab Tabia să fie ocupată de o mică desfășurare de forțe"1598, apreciată de către Percy Sanderson a fi "undeva la 12 oameni"1599. În cuprinsul aceleiași telegrame Percy Sanderson informa Foreign Office asupra faptului că "bulgarii s-au plâns că în direcția
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
telegrame Percy Sanderson informa Foreign Office asupra faptului că "bulgarii s-au plâns că în direcția Mangalia românii au instalat puncte de frontieră dincolo de frontiera propriu-zisă cu toate că punctele de graniță nu au fost stabilite"1600. Delimitarea frontierei în zona Arab Tabia avea o importanță aparte pentru autoritățile române ce doreau construirea unui pod de cale ferată peste Dunăre pentru realizarea legăturii feroviare între Dobrogea și restul țării. În cele din urmă, guvernului român i s-a comunicat decizia marilor puteri prin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
române ce doreau construirea unui pod de cale ferată peste Dunăre pentru realizarea legăturii feroviare între Dobrogea și restul țării. În cele din urmă, guvernului român i s-a comunicat decizia marilor puteri prin care, deși păstra poziția de la Arab Tabia, România pierdea o mare parte din teritoriul atribuit inițial de către comisia europeană de delimitare. În aceste condiții, "noua linie făcea cu neputință construirea unui pod, ba încă a oricărei legături între cele două maluri ale Dunării"1601. În perioada 1876-1888
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comisia a adoptat un act final ce a fost, ulterior, ratificat de către guvernele semnatare, trecându-se la trasarea graniței de sud a Dobrogei și la instalarea bornelor de frontieră. Comisia și-a încetat activitatea ca urmare a conflictului privind Arab Tabia, lucrările comisiei europene pentru delimitarea frontierei româno-bulgare fiind reluate în cursul lunii iulie 1879. Cu acest prilej s-au constituit două subcomisii însărcinate cu studierea situației de pe teren. În decembrie 1879 s-a decis convocarea unei conferințe a ambasadorilor la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
decembrie 1879 s-a decis convocarea unei conferințe a ambasadorilor la Constantinopol. În cadrul acesteia, Austro-Ungaria a propus un traseu al frontierei trecând la est de orașul Silistra adăugând un teritoriu de 4-5 km2 Bulgariei dar lăsând poziția strategică de la Arab Tabia României. Astfel, după mai bine de un an de la semnarea tratatului de pace de la Berlin, se stabilea traseul definitiv al frontierei româno-bulgare în sudul Dobrogei. Acesta a fost acceptat de către toate puterile europene. Imperiul Otoman a recunoscut frontiera româno-bulgară în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ședinței s-a pronunțat acele cuvinte. Introduceați anarhia în armată. Amicul d-niilor lor. Nu-i treaba mea să vă spun pentru ce s-a stricat // credința jurată. A detrona pe Domn. Jurnalele conservatoare. Poate aspira la Bene-Merenti. Pierderea Basarabiei, Arab Tabiei, nici un protest la Berlin. Vineri. Tractatul cu Austria cadavrul sângerând al României, promulgare decorației. CESTIUNEA IZRA[E]LITĂ 2264 II. Rezultate ale uzurei în România Între variile schimbări ce s-au săvârșit în România de la 1859 în ordinea publică și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mercenari, neputând fi țara lor considerată ca putere beligerantă; pierderea Basarabiei; cestiunea evreilor; ca consecință a acesteia răscumpărarea silită a drumurilor de fier; primirea Dobrogei fără Dominium Tristri al lui Mircea, adică fără un cap de pod, cu ridicola Arab tabie, împresurată de teritoriu străin și dominată cu peste 20 metri de tabia Medjidie [i]. Fără însă a avea ce în arta militară se numește un cap de pod nimeni nu va fi naiv a ridica pod în bătaia tunurilor de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
evreilor; ca consecință a acesteia răscumpărarea silită a drumurilor de fier; primirea Dobrogei fără Dominium Tristri al lui Mircea, adică fără un cap de pod, cu ridicola Arab tabie, împresurată de teritoriu străin și dominată cu peste 20 metri de tabia Medjidie [i]. Fără însă a avea ce în arta militară se numește un cap de pod nimeni nu va fi naiv a ridica pod în bătaia tunurilor de la Medgidia. Iată condeiele independinței. Condeiele prețului regalității vor fi credem: prefacerea Dunării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]