44 matches
-
legii. ,Haide, dom'ne, pentru o găină să stea omu' trei ani la pârnaie?! E posibil așa ceva?" După care urmează, desigur, contraexemplul marilor jefuitori ai țării, care ar merita executați pe loc, etc., etc. Ceea ce nu se observă la nivelul taclalei cotidiene e tocmai interdependența dintre găinărie și jaful în stil mare. Dacă primul n-ar fi atât de răspândit, încât să fi intrat în mentalul colectiv, nici al doilea n-ar fi privit cu dezinvoltura unui moft. Nu știu dacă
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
Dragoș Bucurenci Pentru a doua ediție, difuzată pe 10 iulie, am vorbit despre poluare în marele oraș. Am vorbit cu bikeri, cu experți de mediu, am stat la o tacla pe bicicletă cu , ne-a dus cu metroul,m-am luat la întrecere pe bicicletă cu un taximetrist, am fost la o instalație care compactează mașini, am chemat mai multe VIP-uri la un hapenning la groapa de gunoi. Într-
Linia verde – Poluarea urbana by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82956_a_84281]
-
această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de exclamația narcisiacă și de retorica tînguirii, care nu vrea nicidecum fapte nude și alte asemenea banalități, ci doar hrană incantatorie pentru cine știe ce voluptăți obscure, să fie vinovată nepotolita sete de tacla a cititorului sau, pur și simplu, explicația trebuie găsită în faptul că este mai simplu datul cu presupusul decît darea unei știri. Ori, doamne ferește, avem de-a face cu o altă realitate și anume cu "traducerea în viață" a
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
să se reverse ca o lavă încinsă de amintiri și de fapte, de grațioase eșecuri și teribile confirmări. Am aflat-o direct de la sursă după câteva ore de evocări și pomeniri, timp în care a celebrat (a câta oară?) fascinația taclalei, aparența dăruirii integrale în ritualul fertil al dialogului, discreția trăită și justificată ca refuz al ipocriziei, în fine, înțelepciunea unui septuagenar pe cât de pudic, pe atât de vulnerabil, cu alte cuvinte, imposibil de înduplecat în sfioșenia și în decența lui
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
de rever editori de care nu auziseși să-ți ceară o carte. Iarăși mai trec niște anișori. Editurile îți cer cărți, dar să fie romane, nu povestiri, nu poezie! Dacă îți permiți să întrebi cum plătesc, editorul schimbă subiectul, scurtează taclaua cu tine și îți promite că te mai caută. Deunăzi, îi telefonez la Bacău lui Sergiu Adam, să-l întreb cum se mai simte după infarct. Sergiu e un om de o seninătate uneori enervantă. Infarctul? “Un semn, bătrîne, un
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
vizitat România, oameni de stânga - o stângă luminată, ce e drept, departe de imbecilitățile lui Bârlădeanu și Dan Marțian - precum Adam Michnik, ei făceau pentru puterea neocomunistă de la București figură de contrabandiști politici. Carantinizați, întâlnirile lor n-au depășit nivelul taclalei mondene cu grupuri de intelectuali fără nici un impact asupra conștiinței publice. În schimb, încă din prima lună a înșfăcării puterii, 'emanații" s-au bulucit spre Paris, dornici să-și satisfacă pe loc reveriile occidentalizante. îmi aduc aminte de-o ridicolă
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
unui bar din centrul Timișoarei îl ajută să ajungă la întâlnirea cu Muza. Există numeroase legende privind viața de cafenea, dar ele se referă prea puțin la activitatea de creație propriu-zisă. Mitologia a reținut mai ales vorba de spirit și taclaua fină, și mai deloc exemplele în care scriitorii creau efectiv în atmosfera dominată de fum și alcool. Și iată că am spus și cuvântul relevant: băutura. În mod nedrept, ideea creației (îndeosebi a celei poetice) e legată de îngurgitarea permanentă
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de exclamația narcisiacă și de retorica tînguirii, care nu vrea nicidecum fapte nude și alte asemnea banalități, ci doar hrană incantatorie pentru cine știe ce voluptăți obscure, să fie vinovată nepotolita sete de tacla a cititorului sau, pur și simplu, explicația trebuie găsită în faptul că este mai simplu datul cu presupusul decît darea unei știri. Ori, Doamne ferește, avem de-a face cu o altă realitate, și anume cu ,,traducerea în viață" a unui
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
nod în gît și simțea cum i se strînge stomacul ca un arici amușinat de vulpe. Atunci cotea brusc și se-înfunda în cine știe ce uliță, la capătul căreia tot dădea de un gospodar dispus să-și piardă vremea la o tacla cu domnul adjutant. Vinul era cel știut, negru ca smoala, îl puneai pe unghie și nu aluneca, după ce goleai o măsură te îmbujorai, ți se înroșeau urechile, era bine, dar nu mai simțeai în gură nici gust, nici buchet, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
adevărate pe cît de adevărată era Vladia însăși. Așa după cum promisese, niciodată nu a contrazis, nu a dezmințit, nici măcar nu a comentat orice s-ar fi spus despre domnișoara K.F. în cele trei crîșme din tîrg ori la cîte o tacla pe băncile de la stradă ale negustorimii. Tăcerea lui era luată drept încuviințare. Iar dacă adjutantul Popianu confirma ceva, acel fapt rămînea ca un fapt ce trebuie să intre în ordinea normală a așezării. Așa încît nimeni nu se mai îndoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
apelativ pe care nu-l foloseam de obicei și cu obrajii arzînd de indignare, ascultă, bunicule, astăzi, noi... — Bine, bine, m-a expediat bătrînul. Îi trecuse. Ba tocmai atunci se Întorcea și moșu’ Ștefan cu niște pere din grădină, iar taclaua lor se reluă firesc cu Întrebări despre oameni cunoscuți, cu istoriile ălora, cu amintirea cîte unei porecle a unuia sau altuia. Moșu’ Costin avea reputația unui om aspru. Pare se că instrucția de cazarmă Îl modelase definitiv. Pe cînd se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
unei discuții previzibile, contrariind orizontul de așteptare al celor care deschid cartea și cu cît contrarierea e mai mare, cu atît tenta insolită a mărturisirii e mai stridentă. Iar interviul mai împlinit. În schimb, fără o încălcare a convenției de tacla politicoasă, riscul de a asista la un schimb de amabilități terne e atît de mare, încît rezultatul e adesea deprimant. Ioana Revnic a intuit asta, de unde și postura ofensivă în care și-a gîndit cartea. În loc să intre în pielea unei
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
de pe drumul Damascului. Nici un cearcăn de disperare în viața lui și nici un grăunte de suferință, ci doar o imaginație hrănită de mitologia nordică și de literatura fantasy, dar dublată de un temperament melancolic de britanic stilat, pentru care tabieturile - plimbarea, taclaua cu prietenii, orele de lectură sau de scris, ritualul ceaiului sau mesele servite la ore fixe - alcătuiesc substanța unei vieți care, privită din afară, pare exasperant de monotonă. Pe acest fundal de curgere previzibilă, convertirea lui Lewis pare o tresărire
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
Chef de vorbe, bunăoară, și-a întins destulă vreme programul de lene cronică a gîndirii, pe spații deloc parcimonioase. Nimicuri lăfăindu-se pe câte două ore de emisie erau darul pe care chibzuința conducerii îl rezerva ascultătorilor, ca o destinsă tacla în jurul ceștii de cafea, - căci titulatura, Espresso, obliga la un soi de colportaj, care să ocupe curiozitatea cumetrelor pentru fleacuri, servite matinal. Și asta, în timp ce un lung război de uzură se înverșuna să muște mereu din spațiul emisiunilor cu pregnanță
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
din categoria celor care făceau deliciul lui Iordache Golescu („se sperie calul de bășina lui” și altele asemenea). Nimic gnomic cu adevărat. Filozofia vinului e cultivată chiar și de-a lungul întinsei perioade de abstinență, fiindcă rezidă mai ales în tacla și convivialitate. E de reținut paragraful în care e relatată o petrecere pascală perfect sobră (în sens etimologic). Chiar și fără alcool, aerul ritualic rămâne intact. Alături de Cornel Dinu (și el imunizat față de tentațiile bahice), Fănuș Neagu orchestrează, ca în
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
Marius Miheț Andrei Pleșu, Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări și răspunsuri, București, Editura Humanitas, 2013, 472 pag. Cunoscut drept iubitor declarat al taclalei, ai impresia că Andrei Pleșu nu prea reușește să refuze un interviu. Se mulțumește să intimideze doritorii. Iar pentru cei care-i știu capriciul, lucrurile avansează fericit. Cel anchetat nu are chef să parcurgă înțelegător artificii de guru. Măsoară bine
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
a dezamăgit pe unul, l-a amuzat amar pe celălalt. Și azi, ca și atunci, gazetăria nu se face cu ziare și reviste, se face cu rumori (ce dacă scripta manent...), prilej de comică exasperare: , telefoniada e sfîntă, ca și taclaua pe coridoare. Nimic nu se știe exact, nimic nu se citește cu atenție, nimic nu se disociază (totul se asociază întru suspiciune), dar totul se comentează la sînge. Telefonul fără fir face ca articolul tău din ziarul X, de laudă
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
gândesc și la fratele Demeter - nu ducem grija numelui. Alta e buba: ne doare că oamenii pe care îi prindem nu vor să stea de vorbă cu noi. De multe ori, părinte, prindem drumeți doar ca să mai stăm la o tacla, nu le luăm un ac. Crezi că înțelege careva treaba asta? Ca să poți să vorbești cu ei, trebuie să-i legi. Vă simțiți singuri? - întrebă Metodiu. — Puțin spus „singuri”! - răspunse amărât lotrul. în codru, dacă n-ai treabă, te simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
floare -afară, Mă făcu ca să tresar, Să mă uit în calendar. E zăpadă sus la munte, Chiar de zilele-s trecute. Însă,chiar în vale-aici, Nu mai ninge nici un pic. Floarea, gîza și cu -o rază, Stau acuma la taclaua, Că din somnul de iernit, S-au trezit ,s-au dezmorțit. Și un vînt parcă adie, O divină simfonie, Toate s-au înviorat. Și e vremea de cîntat. Citește mai mult N-am știut că-i primăvară,Pînă cînd o
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
floare -afară,Mă făcu ca să tresar,Să mă uit în calendar.E zăpadă sus la munte,Chiar de zilele-s trecute.Însă,chiar în vale-aici,Nu mai ninge nici un pic.Floarea, gîza și cu -o rază,Stau acuma la taclaua,Că din somnul de iernit,S-au trezit ,s-au dezmorțit.Și un vînt parcă adie,O divină simfonie,Toate s-au înviorat.Și e vremea de cîntat.... V. NU TE MĂRITĂ, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr.
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
floare -afară, Mă făcu ca să tresar, Să mă uit în calendar. E zăpadă sus la munte, Chiar de zilele-s trecute. Însă,chiar în vale-aici, Nu mai ninge nici un pic. Floarea, gîza și cu -o rază, Stau acuma la taclaua, Că din somnul de iernit, S-au trezit ,s-au dezmorțit. Și un vînt parcă adie, O divină simfonie, Toate s-au înviorat. Și e vremea de cîntat. Referință Bibliografica: N-AM ȘTIUT CĂ-I PRIMĂVARĂ / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente
N-AM ȘTIUT CĂ-I PRIMĂVARĂ de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365282_a_366611]
-
Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010), pe care-l comentăm, îl completează pe primul (deși Dan C. Badea nu credea că un nou volum în aceeași formulă expresivă ar fi de dorit). Criticii și poeții au remarcat următoarele aspecte stilistice: - dezinvoltura „de tacla”, imaginile învolburate și de o prospețime primăvăratică (Al. Cistelecan); - bogăția limbajului (neologisme, termeni din toate domeniile) care maschează senzualitatea liricii (Dan C. Mihăilescu); - expresia dură și șăgalnică totodată (Geo Vasile); - simbolurile familiare din zona diafanului (Dan C. Badea); - limbajul care
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
cândva că s-a hotărât să încerce, în studio, “experiențial journalism” pe pielea lui Sean Penn. Nu cred că „El Chapo” va regretă vreodată nici că l-a cunoscut pe Sean Penn, nici că nu a fost invitat la o tacla, în studio, de Charlie Roșe. În mod sigur, Joaquin „El Chapo” Guzman are alte regrete. Deși trăiesc în aceeași lume, Sean și Charlie înțeleg diferit ideea de complicitate. „El Chapo” știe mai bine decât cei doi ce este complicitatea. Pe
Charlie & Sean, Pancho & Lefty sau o poveste cu (un) cântec () [Corola-blog/BlogPost/338386_a_339715]
-
voia lui Dumnezeu și care părea că-mi va fi scop și reper în viață. O jumătate de veac mai târziu, prietenul și vecinul meu G.V., el inginer și eu dascăl, nu departe de atingerea pragului de pensie, la o tacla și mică agapă încropită pe nepusă masă, din vorbă în vorbă și amintindu-ne de aceste întâmplări, încercând prin amintiri să ne „postăm” în eveniment dar și în derularea și gravitatea faptelor, pune degetul la tâmplă, își freacă genunchiul tremurând
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
SNOAVĂ, specie a epicii populare, în proză, de obicei uniepisodică, având caracter satiric și conținut anecdotic. Pe lângă denumirile ei regionale (polojanie, jâtie, tacla, trufă, sozie, basm, păcăleală, pildă, palavră, isnoavă ș.a.), există termenii poveste și glumă, larg răspândiți în toate provinciile. În folcloristică s-a impus cuvântul snoavă (de origine veche slavă) și, alături de acesta, au fost adoptați termenii glumă și anecdotă, pentru
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]