430 matches
-
îți va lipsi ceva, și anume climatul de rumoare provincială al cărei principal ferment sînt tocmai trăsăturile pe care, culmea, le deplîngem atît de mult la noi: umoarea irascibilă, orgoliile și ranchiunile ireductibile, spiritul de gașcă și grupurile de influență, taclalele de cafenea și bîrfele impenitente, polemicile arzătoare și campaniile de discreditare. Tocmai aceste trăsături creează un cîmp psihologic a cărui intensitate definește atmosfera culturală a lumii de aici. Și tot ele ne dau specificul cultural. Ceea ce îl salvează pe român
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
fi zăriți în celebra Café Central din Viena, așezați la mese diferite, înconjurați de prieteni sau de adepți, de tovarăși, de tineri rebeli sau de artiști famelici, Freud, Lenin, Hitler, Stalin, Troțki, Stefan Zweig (...); mulți alții care prelungeau dialogurile, discuțiile, taclalele pînă peste limitele suportabilului. La doi pași era Hofburgul, reședința bătrînului împărat, a prea bătrînului împărat care se pregătea să sărbătorească șapte decenii de domnie" (p. 378). El însuși produs cultural al �Mitteleuropei periferiilor" Cornel Ungureanu își privește cu iubire
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
fluidizarea traficului, mașinile numite invariabil "camiones" seamănă cu autobuzele noastre din anii '50, casele din centru, deși viu colorate sunt multe într-o stare de avansată degradare, oamenii beau sucuri și lapte din pungă, cu paiul, stau pe jos la taclale, la masă ești întrebat dacă te interesează "la lectura de tu rostro" (să ți se ghicească în trăsăturile feței), magazinele de îmbrăcăminte seamănă cu cele de second hand de la noi, deși mărfurile sunt noi. Și încă un lucru interesant: clădirea
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
rubicondului ministru al turismului. Palmieri autentici poate găsi - ba chiar la prețuri mai mici - pe Coasta de Azur, în Canare, în Bahamas sau în Florida. Dacă tot e patriot pur sânge (așa ni-l arată posterele în care stă la taclale cu Dracula!), dl. Agathon ar fi trebuit să investească sutele de mii de dolari "palmați" în numele palmierilor în următoarele obiecte: scuipători, coșuri de gunoi, pungi de plastic, mături, stropitoare, aspiratoare, substanțe pentru distrugerea puricilor de mare și a algelor puturoase
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
pe muchia vidului își mișcă aripile aproape obscen deasupra acestui gol fără fler apatic egoist care nu găsește ceva mai bun de făcut decît să-i transforme în fibra sa ațoasă. Cotidiană Atîrnate-n cui metaforele aidoma unor pălării ochi la taclale aidoma paharelor la o masă simțăminte pe care inima le ronțăie cum semințe le scuipă cojile. Simptom epocal În ziua de azi strașnic ne tocmim la revolte. Matinală Cum o vestă antiglonț iarba din curte o echimoză pe cer (l-
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
provocarea. Au tăiat și ei puieți verzi și și-au cioplit rachete, în interiorul cărora au întins și împletit fîșii subțiri de piele și șireturi de ghete. Jucau aproape toată ziua, după care petreceau jumătate din noapte bînd și stînd la taclale în jurul focului, și înfulecînd mormane de păstrăvi pestriți, cu crusta crocantă și cu oase cu tot. Acolo sus, în tăriile munților, vremea bună se prelungește mult. Aerul era cristalin, fără o scamă de ceață, și în fața ochilor se ondulau coame
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
a refuzat, într-un fel, gloria și mondenitățile - nu se poate uita gestul de a nu merge să-și primească, la Stockholm, Premiul Nobel - un longeviv care a străbătut secolul cu aerul unui necunoscut mărginaș din Dublin, stînd, uneori, la taclale cu, de pildă, Peron, Jean Louis Barrault, Cioran, Madeleine Renaud, Peggy Guggenheim, Duchamp, Giacometti, Lucia Joyce, care s-a regăsit spiritual în spațiul cultural francez, care și-a scris piesele în franceză și apoi, mai tîrziu, și le-a tradus
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
paria. Deocamdată, femeia are pofte surprinzătoare, grețuri neașteptate dar și percepții acute, se mișcă greu și își ascultă curioasă interiorul: ,Un drum e cît ieri și alatăieri și azi laolaltă. Acesta-i începutul și totuși nu stau pe hol la taclale... Mă plimb printr-un rău blînd, fără ocol. Aș spune că ăsta-i noroc. Mă uit la mine ca la un beci din batiste, bandaje. Cumpăr săpun și lămîi și nădejde textilă. Sufletul mi-e un purice săpînd pe tăcute
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
de găsit pe Pământ, nici măcar în America. Acum vreo treizeci de ani, poate că aș fi exclamat și eu ca Maria Banuș: "ție îți vorbesc, America!", adăugând însă imediat: "Așteaptă-mă, că vin și eu!". Și cu toate că nu stă la taclale chiar așa, cu oricine, dacă Dumnezeu mi-ar auzi glasul și m-ar întreba acum: "Unde ești? Ce faci acolo?", i-aș răspunde: "Mă aflu, Doamne, într-o țară europeană care nu este primită în Europa și aștept ca norocul
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
de filaj, Securitatea a aflat lucruri fundamentale pentru siguranța națională și pentru stabilitatea regimului politic: obiectivul Nelu s-a magnetizat strașnic (o jumătate de litru de jamaică și un litru de vin nu sunt chiar de colea), a stat la taclale cu domnul Prună, responsabilul restaurantului, a fost la W.C. și era să fie mușcat de câini, a alunecat pe scara tramvaiului și și-a cumpărat țigări. Rațional, nimic din solitara escapadă bahică a lui Nelu nu este în măsură să
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
oriental, un areal pestriț în care fojgăiesc hoții, prietenii de pahar ajung mai devreme sau mai târziu să se omoare, iar prostituatele au relaxarea luminoasă a practicantelor unei meserii recunoscute de societate, pe deplin onorabile. La Constanța, bogatul stă la taclale cu săracul, icnetele hamalilor din port se aud de departe, iar marinarii străini iau la rând tavernele în cătuare de băutură ieftină și fete frumoase. Blocada este o carte a despărțirii de un anumit mod de viață, patriarhal și pitoresc
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
le iau la verificat. Un mic bar cu o terasă afară, Trattoria alla Nuova Speranza. Nu am avut curiozitatea să văd ce are de vânzare și la ce prețuri. De fapt, trei mese de plastic, unde stăteau câțiva bărbați la taclale cu o bere în față. I-am întrebat și pe aceștia. Oricât de confuză eram, punând o întrebare mă ajuta să mai fac pași spre adresa dorită. și, italienii sunt foarte amabili, cum am constatat. In capătul celălalt al pieței
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
O.G.: Cenaclul era un filtru... I.P.:Exact! Îmi proteja statutul social. Lovinescu nu aprecia viața de cafenea... îl preocupa altceva, pentru el literatura era ceva cu mult mai serios... o responsabilitate și o reflecție adîncă... El chiar disprețuia balcanismul, taclalele, fauna aceea boemă... O. G.: Spuneți-mi cîteva cuvinte despre succes, ce este și... I.P.:O, l-am avut tot timpul, în toate etapele vieții mele l-am gustat din plin... De două ori Premiul Academiei Române, în '43 și-n
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
de pe urma cărora s-a ales și cu o voce care-i șoptește, la răstimpuri, că mai are, poate, vreo probă de dat... Cu tot cu emoțiile cumplite care liceenilor și studenților de azi li s-ar părea, evident, reacții exagerate! Reconstituirea unor taclale despre orice și despre nimic îi arată Stelei Giurgeanu fața neschimbătoare a specificului național. Văicăreala generalizantă, despre lipsurile educației (un elev copiază o compunere în daneză pentru tema la engleză!), prostia șoferilor, agresivitatea vânzătorilor și, peste toate, incompetența politicienilor. Că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
prea tare de "metonimicul" "vis de glorie al recenziei", dar conștient că există o regulă și în acest joc, așa cum sînt și limite, admite și chiar jubilează în fața virtuților foiletonisticii. Foiletonul presupune "discernămînt veloce", "verdict imediat", el "nu stă la taclale", e atent la unic, la noutate, lucru foarte important pentru că "istoria noutății e o istorie a diferenței". Prin urmare pornește la întemeierea unei ierarhii, convins de Gaëtan Picon că "arta este o ierarhie" (vezi motto-ul), aplicînd criteriile în care
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
își scria romanul său crepuscular "cu sifon, cu sifon albastru", Nora Iuga îl scrie "cu cafea, cu cafea albastră". Și cu toate acestea scriitura rămîne întotdeauna feminină, pisicoasă, învăluită într-un aer de ființă care se autoalintă, care stă la taclale cu prietenele, care cutreieră cu plăcere magazinele de încălțăminte, care-i privește pe nemți cu o luciditate amestecată cu simpatie, o doamnă care se desparte de Berlin cu inima îndoită. În preziua despărțirii un cîine mare cu blană albă, de
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
că Laurențiu devenise senator și avea o funcție importantă în partidul său. Or, n-aș fi vrut să discut cu el împiedicîndu-mă în titlurile lui recent dobîndite. Cu Laurențiu Ulici, cel cu care înfiripasem o anumită prietenie, aveam chef de taclale literare și de o călătorie, cu trenul, ca pe vremuri, cînd, după ce ne instalam în cușetă, Laurențiu scotea un pachet de cărți și îmi propunea să jucăm ce joc știam eu mai bine.
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
primitoare, la Joie de Vivre găsești un loc în care te poti ascunde de zgomotul și agitația Bucureștiului, un spațiu în care te poți bucura de o mâncare delicioasă și de un ceai excelent, fie împreună cu cei dragi, stând la taclale sau jucând Monopoly, Dixit sau canasta, fie de unul singur, cu o carte bună în mână. Cele două prezente feminine care coordonează activitatea Joie de Vivre, Diana Dumitrel și Cristina Hociung, își propun să gâdile simțurile celor care vin la
salon de ceai şi mini-cuisine [Corola-blog/BlogPost/99515_a_100807]
-
căutați, nu veniți pe urmele mele, care oricum vor fi acoperite în curând de zăpada uitării. S-ar putea ca odată și odată să vă caut eu, aici, acolo, nu știu... Și dacă ne vom mai recunoaște vom sta la taclale amintindu-ne, bucurându-ne de revedere. Atunci vă voi împărți ghioceii, care sunt sigur că n-au să se ofilească, după ce vor fi sărutați de privirea Creatorului. Nu, nu mă va întreba nimic, ci îmi va zâmbi ca un tată
CRATER GHIOCEI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384197_a_385526]
-
cu pătura pe el, catârul zornăia harnașamentul, pufăindu-mi iarba fragedă... Acum are timp să mă privească, preț de câteva secunde, întorcând capul după vocea mea, prea ocupat să pască în paradisul verde, unde se afla... N-am chef de taclale cu individul, așa că plec, spunându-i de peste gard: - Dacă mai ai nevoie de ceva, strigă-mă! Preț de vreo două ore, cât a păscut catârul, m-a tot rugat: că mai vrea apă; că ar vrea să-i cumpăr un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
care fumezi iarba singurătății / sub felinarul mai rece ca un craniu / din piațeta cu turnuri în ruină / așteptînd eternul interviu / cu umbra-mi de uraniu / sosește-ntotdeauna dinspre turnul cu ceas / mă salută solemn / teatral / mă invită să stăm la taclale" (Umbre). Ne aflăm așadar într-o țară fantomatică, pseudonim al solitudinii, "o țară îndepărtată, / unde bate lumina ochilor tăi / prin ușa întredeschisă în spatele căreia stau singur, / nufăr îngenuncheat într-o stană de piatră" (Poemul de dragoste ). E un teatru de
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
înșele. Fiindcă, privată de dreptul de a intra în categoria temelor mari și chiar în aceea a temelor captivante, forma aceasta de zăbavă stilistică e - cu rare excepții - onestă valoric. Finalul - în care Foarță însuși apare printre personajele puse pe taclale, așteptând, înfrigurat, lectura unui manuscris care coincide cu acela al Roșului ușor... - mi se pare, din partea autorului, o concesie nefastă. Care-mi amintește nu atât de trama, cât de versurile sus-amintitului Levant: "În Geneză lumea crapă/ Cu troznit de-apocalips
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
el. Ne vine greu să credem că studentul recalcitrant l-ar fi înjurat, fie și în șoaptă, pe profesorul George Ivașcu la un examen, iar acesta, drept "recompensă" l-a chemat să lucreze la "Contemporanul". Prezența stenică, pus mereu pe taclale, plin de vervă și de umor, George Muntean i-a fermecat pe mai toți convivii, așa încât Nicolae Mecu, unul dintre colegii mai tineri de la Institutul " G. Călinescu", vorbește, pe bună dreptate, despre, "magia povestitorului", cum își intitulează evocarea din volumul
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
deasupra vasului fierbinte și asculta cu mândrie clocotul apei care fierbea, pe care apoi o turna peste plicul de ceai - un adevărat nomad. Se instalau în locuri stabilite, în campinguri, mereu în compania altora la fel ca ei, stând la taclale cu vecinii peste șosetele întinse la uscat pe frânghiile corturilor. Traseele călătoriilor erau stabilite cu un ghid, iar atracțiile însemnate cu sârguință. Până la prânz ne scăldam în mare sau în lac, iar după-amiaza porneam în excursie pe la monumentele antice ale
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
în care l-am primit, am coborât pe uliță până la prăvălia de paan, pe zidul căreia era înșurubată o cutie de tablă cu un telefon înăuntru. Eram de-ai casei acolo. În fața prăvăliei se învârteau câțiva oameni. Fumau, stăteau la taclale, așteptau să le fie preparat paan-ul și să le vină rândul la telefon. Am așteptat și eu să-mi vină rândul. Fiindcă știam că cei din jur trag cu urechea, la început am vorbit foarte încet. Institutul de alpinism se
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]