23 matches
-
de catra tribunalu. Articolul 54 Candu unulu seu mai mulți din tovarăși nu voiescu se oranduiasca judecători aleși, atunci în loculu celui, seu celoru ce n'au alesu, îi oranduesce tribunalulu de sine. Articolul 55 Prigonitorele părți dau înscrisurile și tacrirurile loru judecatoriloru celoru aleși, fără nici o formalitate de judecată. Articolul 56 Tovarasiulu ce zabovesce a da înscrisurile și tacrirurile sale, se supune a le da, prin porunca judecătoriei, în sorocu de dece dile. Articolul 57 Judecătorii cei aleși potu prelungi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
în loculu celui, seu celoru ce n'au alesu, îi oranduesce tribunalulu de sine. Articolul 55 Prigonitorele părți dau înscrisurile și tacrirurile loru judecatoriloru celoru aleși, fără nici o formalitate de judecată. Articolul 56 Tovarasiulu ce zabovesce a da înscrisurile și tacrirurile sale, se supune a le da, prin porunca judecătoriei, în sorocu de dece dile. Articolul 57 Judecătorii cei aleși potu prelungi, după trebuința, soroculu celu pentru darea inscrisuriloru. Articolul 58 De nu se innoesce soroculu darei inscrisuriloru, seu de s
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
din 1854, din data de 14 ianuarie, dată în care se sărbătoresc „Zilele comunei Vulturu”. La recensământul din 2002 avea o populație de 751 locuitori. Prima atestare documentară a localității Vulturu datează din 1854, pe 14 ianuarie, prin redactarea unui tacrir, în care se menționa numele comunei, pe atunci Cartalu (din , "vultur"). Documentul a fost descoperit de profesorul de istorie Nicolae Moroianu din Medgidia. Sărbătoarea „Zilele comunei Vulturu“ se desfășoară în perioada 7-14 ianuarie și aniversează atestarea documentară a localității. Sărbătoarea
Vulturu, Constanța () [Corola-website/Science/301150_a_302479]
-
din care am citat un exemplu în articolul de săptămîna trecută), sînt la fel de potrivite pentru o lectură istorică, pentru una lingvistică și pentru una de pură plăcere și curiozitate nespecializată. Gruparea temporală și tematică a textelor - "anaforale criminalicești cu întăriri, tacriruri, jelbi" ( deci rezoluții, rapoarte ale "comisiei de anchetă", plîngeri), implică o omogenitate lingvistică și stilistică și nu poate să nu pună în lumină lucruri noi. Aspectul cel mai frapant al stilului juridic-administrativ al epocii, plin de grecisme o parte tehnicisme
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
fi ferit de holeră. În Brașov și la băile de la Arpatac am stat pe la începutul lui august". S-a întors apoi la București, unde a fost numit, la 11/22 august, ocârmuitorul județului Teleorman, de către locotenența domnească, dar, negând, în "tacrirul" (interogatoriul) luat la 29 decembrie 1848/10 ianuarie 1849 de autoritățile Căimăcămiei instalate sub ocupație rusească după înăbușirea revoluției, orice participare activă la aceasta 280. Un răspuns similar l-au dat, la 9/21 decembrie 1848 și 10/22 ianuarie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cel de-al doilea declarând că a plecat din București la Câmpulung la 9/21 iunie, cu întreaga familie "din pricina boalii holerii ce bântuia Capitala"281. Mai curioasă a fost atitudinea lui Ștefan Turnavitu, comisar extraordinar în timpul revoluției, care, în "tacrirurile" la care a fost supus la 13/25 ianuarie și 10/22 februarie 1849, a tăgăduit orice colaborare cu guvernul provizoriu, pretextând că, fiind amploiat la Curtea Apelativă de Comerț și Divanul fiind închis, din pricina holerii, a părăsit Bucureștii, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
citită proclamația revoluționară, iar fratele său, căpitanul Alecu Racotă a primit dispoziții de la Guvernul provizoriu, proaspăt întocmit, să se deplaseze cu ostașii săi la Craiova și să ia orașul în stăpînire 283, cel dintâi a prezentat o versiune confuză în "tacrirul" luat la 2/14 iulie 1849, conform căreia el n-ar fi cunoscut adevăratul motiv al deplasării la Islaz și că n-a putut executa toate dispozițiile primite, deoarece "divizionul era răspândit din pricina bolii holerii", iar cel de-al doilea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
14 iulie 1849, conform căreia el n-ar fi cunoscut adevăratul motiv al deplasării la Islaz și că n-a putut executa toate dispozițiile primite, deoarece "divizionul era răspândit din pricina bolii holerii", iar cel de-al doilea a declarat în "tacrirul" din 22 iulie/3 august 1849 că n-a participat la marșul asupra Craiovei, "fiind izolat" atunci "de boala holerii"284. Aceeași minimalizare a rolului jucat în revoluție a demonstrat-o și protopopul Dincă din Craiova, în "tacrirul" luat la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
declarat în "tacrirul" din 22 iulie/3 august 1849 că n-a participat la marșul asupra Craiovei, "fiind izolat" atunci "de boala holerii"284. Aceeași minimalizare a rolului jucat în revoluție a demonstrat-o și protopopul Dincă din Craiova, în "tacrirul" luat la 9/21 februarie 1849, mărturisind că, deși la 13/25 iunie a întîmpinat în bănie Guvernul provizoriu condus de Heliade, după aceea "bolnăvindu-mă de holeră, din pricina zădufului și a ostenelii", a zăcut trei săptămâni și apoi, încă slăbit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
boală și nerefăcut complet, a primit poruncă de la superiorul său, arhimandritul Nichifor, să se deplaseze la cazarma din oraș, unde ostașii au jurat să apere Constituția 285. La fel, secretarul Tribunalului de Dolj din Craiova, Costache Petrescu, a afirmat în "tacrirul" din 11/23 martie 1849 că "la izbucnirea revoluției n-a luat nici o parte, fiind bolnav de holeră", aflând doar de venirea lui Gheorghe Magheru, Eliade, Tell și Pleșoianu în oraș și apoi de plecarea lor la București 286. La
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din 11/23 martie 1849 că "la izbucnirea revoluției n-a luat nici o parte, fiind bolnav de holeră", aflând doar de venirea lui Gheorghe Magheru, Eliade, Tell și Pleșoianu în oraș și apoi de plecarea lor la București 286. La "tacrirul" din 8/20 februarie 1849, Ștefan Gărdescu, fost suptocîrmuitor la plasa Blahnița (jud. Mehedinți) în timpul revoluției, a precizat că, în iunie 1848, el se afla trimis de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei săptămâni, aproape fiind să-mi pierd și viața"288. Tot așa, în "tacrirul" luat la 26 ianuarie/6 februarie 1849 lui Nicolae Balotă, administrator cu aprovizionarea armatei în Pitești, acesta a făcut cunoscut că, pe la "începutul lui iunie [1848], am eșit afară la o moșioară a mea dimpreună cu familia din pricina holerii", stând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sus n-au fost acceptate de autorități și cei mai mulți din cei amintiți au rămas în arest și au primit condamnări. Tot din provincie, profesorul Vasile Grădeanu sau Grădianu (1824-1862) din Buzău, ulterior doctor în medicină de la Paris, a declarat, în "tacrirul" de la 8/20 februarie 1849, că de frica holerii părăsise orașul încă de la 25 mai/6 iunie 1848, refugiindu-se "în muntele Penteleu la aer curat", dar la 16/28 iunie s-a reîntors la post; el a mai afirmat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
el a mai afirmat că, deși ocârmuirea revoluționară a județului Buzău i-a poruncit să deschidă școala în timpul verii, Grădeanu a amânat acest lucru "de frica holerii", până la 25 august/6 septembrie 290. Anchetând evenimentele de la București, autoritățile au luat "tacrir", la 8/20 decembrie 1848, lui Nicolae Cuțarida, amploiat la Departamentul din Lăuntru, privind prezența sa la palatul de pe Podul Mogoșoaiei, unde s-a încercat, la 19 iunie/1 iulie, răsturnarea guvernului provizoriu. Cuțarida a declarat că a întovărășit pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
astfel, orice participare la evenimentele ce au dus la eliberarea guvernului și eșuarea încercării de a-l răsturna de către coloneii Odobescu și Solomon. La 7/19 februarie 1849, negustorul Costache Suțescu, amploiat la Înalta Curte din București, a declarat la "tacrirul" ce i s-a luat că, silit de nevoi și forțat să-și îngrijească soția și copiii, bolnavi de holeră, a trebuit să accepte slujba de administrator al palatului Guvernuluiu provizoriu, de pe Podul Mogoșoaiei, la 24 iunie/6 iulie, dar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
coleg de guvern, generalul Christian Tell, "cap al oștirilor regulate" și ministru de Război, despre faptul că a "zăbovit aici în Slatina până astăzi, fiind fost lipsă de dorobanți, aflîndu-se împrăștiați din pricina cholerii ce urmează în această cetate"!293. În "tacrirul" luat la 11/22 martie 1849 lui Nicolae Marghiloman din Cerneți, suptocîrmuitor al plasei Blahnița din județul Mehedinți și ulterior căpitan de panduri "volintiri" din oastea lui Magheru de la Câmpul lui Troian, împricinatul afirma printre altele că "de la iunie 15
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
variabilă, până în toamnă. De pildă, avem mărturia lui Nicolae Gălășescu din Cacaleți, numit subocârmuitor al plasei Argeș, la 20 iulie/1 august, cu reședința la Pitești. Datorită "epidemiei holerii", mai toți fugiseră din oraș "din pricina bolii" - se dezvinovățea el la "tacrirul" ce i s-a luat la 3/15 februarie 1849, ca participant la revoluție - deoarece n-a stat în slujbă decât două săptămâni, fiindcă, îmbolnăvindu-i-se soția de holeră, a părăsit de îndată orașul, înapoindu-se la casa lui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
împedecat prea mult pe locuitori de a eși la câmp ca să adune bucatele; una din asta a fost principalele cauze de se întîrziase pe la mai multe sate strângerea bucatelor de pe cîmp"300. La 30 decembrie 1848/11 ianuarie 1849, în urma "tacrirului" la care a fost supus, preotul Gheorghe Slătineanu din Cerneți a mărturisit că, "duminică la 25 ale lunii iulie" [6 august st.n.], locuitorii ce mai rămăseseră nefugiți de holeră" au fost strânși la biserică spre a li se citi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1848, spre a scăpa de prigoana represiunii, care urmărea neîndurător pe cei vinovați sau presupuși vinovați, au căutat să se disculpe, invocând greutățile pricinuite de epidemia de holeră. Astfel, negustorul Petruță Cladoveanu din Cerneți, membru al Gărzii naționale, arăta la "tacrirul" din 13/25 decembrie 1848 că, "pă acea vreme [iunie 1848], ivindu-să boala holerii și în orașul nostru, m-am dus în deal la via unui cumnat, ce să numește Curila, unde am șăzut până la 4 de avgust [6 august
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dar că, îmbolnăvindu-se, a plătit o altă persoană ca să slujească în locul său; din această cauză, comisia de anchetă l-a eliberat pe chezășie 303. Alt amploiat mărunt la Ministerul Treburilor din Lăuntru, serdarul Dimitrie Boiarolu, se declara nevinovat în "tacrirul" ce i s-a luat, la 13/25 decembrie 1848, neavând nici un contact cu comisarul otoman Suleiman pașa, care a recunoscut locotenența domnească, și că nici nu l-a întîmpinat pe acesta la venirea sa în București, la 8/20
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Podgoria într-o stare jalnică și m-a picnit și pe mine, de m-a făcut să-mi întrerup câteva zile urgentele lucrări, n-am putut să vă dau alte notiții nove despre starea lucrărilor în această plasă"305. Din "tacrirurile" altor inculpați în revoluție aflăm cum a evoluat epidemia de holeră în perioada ei de stingere, în lunile august-septembrie. Astfel, Boicea Radovici (Radian) (1822-1873), "amploiat scriitor" la poliția din Craiova și secretar al generalului Magheru între 20 iule/1 august
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
orășenii din Pitești pledau pentru nevinovăția pitarului Stoian Crăciun, polițaiul orașului, ce a fost ales de ei "în vremea trecutei epidemice boale a holerii, spre îngrijirea de îngroparea morților și curățirea satelor molipsite", nejucând nici un alt rol în timpul revoluției; la "tacrirul" ce i s-a luat, la 8/29 februarie 1849, însuși polițaiul declara că a fost orânduit, chiar înaintea izbucnirii revoluției, de către maghistratul orașului "și de orășani de a îngriji întru cele ce să atingea de boala holerii"; și după
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
boala holerii, cât și în alte urmări despre ținerea liniștii orașului", neavând alte activități; drept pentru care a fost eliberat de comisia de cercetări pe chezășie 309. În sfârșit, un protopop Hristea, iconom din Roșiorii de Vede, a răspuns la "tacrirul" ce i s-a luat, la 10/22 martie 1849, că, "din pricina holerii, în tot cursul revoluțiii de trei luni, nu am eșit afară din orașul Rușii de Vede", dar de fapt s-a constatat că s-a alăturat revoluționarilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]