37 matches
-
devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul Hyphen, sub care cele mai multe forme spațiale sînt așezate, indică tocmai
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
la un punct, asociată. Modelator prin excelență, el își duce lucrările pînă la forma definitivă a turnării în bronz ori le abandonează în faza frustă a ceramicii pentru a le conserva deplin modelajul cu toate spontaneitățile sale. Interesat deopotrivă de tactilitatea materiei și de iconografie, sculptorul creează forme bizare, de dimensiuni în general mici, în care coșmarurile medievale și frustrările contemporane se întîlnesc cu o egală energie fabulatorie. Lupta cu animalitatea, cu tenebrele htonice, cu tentațiile și cu slăbiciunile noastre morale
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
aceea colcăitoare care n-a mai apucat să se exprime în imagine ori a fost deposedată de carnea proprie printr-un proces continuu de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria lumii, cu tactilitatea și cu imponderabilul ei. O răbdare descriptivă de tip balzacian se întîlnește cu o memorie proustiană care năvălește, asemenea unei viituri, prin labirinturi și biblioteci borgesiene pentru ca, finalmente, să se închege, dacă de închegare poate fi vorba aici, în construcții
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
filosofie la București și la Viena, două doctorate - unul la Universitatea din București (1996), celălalt - la Universitatea din capitala Austriei (1998), iar în 2005 obține docentura în filosofie la Universitatea din Viena, cu o lucrare despre o estetică fenomenologică a tactilității, a olfacției și a gustului. Este cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității vieneze, iar la Institutul de Romanistică predă cursuri de limba română pentru începători și avansați. Am întâlnit-o pe Mădălina Diaconu cu prilejul conferinței sale despre
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
mai faimos pictor al momentului, subiectul unei retrospective prezentate la Londra și acum la Berlin care se bucură de un enorm succes de critică și de public... Ca și de Kooning, artistul german este un colorist de excepție, preocupat de tactilitatea suprafeței pânzei. Mai mult, Richter, născut la Dresda în 1932, părăsind în 1960 Germania de Est pentru Düsseldorf, a navigat și el între două lumi, căutând să integreze modelul artistic al realismului socialist, în spiritul căruia a fost educat, cu
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
prin statutul lor obiectiv, prin natura lor elementară, cît și prin funcția lor practică, sînt materii brute, esențe constitutive ale lumii tangibile și, în esență, ele nu sînt disponibile pentru discursuri cochete și efecte ornamentale. Ele determină structuri, volume și tactilități, definesc spațiul și încorporează o sensibilitate frustă, însă refuză autonomizarea suprafețelor ca prezență în sine, bidimensională și opacă. Sub impactul noilor experiențe din spațiul artelor, mijlocite, în special, de tehnologiile noi, și în cadrul unei lecturi postmoderne a realului și, în
Sculptura, de la materie la sens (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7921_a_9246]
-
ca un tip de incantație al cărei scop unic este acela de a sparge blindajele stereotipiilor și de a străpunge carcasa așteptărilor prudente și raționaliste. Spre deosebire de pictură, mai gravă în intenție și mai puternic așezată în vecinătatea materiei și a tactilității, grafica lui Corneliu Vasilescu este o luptă grațioasă cu forțele de gravitație și, în același timp, un exercițiu pur de acrobație în condițiile unei stări de levitație deja dobîndite. Desfășurarea gestului artistic, cu aceeași putere de jubilație atît în spectrul
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
esențializat, fără a migra spre tipologie sau abstracțiune. Bronzurile care se înscriu în această categorie, austere și inocente în aceeași măsură, trimit nemijlocit către acea trecere ezitantă și înălțătoare de la austeritatea și vidarea de substanță vitală a bizantinismului dominant, la tactilitatea și senzorialitatea Renașterii. Pieta, 1966, Pieta, 1977, Orfeu, 1985, Sf. Willibrord, 1987, dar și Victorie, 1987, Ecvestră, 1987, și Pomona, 2000, chiar dacă, în mare măsură, fac parte dintr-un program eclezial, ilustrează perfect un tip de sensibilitate, o anume dinamică
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
cuvintelor și în interstițiile lor albe. Aici, în imagine, ea are o mai pregnantă dimensiune senzorială, tactilă aproape, care nu exclude nici particuralizările și nici incursiunea psihologică. într-un anumit fel, ceea ce ,,pierde" Bacovia în discursul liric, adică obiectualitatea și tactilitatea lumii, conservă în viziunea și în construcția formelor plastice, alcătuind, astfel, un întreg pe care cartea aniversară îl susține cu multe argumente.
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
abilităților manuale și al acțiunilor practice, într-un adevărat spațiu al infirmității, artistul plastic - și sculptorul cu precădere - continuă să rămînă, pentru multă lume, o forță primordială, un agent fecundator al materiei amorfe, un zeu htonic și un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui criteriu axiologic
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
conștientă ca nevăzători, pe lîngă sunete, voci și obiecte atinse cu mîna, mai apărea o puternică senzație de prezență a interlocutorului ori a reperului material mai apropiat. Dacă senzația asta ține de simțul tactil, apoi ea se produce În zona tactilității inefabile, e o impresie de cîmp energetic format În jurul celuilalt, ființă sau lucru, ce te oprește la marginea elastică a aurei sale, nu treci de o linie de demarcație și astfel nu te ciocnești de obstacol, simți că Între tine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
colorate sub care îi apărea. Gruber a descoperit la Beldiceanu și alte fenomene similare, în afară de audiția colorată. Pentru fiecare literă el simțea un gust deosebit, un pipăit, o temperatură, o rezistență și motilitate deosebite; avea ceea ce se numește: gustație, olfacțe, tactilitate, temperatură, rezistență și motilitate colorată. Chestiunile acestea le-a studiat Gruber cu multă inteligență, și pe când la Iași unii dintre noi ironizau pe Beldiceanu că la rostirea sau la reprezentarea unei anumite litere el simte că mănâncă „răbdări prăjite”, că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]