3,383 matches
-
un om care are o problemă cu femeile care poartă tocuri. Habar n-am dacă e ceva de capul de politician al Elenei Băsescu, dar mi se pare de prost gust să te iei de faptul că i-a luat taică-su un Jeep. Ce-are prezidentul cu eșapamentul? Și pe mine mă zgârie proastă folosire a limbii române în discursul politic, dar nici aici nu cred că e cazul să fim mai catolici decât Papă. Nici primul ministru nu și-
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
întreabă da nu poți să fi întâi credibil și pe urmă să ajungi notoriu? Asta cam așa e... :: grafică via Politică se face cu... “dar mi se pare de prost gust să te iei de faptul că i-a luat taică-su un Jeep” ctp e consecvent în propriul suc gastric. balosenia agresivă contra basescului e constantă și stilul e un soi de literatură de prost gust cu care-și epatează admiratorii. notorietatea în românia nu are nici în clin nici
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
treburile interne e o tifna propagandistica moștenita de la un criminal gingav și agramat”!!!! Adicătelea Decebal și Ștefan erau niște campioni ai diplomației moderne, care obișnuiau să “asimileze constructiv” criticile ambasadorilor români/otomani, la adresa corupției “administrațiilor” de la Sarmizegetusa ori Suceava!! Tare, taica, cum dracu reușești să le potrivești, bata-te Bono să te bată, de pezevenghi! I loved this one, D :). Keep it up. sunt marxiștii tăi bucurenciule,ce-i mai critici? @runbaby >:D< Pun pariu că Bucurenci habar n-are ce
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
de război și se zvonea că mulți dezertori s-ascundeau În Întunericul pădurii, apărând unde nu te-așteptai și lăsându-te doar cu izmenele pe tine. Ș-apoi mai avea cu cine schimba o vorbă. - Mergi departe, nepoate? - La Roman, tăicuță. - Apoi suie colea În spate, că n-or boșorogi boii dacă te-oi lua și pe dumneata. - Mulțumesc tăicuță, Îi zise tânărul cu glas obosit și se urcă pe loitre lăsându-și picioarele să atârne. Plăvanii porniră. Tânărul tăcea. Iar
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
lăsându-te doar cu izmenele pe tine. Ș-apoi mai avea cu cine schimba o vorbă. - Mergi departe, nepoate? - La Roman, tăicuță. - Apoi suie colea În spate, că n-or boșorogi boii dacă te-oi lua și pe dumneata. - Mulțumesc tăicuță, Îi zise tânărul cu glas obosit și se urcă pe loitre lăsându-și picioarele să atârne. Plăvanii porniră. Tânărul tăcea. Iar moșului nu prea-i venea la-ndemână să-i dea sămânță de vorbă. Parcă-i părea rău că-l
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Îi răspunse tânărul. - Ai ceva treburi la târg? - Așa și-așa... Și cum bătrânul n-avea ce să-l mai Întrebe, Îl lăsă În pace. Apoi, pentru ca să-și dezmorțească picioarele, se dădu jos din căruță, alergând ușor. - Ai fost bun tăicuță că m-ai luat. Puteai să mă lași pe drum. Ai suflet bun. Te-aș răsplăti cumva, dar nu prea am cu ce tăicuță. - Lasă, lasă dragu' moșului zise acesta Îmbunat. Poate că ți-or trebui banii În altă parte
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
pace. Apoi, pentru ca să-și dezmorțească picioarele, se dădu jos din căruță, alergând ușor. - Ai fost bun tăicuță că m-ai luat. Puteai să mă lași pe drum. Ai suflet bun. Te-aș răsplăti cumva, dar nu prea am cu ce tăicuță. - Lasă, lasă dragu' moșului zise acesta Îmbunat. Poate că ți-or trebui banii În altă parte. Eu mulțumesc lui Dumnezeu că voi face ceva parale cu harbujii ăștia, dacă m-ar lăsa În pace și nu mi-ar rechiziționa căruța
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
altă parte. Eu mulțumesc lui Dumnezeu că voi face ceva parale cu harbujii ăștia, dacă m-ar lăsa În pace și nu mi-ar rechiziționa căruța. Am auzit că așa stau lucrurile de când s-a apropiat frontu. - N-ai teamă tăicuță că n-or fi ai noștri chiar așa de strâmtorați Încât să-ți ieie căruța. Că doar cu ea te mai urnești și dumneata dintr-un loc În altul. Și-apoi nemții sunt Încă departe. N-au cum să treacă
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Dar ce ai În pachetele acelea, Întrebă bătrânul ca și cum atunci le observă? - Păi ce să fie. Cărți. Am câteva cărți și niște aparate făcute de mine, răspunse tânărul zâmbind. ―Si ce faci cu ele? Ți-aduc vreun folos? - Îmi aduc tăicuță, mi-aduc. Tot ce-i scris pe lumea asta are și părți bune și părți rele. De cele bune trebuie să ne folosim, iar de celelalte să ne păzim. Eu de mic am tot buchisit. Și-acum, dacă tot nu
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
A dat bani În dreapta și-n stânga și m-a scăpat. Că dacă n-ar fi făcut așa poate eram și eu acum un mort glorios prin vreo tranșee. - Ah! așa, zise bătrânul cu miez. Și-acum ce faci? - Învăț, taică. Învăț. - Ce poți să Înveți atâta? Că doară văd că ești destul de mare. Nu mai ești de vârsta școlarilor. - Apăi omul cât trăiește Învață, tăicuță. Eu, de pildă, Învăț cum să fac niște prafuri. Apoi, văzând că bătrânul n-a
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
glorios prin vreo tranșee. - Ah! așa, zise bătrânul cu miez. Și-acum ce faci? - Învăț, taică. Învăț. - Ce poți să Înveți atâta? Că doară văd că ești destul de mare. Nu mai ești de vârsta școlarilor. - Apăi omul cât trăiește Învață, tăicuță. Eu, de pildă, Învăț cum să fac niște prafuri. Apoi, văzând că bătrânul n-a Înțeles nimic, adăugă, adică să vezi dumneata, Învăț cum să fac doctorii pentru bolnavi, tăicuță. La care bătrânul se lumină. - Aha, ești spițer care va să zică. - Cam
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
mai ești de vârsta școlarilor. - Apăi omul cât trăiește Învață, tăicuță. Eu, de pildă, Învăț cum să fac niște prafuri. Apoi, văzând că bătrânul n-a Înțeles nimic, adăugă, adică să vezi dumneata, Învăț cum să fac doctorii pentru bolnavi, tăicuță. La care bătrânul se lumină. - Aha, ești spițer care va să zică. - Cam așa ceva. Ajunși aproape de moara lui Rollic, tânărul, după ce mulțumi, se Îndreaptă spre centrul orașului. Adrian reuși cu greu să găsească un loc unde să-și odihnească trupul obosit. Sute de
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
se găsesc pe lumea asta?!... El să fie În stare! - și, iarăși, Isi declina convingerile, ori experiențele de parizianca disprețuitoare de barbati nevolnici: Numai, să nu fie prea neamț! Știi, eu cred ca este la fel de rigid și de Încuiat că taică-său; așa-i soarta bărbaților neîndemânateci la femei!... - Pentru a adăuga repede : Dar asta nu trebuie considerat defect pentru un principe domnitor, ci dimpotrivă! Vei aduce pe tron un garant sobru care, fiind și cavaler, deschide porți spre alte case
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
gândești la Josephine, al cărei sânge strigă Vive la France?!... Sau, măcar gândește-te la tânărul prinț, c-a făcut o pasiune zguduitoare pentru nepoata celui care a fost gloriosul nostru Murat și, dacă nu-l oprea, tot fricosul de taică-său care, imediat i-a spus că n-are destui bani ca să trăiască la Paris cu o femeie de lume mare, ar fi fost imediat dispus să devină cetățean francez! - Chiar așa? - Chiar așa, mon petit! - răspunse veselă distinsa doamna
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
și nu mai aveți nici o scăpare spre o altă profesie? - La șase ani și ceva, când am fugit în Abisinia, fără să ajung vreodată acolo, am știut că n-o să mai scap de robia și fobia scrisului. Oricât a-ncercat taică-meu să-mi schimbe opiniile. Bătând la mine ca la făsui!... - În ce relații ați fost de-a lungul timpului cu critica literară și, în general, ce părere aveți despre criticii literari și despre rostul lor pe... lume? - Excelente! Și
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
care a contat întotdeauna că ar putea s-o vândă la nevoie, la bucată. Domnul Carol s-a uitat îndelung, umilit, în valiza deschisă, la manuscris, la colecție, la celălalt costum al său gri petrol, cu trei piese, moștenit de la taică-su și la lenjeria de corp pusă alandala de către Craii apărători ai ordinii. Apoi, calm, le-a explicat că într-o viață anterioară avusese aceste nobile preocupări și, în ciuda aparențelor și circumstanțelor, continua să le aibă. Atunci, dezarmați, jandarmii au
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
pungă i-a înghițit aurul, ori nopțile i-au mîncat zilele. Va zidi pe nevreme și pieziș... Leandru, care asculta toate astea și care gîndea mereu nu la ziua de mîine, ci la cea de poimîine, îl iscodea mirat pe taică-său care lua o lingură cu boabe, în vreme ce el, Leandru, apuca să mănînce trei. În familia lui, numărul total de linguri cu boabe era dinainte stabilit pe fiecare cap și nimeni din ei nu întrecuse măsura drămuită la o porție
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
că a fi ca toți ceilalți, nu-i nici o scofală... Greaca așadar, o ratasem. Odată, spre 1970, apărându-mi o carte, nu știu ce îmi venise și mă apucasem să-i vorbesc de Ifigenia, fiica mai mare a lui Agamemnon. Și cum taică-său trebuise s-o jertfească pentru îmblânzirea zeiței Artemis, cu vânătoarea, întrucât Agamemnon ăsta făcuse greșeala să ucidă un cerb de-al ei, care era sfânt, și că... - Mama asculta extrem de atentă, cu ochelarii ei groși ridicați, pe frunte... Când
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
de Radu Petrescu sau Adrian Marino. Îmi lipsește respectul pentru cultură. Citesc o carte cum ai suge un os. După aceea, o arunc. O arunc chiar la propriu de cînd ne tot pregătim să ne mutăm. Nu fac, totuși, ca taica de la Eșelnița care, după ce citea fără să răsufle cărțile trimise de tata (pînă îi intra vaca în trifoi), le folosea nu spun cum". Se străvede aci paradigma cioraniană, căreia dl. Ciocârlie îi dă tîrcoale neîncetat, irezistibil atras, dar și refuzat
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
Arpad cel tînăr și de-o vîrstă cu mine striga, bătîndu-se cu pumnii în piept că fără ei regimul comunist ar fi rezistat o mie de ani, ca al führerului. Și mulțimea îl ovaționa. Nu știa că lucrase ca și taică-su în Securitate, sau nu mai conta. Ei, cei de acolo, cu el în frunte, făcuseră revoluția!” (pp. 28-29) Starea de confuzie din zilele revoluției nu a fost decît începutul unui lung șir de dezamăgiri. Ajuns jurnalist (inițial, în presa
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
Timișoara la simpozionul „Scriitorii și pacea”, de care vorbește și Mircea Zaciu în jurnalul lui. Cît despre Nicolae Ceaușescu, nu trebuia să fii nu știu ce potentat ca să-i poți telefona personal, el însuși n-o făcea pentru că moștenise această putere de la taică-su, ci pentru că luptase toată viața pentru drepturile poporului său și pentru că Ceaușescu, din motivul ăsta, îl respecta. Fiindcă, de exemplu, de ce trebuia Octavian Paler, care era redactor-șef de ziar, să-i dea lui, Adrian Păunescu, telefon? „Ce, eu
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
oare văzut aici începutul unei ere noi? În același an, au început persecuții sîngeroase împotriva evreilor din Polonia și Ucraina, conduse de un șef de bandă cazac, și nici pînă în ziua de azi nu s-au oprit. “Odinioară, zicea taică-meu, între o calamitate și alta exista întotdeauna un răgaz; de la blestematul ăla de an, calamitățile se succed într-un șir neîntrerupt, n-am mai cunoscut încă o asemenea înșiruire de nenorociri. Nu e și ăsta un semn? I-am
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
oftat adânc: Pe semne păcatele mele cele mai grele m-au aruncat aici să învăț niște țopârlani sălbatici... Iar tu, Oșlobene, care te robești pântecului și nu-ți dai câtuși de puțin osteneală minții, te-i face popă popă, ca taică-tău, când s-o pustnici toți bivolii din Mănăstirea Neamțului Vituperație colosală. Prost cum e, Nică i se plânge lui taic-său, popii Oșlobanu. Acesta e un zbir, un apucat, un zurbagiu... Într-o zi, părintele Duhu și cu un călugăr
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
știa să se descurce, singura soluție era pesemne să studieze, era al șaselea din opt frați și, la nici o lună după venirea la Madrid, găsise deja doi elevi pe care-i medita la desen tehnic. Dacă nu vorbea bine de taică-său și se referea la el doar cu particula "don", de parc-ar fi vorbit de un străin, asta era din alt motiv. Don Aristóbulo era judecător și lucrase ani în șir într-un Tribunal de Ordine Publică. Și asta
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
e... Cred că am chiar și gheață în frigider - s-a uitat întâi la Marcos, pe urmă la mine. Aveți un plan mai bun? Jaime locuia foarte aproape de Piața Spaniei, pe o străduță care dădea în Cuesta de San Vicente. Taică-său, care o fi avut motivele lui să nu se încreadă nici un pic în el, ar fi preferat ca fiu-său să stea la un cămin bun, dar argumentului disuasiv al prețului s-a adăugat existența unei camere libere în
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]