19,148 matches
-
din urmă, prin vicleșug, de către un Spân și Îl face slugă sub amenințarea morții, când a coborât Într-o fântână ca să ia apă. Feciorul de Împărat este nevoit să jure că nu va spune nimănui cine este de fapt, păstrând taina „până când va muri și iar va Învia”. Spânul Îl numește Harap-Alb, (un oximioron eminescian) și a urmat să-l slujească cu credință, respectându-și jurământul. Ajunși la palatul Împăratului Verde, Spânul se dă drept nepotul acestuia, deși fetele acestuia Îl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trebuințele scenice.” Formula literară a monologului interior, Împletită cu influența biblică În conturarea personajului atribuie dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină să propovăduiască În cetatea Ninive, cuvântul Domnului, Întrucât păcatele celor de acolo ajunseseră până la cer. După ce acceptă misiunea, Iona se răzgândește, se ascunde pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește pentru nesupunere, trimițând un vânt ceresc, provoacând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poposind o vreme În oraș, adolescentul, pasionat de teatru, sărea peste ulucele gardurilor. În următorii ani, viitorul dramaturg a copiat roluri și a oficiat rolul de sufleor, iar aceste momente i-au dat posibilitatea să cunoască foarte multe lucruri și taine ale artei dramatice. Toate acestea Îi vor servi, nu peste multă vreme, În cariera de autor dramatic. Înclinat spre satiră, se avântă cu entuziasm În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
edit., București, 1982-1992 (în colaborare cu Maria Simionescu), Sburătorul. Agende literare, I-VI, București, 1993-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Gabriela Omăt și Margareta Feraru); Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, pref. edit., București, 1997; Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei, text întregit și încheiat de edit., București, 1999. Antologii: Masca (Antologie de proză fantastică românească), pref. edit., București, 1982; Proza umoristică românească, pref. edit., București, 1985. Traduceri: Phillippe van Tieghem, Marile doctrine literare în Franța, București, 1972; Villiers de l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
zi fără anotimp (1980) și romanul Câmpia singuratică (1981; Premiul revistei „Săptămâna”) aduc, ca și celelalte pagini de proză, texte de observație și acțiune, „scrise într-un ritm viu, care se citesc pe nerăsuflate” (Sorin Titel). O nouă alcătuire romanescă, Taina stelelor (1982), ori nuvelele din Ispita speranței (1983) surprind prin dezinvoltura cu care autorul trece de la cel mai acut realism la magia onirică și deschiderile poetice. Același amestec de gingășie și brutalitate, de naturalism abrupt întrerupt prin cădere în emoție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea lor sunt în regresie. SCRIERI: Iarba pierdută, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței, București, 1983; Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt iluziile mele?, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
povestirii, RL, 1979, 39; Artur Silvestri, Observația mediilor marginale, LCF, 1979, 40; Gheorghe Pituț, Un roman din povești, LCF, 1980, 16; Mircea Popa, Spectaculosul acțiunii, TR, 1981, 10; Piru, Debuturi, 117-120; Roxana Sorescu, Reabilitarea epicului, VR, 1982, 7; Mircea Constantinescu, „Taina stelelor”, RL, 1983, 5; Ioan Holban, „Taina stelelor”, CRC, 1983, 7; Mircea Constantinescu, „Ispita speranței”, RL, 1983, 52; Cornel Munteanu, „Ispita speranței”, ST, 1984, 3; Iulian Constandache, „Scrisori de pe front”, SPM, 1984, 32; Dem. Niculescu, „Scrisori de pe front”, CNT, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
mediilor marginale, LCF, 1979, 40; Gheorghe Pituț, Un roman din povești, LCF, 1980, 16; Mircea Popa, Spectaculosul acțiunii, TR, 1981, 10; Piru, Debuturi, 117-120; Roxana Sorescu, Reabilitarea epicului, VR, 1982, 7; Mircea Constantinescu, „Taina stelelor”, RL, 1983, 5; Ioan Holban, „Taina stelelor”, CRC, 1983, 7; Mircea Constantinescu, „Ispita speranței”, RL, 1983, 52; Cornel Munteanu, „Ispita speranței”, ST, 1984, 3; Iulian Constandache, „Scrisori de pe front”, SPM, 1984, 32; Dem. Niculescu, „Scrisori de pe front”, CNT, 1985, 13; Emil Manu, „Livada viselor”, LCF, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
consubstanțială religiei ebraice. Lucrul acesta se verifică din plin și în cazul creștinismului, care a absorbit, spongios, etica ebraică a neuitării. Imperativul aducerii aminte s-a încuibat tocmai în ritualul nodal al cultului creștin. Frângerea pâinii, ce stă la baza tainei împărtășaniei, conține în sine porunca euharistică: "Să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea" (Luca, 22:19). Aceeași centralitate o atribuim memoriei și în conștiința națională. Memoria este la fel de substanțială națiunii aceasta este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care a fost construită și reconstruită memoria colectivă ca fundament suportiv al formulei identitare promovată de autoritățile statele. O ultimă constatare, menită să puncteze epilogal acest capitol introductiv. În pofida respectării practicii devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul locului tainele teoretico-metodologice ale lucrării de față, păstrăm speranța că cititorul care se va încumeta să pătrundă în hățișul textual care se întinde înaintea lui va fi răsplătit pentru efortul său. Alte surprize conceptuale îndosite în paginile volumului stau a fi descoperite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Trocul prevedea promisiunea elevării statutului clerului unit la nivelul celorlalte confesiuni recepte, în schimbul acceptării a patru puncte ale dogmaticii catolice: recunoașterea papei; acceptarea doctrinei filioque (Purcederea Sfântului Duh și de la Fiul); admiterea existenței purgatoriului; în fine, folosirea pâinii nedospite în taina euharistiei (Constantiniu, 2011, p. 165). Afacerea a fost oficializată prin emiterea primei Diplome leopoldine privind unirea din 1699. O a doua diplomă, emisă în 1701 pentru a contracara nemulțumirea populară față de unire, recunoștea drepturi civile depline nu doar clerului unit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al conținutului Bucoavnei, care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81 1,82 18 sfânt 51 1,14 27 Dumnezeu 41 0,92
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81 1,82 18 sfânt 51 1,14 27 Dumnezeu 41 0,92 30 Duh 32 0,71 34 cap 28 0,62 38 taină 25 0,56 40 stih 24 0,53 41 preot 22 0,49 44 Părinte 21 0,47 46 Fiu 21 0,47 47 Păcat 20 0,44 Sursa: A. Goția (1989, pp. 113-114) Tabelul nu include conjuncții și prepoziții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
idealul sacru al sacrificiului suprem pentru patrie. Povestioarele sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se grav, într-un registru liturgic, printr-o cascadă de "Rugăciuni", secondată de "Cele zece porunci" și în cele din urmă, de cele "Șapte Taine ale Legii Nouă". Cât despre patrie, națiune, deșteptare etc., nicio referință nu este reperabilă în acest text dedicat aproape în totalitate formării sinelui religios. Chiar și Manualul de patriotism, publicat la Iași în 1829 de către Iancu Nicola (de fapt, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-un misticism naționalist, și resorbindu-și auditoriul după sine în această trăire mistică, Delavrancea le revelează copiilor cărora le este adresat discursul că, precum "în sfânta noastră religie, noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
către care oratorul își împrăștia emisiunea discursivă. Intenția emitentului era, fără îndoială, aceea de a transfigura, de a produce o epifanie colectivă, care să le reveleze intern celor care s-au cuminecat din cuvintele profetului orator necesitatea sacrificării întru împlinirea "tainei misiunii noastre istorice pe pământ" (p. 23), anume formarea unei singure ființe românești, una și nedespărțită. Tulburătoare sunt elogiile închinate morții, care prefigurează tragicul cult al morții fanatizat în crezul legionar, în care moartea este slăvită și îmbrățișată ca misiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu vede o altă modalitate de a intra în Istorie (cu majusculă) decât prin brutalitatea violentă a războiului, Blaga găsește "salvarea prin stil" (Durandin, 1998, p. 209). "Sufletul românesc" devine obsesia analitică a filosofilor națiunii, care încearcă să-i reveleze tainele etnice, prin abordări etnopsihologice (Rădulescu-Motru, 1937) ori prin mijloacele monografice specifice Școlii sociologice de la București, la care trebuie adaugate eforturile teologale întreprinse de N. Crainic, D. Stăniloae sau M. Vulcănescu. Indiferent prin ce mijloace specifice, radiografierea idiografiei spiritualității românești, stabilirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou avânt. Dar încercarea fu crudă și mai grea decât putea să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri (un mileaniu de năvăliri). Ea sădi în inima Românului răbdarea, răbdarea de mucenic până la clipa mântuirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însă încă din aceste zile la organizarea observării eclipselor totale de Lună de la 4 mai și 28 octombrie, respectiv a celebrei Comete Halley, în ultimele luni ale anului. Există o limită de vârstă pentru cei dornici să se inițieze în tainele Universului? Vă adresez această întrebare deoarece am văzut printre vizitatorii dumneavoastră nu numai tineri și maturi, ci și copii de grădiniță... Un spectacol de planetariu este foarte atractiv - avem repetate experiențe - și pentru cei de 5-6 ani, și pentru cei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de a le valorifica muzeistic, așa cum dânsul făcuse în satul vecin cu noi, din păcate acum dispărut înainte de vreme. Informații despre oamenii de altădată, prin care ni s-a imprimat drept trăsătură caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia Sion având ascendență răzeșească veche, și mama, Ștefana, născută Druță, descendentă din țărani clăcași. Lor și tuturor consătenilor mei, oameni de bine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreme instituția care și-a asumat rolul de a continua instrucția și educația, după ce copilul dobândea sau nu „cei șapte ani de-acasă”, a fost Biserica. În cadrul ei erau întrunite o sumă de condiții și mijloace, pentru ca tineretul să deprindă taina scrisului și a cititului, materiile indispensabile din timpul respectiv. Măsuratul și, implicit, socotitul au rămas o îndelungată perioadă în seama familiei, prin muncile practice ale copiilor alături de părinți: băieții, la calculat mărimea terenurilor, a cantităților de produse agricole și valoarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un val mă absoarbe dintre muritorii de rând mă învață a apune Tăcerea semnului Prea multă rostire vorbe sălbatice culori la care nu ajung nici văzul nici timpanele șubrede ochii adulmecă alte înțelesuri vocale pun o peliculă peste lucruri și taine adulmecă miezul ființei dar nu îl ating o, nu îl ating niciodată luminos ca zăpada doar semnul tăcerii Dincolo Ce sunt acești nori păguboși ce-mi leagănă gândul până departe încât pot vedea marginea marginei adâncul de acolo de sus
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
2105.00.99 -- Deminimum 7% - 225. 5 21.06 Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte: 2106.10 - Concentrate de proteine și substanțe proteice texturate: 2106.10.20 -- Care nu conțin grăsimi din lapte, zaharoza, izoglucoza, glucoză, amidon sau taină de cartofi (fecule), sau conțin sub 1,5 % grăsimi din lapte, sub 5 % zaharoza sau izoglucoza, sub 5 % glucoză, amidon sau fecule - 18.2 2106.10.80 -- Altele - 18.2 2106.90 - Altele: 2106.90.10 -- Preparate numite "topite" - 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]