29 matches
-
sure;pe masura creșterii cantității de cereale,a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din insula,militare și comerciale,și noul cartier plasat la malul stâng moldovenesc al fluviului.I talienii vor dota într-o primă etapă cetatea fortificata propriu-zisă cu port cu antrepozite, magazii, case de locuit pentru negustori și autorități, sediile unor instituții bancare,instituții oficiale,lăcașe de cult (biserici ortodoxe sau catolice). Ca urmare a volumului mare de
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
într-o vreme în care aliniamentul graniței de nord a Regatului României din partea de vest a Moldovei, trecea la o mică distanță de viitoarea cale de circulație. Fiind făcută cu participarea drumarilor italieni, șoseaua a căpătat numele popular de "„Drumului Talienilor”". Lucrările de artă rutiere - bine conservate și în bună stare de funcționare și astăzi, au inclus poduri metalice de traversare a pârâului "Suha" din grinzi cu zăbrele și calea sus, precum și podețe în boltă din zidărie de moloane de piatră
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
de stat de la 23 august 1944, porțiunea montană a șoselei a fost teatrul unor lupte grele. Din imediata proximitate a "Pasului Stânișoara" - unde fuseseră construite cazemate, armata germană a executat tiruri de artilerie până la aliniamentul văii Moldovei. În timpul luptelor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente. Au mai rămas doar treptele de piatră pe unde se ajunge la soclul pe care s-au montat mai târziu o cruce metalică (luată de la o biserică mutată) și o troiță. Mai târziu, cazematele au
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și căuta bărbatul. Și în epoca actuală pe ambii versanți ai muntelui, există atât amintirea cât și urmașii drumarilor care au venit din Peninsula Italică. De la cumpăna apelor ("Crucea Talienilor") spre est până la poale, porțiunea montană (minoritară) este reprezentată de un terasament pietruit. Restul drumului (majoritatar) spre intersecția cu DJ209A este asfaltat. Spre vest coborîrea spre Borca (aproximativ 10 km porțiunea montană și aproximativ 12 km pe valea Sabasei), este
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
identificate mici rezerve de petrol, exploatate numai la Pipirig, din 1983. Activitatea turistică este inegal repartizata, concentrându-se în principal în arealul Parcului Natural Vânători Neamț. În partea de nord, acoperirea cu servicii turistice este centrată în arealul limitrof "Drumului Talienilor" (DJ209B) - pe versanții vestici, activitate în curs de dezvoltare Accesul spre asistență medicală înspre vest, este grevat de necesitatea de a traversa culmea Carpaților Orientali spre Târgu Mureș (prin pasurile Petru Vodă și Creangă în zona nordică , respectiv prin Pângărați
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de regele Carol I pentru a construi șoseaua. Drumul, cunoscut sub indicativul DJ209B, leagă comună Malini (situată pe DJ209A care duce spre zona orașului Fălticeni), de Borca (situată pe DN17B de pe valea Bistriței), prin Pasul Stânișoara. De la cumpăna apelor (Crucea Talienilor) spre est pînă la DN 2E (Cornu Luncii - spre Fălticeni) sunt aproximativ 41 km (din care aproximativ 7 km ai DJ209A), din care asfaltați sunt majoritatea. Restul, de o calitate relativ rezonabilă, reprezintă porțiunea montană pînă la trecătoare. Spre vest
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
apa Prutului), iar cei trei tovarăși au pornit pe urmele lor. Vitoria și Gheorghiță pornesc pe valea Negrei pe urmele turmelor de oi, trecând prin Șaru Dornei, Păltiniș, Dârmoxa, Broșteni, Borca și Sabasa și traversând apoi Pasul Stânișoara (pe Drumul Talienilor) până în Suha (localitate înglobată astăzi în satul Mălini). Ajunsă la Suha, Vitoria află de la crâșmarul Iorgu Vasiliu și de la soția lui, Maria, că au trecut acolo prin toamnă numai doi oieri și nu trei. Cei doi oieri, Calistrat Bogza și
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
au îmbogățit brusc în ultima vreme, iar nevestele lor deveniseră fudule și începuseră să facă risipă. Chemați la primărie și întrebați, Bogza și Cuțui afirmă că au cumpărat toate oile lui Lipan și s-au despărțit de acesta la Crucea Talienilor, Nechifor întorcându-se înspre casa lui. După ce se sfătuiește cu Vitoria, crâșmărița Maria lansează un zvon în Suha că vânzarea oilor către cei doi gospodari este discutabilă, deoarece s-ar fi făcut fără martori și fără semnarea vreunui document doveditor
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
din România, în special "Sfera politicii", "Studia politică" și revista "22". În total are în jur de 150 de articole publicate în limbile engleză, franceza sau română (unele fiind traduse și în alte limbi, inclusiv ebraică, spaniolă, croată, cehă, poloneză, taliana și olandeză). Între 1997 și 2003, a publicat raportul trimestrial despre Republică Moldova în "East European Constituțional Review", iar începând din anul 2006 a fost invitată să contribuie raportul anual privind dezvoltările politice din România în "European Journal of Political
Lavinia Stan () [Corola-website/Science/316913_a_318242]
-
olador] n[o] i[dentificado]; germ. Agfa < A[ktien]g[esellschaft] f[ür] A[nilinfabrikation] "Societatea cu răspundere limitată pentru fabricarea anilinei"; TÜV < T[echnischer] Ü[berwachungs]v[erein] "Asociația pentru supraveghere tehnică"; it. FIAT sau Fiat < F[abbrica] I[taliana di] A[utomobili] T[orino]; lat. INRI < I[esus] N[azarenus] R[ex] I[udaeorum] "Isus Nazariteanul, Regele Iudeilor"; magh. áfa (= rom. TVA) < á[ltalános] f[orgalmi] a[dó] "taxă generală pe circulație (a mărfurilor)"; Elmű < El[ektromos] Mű[vek
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, care s-au îmbogățit peste noapte. La Suha, l-au găsit pe Lupu, câinele lui Nechifor Lipan, la un gospodar. În această zonă, unul dintre cei trei oieri a dispărut. În drum spre Crucea Talienilor, câinele descoperă într-o prăpastie rămășițele lui Nechifor Lipan. Oamenii stăpânirii au fost mai mult spectatori și au ascultat discursul muntencei, de reconstituire a întâmplărilor. Implicat în viața pastorală, Gheorghiță, fiul Vitoriei, se va maturiza în această călătorie, care este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii amintiri ale copilăriei sale, râul coboară din Obcina Stânișoarei în vârful căreia sclipește, albă, Crucea Talienilor, locul unde - cum scrie Sadoveanu în Baltagul - fusese omorât Nechifor Lipan. Înșirat pe stânga Suhăi, satul Poiana Mărului are, chiar în fața caselor, apa cu unde verzi care se mărunțesc pe prund, cu păstrăvi și cu boișteni. În partea dimpotrivă se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului apare una din cele mai modeste construcții ale satului: joasă, albă și curată
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din spinare. Ce vrai?! se răstește Ștefan. Bo... bolovanu'... bâiguie el cu mâna întinsă. Lasă-l! se stropșește Ștefan. Mâna lui Mihail, întinsă, cade... Ștefan dă roată, cu pași domoli. Tușește ușor. Furtuna a trecut. Își scoate bolovanul. Și cu 'talienii ceia ce veste-poveste-i, pârcălabe de Cetatea Albă? întreabă Ștefan. Herman sare în poziție de drepți pocnind din călcâie: Raportez! Talienii tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui Mihail, întinsă, cade... Ștefan dă roată, cu pași domoli. Tușește ușor. Furtuna a trecut. Își scoate bolovanul. Și cu 'talienii ceia ce veste-poveste-i, pârcălabe de Cetatea Albă? întreabă Ștefan. Herman sare în poziție de drepți pocnind din călcâie: Raportez! Talienii tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poziție de drepți pocnind din călcâie: Raportez! Talienii tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce poruncit facem Măria Ta? Ștefan se gândește câteva momente. Măria mea poruncit: 'talieni oaspete drag la Moldova este. Dus la Suceava. Slobozit la Italia. Care rămas, dat fata frumos la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce poruncit facem Măria Ta? Ștefan se gândește câteva momente. Măria mea poruncit: 'talieni oaspete drag la Moldova este. Dus la Suceava. Slobozit la Italia. Care rămas, dat fata frumos la el, moldovean făcut. Aista poruncit Măria mea! Jawohl! răcnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce poruncit facem Măria Ta? Ștefan se gândește câteva momente. Măria mea poruncit: 'talieni oaspete drag la Moldova este. Dus la Suceava. Slobozit la Italia. Care rămas, dat fata frumos la el, moldovean făcut. Aista poruncit Măria mea! Jawohl! răcnește el pocnind din cărâmbi. Da' cu boambele celea cum fu, neamțule? îl scormonește Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
avem!" m-am grozăvit eu. El nu înțelegea sau se făcea că nu pricepe. "Cenuș, bree! Cenușă!!", i-am răcnit în ureche. "Aaaa!... Cenere!... Cenuso. Întelego! Capisco!" s-a dumirit el. "Sei tranquillo, am adăugat eu cu bruma mea de taliană, o să aveți și voi cenere... A Roma!... A Veneția!... Cenere de palazzo! Cenere de cattedrale! Cenere universita! De toate o să aveți! Memento Constantinopole, Serenissime!" Mascalzzoni a capisco subito. S-a gălbejit și a tăcut mâlc. I-am băgat morcovul, râde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cenușă și oase arse, bombăne el sarcastic. Și turcaleții ce s-au bucurat de milosârdia Măriei mele... Să și-i ia, destul mi-au împuțit temnițele și mi-au mâncat păsatul! Altceva! Ce mai pohtește Prealuminatul?! "Să fie înturnați tinerii talieni din Caffa, fugarii pripășiți în Moldova!" De unde să-i iau?! I-am slobozit! Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân de moldovancă... Rău îmi pare... Primim! Altceva?! Cere: "Să fie înturnată și comoara hrăpită de pe corabie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
E. Cernăuțan, T. Ivanov, Serbanovici An., Serbanovici Al., D. Sieneschi, E. Leahu, N. Stahovschi, V. Serbov, M. Cegolea, A. Tiscovschi, A. Madan, A. Postolache, Ec. Salina, Viorica Țintă, Ana Boureanu, M. Popescu Zuchel, Elena Petrescu, Protoiereu Leonid Ciugurianu, Elena Chiaburu, Taliana Voropai, N. Rotaru, M. Macarescu, Lebedev Cozma, N. Grâu, Maria Damaschin, I. Miron, Colonel Pascalovici, Boris Chirsanov, Gheorghe Ivanițchi, Eugenia Bulboacă, Constanța Simionescu, Mica Bulboacă, Eleonora Vintilescu, Margareta Cernescu, Tara Popa, G. Marcov, E. Paraschivescu, M. Nagacevscaia, A. Lozinschi, D.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
să dezvăluie momentul declanșator, revelație ținând de vocile naturii; a fost o drumeție aparent-inițiativă! Au ajuns la Dorna; de-acolo pe pârâul Negru ș-au trecut la Stânișoara, suind și tot suind, până au ajuns sus pe culme, la Crucea Talienilor... Acolo, oprindu-se și adulmecând zările, Sadoveanu a ascultat tăcerea de deasupra prăpăstiilor și a citit pe vânturi și pe nouri întâmplarea năprasnică a lui Nechifor Lipan, în cele mai mici amănunte. Nici nu coborâse bine și imaginația lui declanșată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Măria ta, omul meu n-a știut ce face. Când era Șerban Vodă făcea asta cu știrea domnului. Hoții luau aurul de bir dat turcilor și-l înturnau la domnie. Îl plătea văduva să-l apere pe vodă Șerban de talienii lui boier Constantin stolnicul. De-aia trebuie să plecăm acum când cresc nămeții. O pungă este bine? Nu, mai bine doi galbeni și doi cai. Să-mi dai doar hârtie cu pecete. Caii mi-i iau eu singură. Vin mâine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Toate, ca-n toți anii, răspunse liniștit Faliboga. Oi veni la curte ș-oi da samă. Acuma n-avem vreme, Sandule, zise Avrămeanu. Suntem numai în trecere... Plecăm mâne dimineață... Și vă duceți departe, stăpâne?... A, da... Tocmai în țara talienilor... voi nici n-ați auzit de așa ceva... Ba am mai auzit noi, stăpâne... zise Faliboga, oftând, și strecurară privirea-i neagră spre Iana. Domnița deodată începu a râde. — Mi-i frig! mi-i frig! suspină ea. Să intrăm în casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
încet în barbă: —Ei, apoi a da Dumnezeu!... În horn bubui vântul. — Are să vremuiască... zise Mihalache Prescurie. Tăcură iar. Apoi Sandu vătaful murmură cu glasu-i aspru: Hm! acuma unde-or fi boierii noștri?... Cine știe unde-s! Zice că țara ceea a talienilor e pe unde-i Marea caldă. Acolo nu ninge, și-i tot primăvară... Așa spunea odată boierul... Umblam noi călări la arat, ș-apoi îmi vorbea el despre toate. — Cine știe unde-a fi fiind și țara asta! zise Niță. Apoi dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]