31 matches
-
10 - - - - - - - 10 10 Nr. taliene Dunăre = 120 pescari x 5 600 - - - - - - - - - 11 Nr. taliene Razim = nr. pescari x 35 - - - - - - - 24.500 - - 12 Nr. vintire Razim = nr. pescari x 10 - - - - - - - 7.000 - - 13 Nr. vintire Somova = nr. pescari x 20 - - 1.200 - - - - - - - 14 Nr. taliene balta Somova = nr. pescari x 20 - - 1.200 - - - - - - - * Marea Neagră include Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe. ** Totalul pescarilor autorizați/Nu indică suma valorilor pe zone de pescuit, ci o valoare mai mică, deoarece pescarii autorizați se pot regăsi pe mai mult
ORDIN nr. 42/558/2022 () [Corola-llms4eu/Law/252613]
-
Întunericul și Începi să te compari cu toți infirmii pămîntului și nu se poate să nu-ți găsești un ascendent care să te consoleze că nu există o mai eficientă religie a resemnării decît) — ...un salam gros de-l face talienii ăia, Îi zice mortadella, din toate neamurile de carne, să mănînci pîn te caci pe tine, nu alta — Da ce pasca măsii face acolo de nu Înaintăm deloc? țparcă pășim În eternitate Închid ochii, deschid ochii ca să-mi creez un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sure;pe masura creșterii cantității de cereale,a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din insula,militare și comerciale,și noul cartier plasat la malul stâng moldovenesc al fluviului.I talienii vor dota într-o primă etapă cetatea fortificata propriu-zisă cu port cu antrepozite, magazii, case de locuit pentru negustori și autorități, sediile unor instituții bancare,instituții oficiale,lăcașe de cult (biserici ortodoxe sau catolice). Ca urmare a volumului mare de
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
pescuitul tradițional marin se practică de-a lungul litoralului românesc, în zonele marine până la izobata de 90 m iarna. Pescuitul, în general, se desfășoară în apele marine interioare și teritoriale (până la 12 Mm): – pescuit staționar la unelte tip talian, setci fixe și cuști (până la 20 m); ... – pescuit fără unelte (cu scafandri) la rapane/midii (până la 15 m); ... – pescuit cu unelte tractate tip traul, beam-traul, drăgi (până la 60 m); ... – pescuit recreativ, cu unelte tradiționale și în ZEE a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
m-a speriat/ un hohot de plâns.” Se configurează o ambiguă soteriologie, pentru că, pe de-o parte, cuvântul este dătător de fericire, salvator, iar pe de altă parte, este malefic, ucigător: „Și doamne, ce cuvânt îmi rupe gura acum?” (Crucea talienilor); „Destule hârtii veninoase așteaptă să muște din mine” (În bibliotecă); „Stau în casă cu mâinile aproape tăiate. Puține versuri/ frumoase mai știu” (Printre hărți). Construcția urmează principiul optzecist al hibridizării. Unele texte au o structură dialogică: eul liric este o
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
E ușor de ținut minte”. Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. Horia Bratu. - Haralamb Zincă „Primăvara”. Ibidem, nr. 23 (127), 10 iun. Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 7, iun. 1950, de D. Mircea. Eugen Campus; „La Taliana” de Traian Coșovei; Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 10, sept.1950, de A.M.(Aurel Martin). Mihai Novicov. - O imagine concretă a realității În devenire. (Mihail Sadoveanu: „Mitrea Cocor”). În: Flacăra, nr. 4 (108), 28 ian. Vezi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
E. Cernăuțan, T. Ivanov, Serbanovici An., Serbanovici Al., D. Sieneschi, E. Leahu, N. Stahovschi, V. Serbov, M. Cegolea, A. Tiscovschi, A. Madan, A. Postolache, Ec. Salina, Viorica Țintă, Ana Boureanu, M. Popescu Zuchel, Elena Petrescu, Protoiereu Leonid Ciugurianu, Elena Chiaburu, Taliana Voropai, N. Rotaru, M. Macarescu, Lebedev Cozma, N. Grâu, Maria Damaschin, I. Miron, Colonel Pascalovici, Boris Chirsanov, Gheorghe Ivanițchi, Eugenia Bulboacă, Constanța Simionescu, Mica Bulboacă, Eleonora Vintilescu, Margareta Cernescu, Tara Popa, G. Marcov, E. Paraschivescu, M. Nagacevscaia, A. Lozinschi, D.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Toate, ca-n toți anii, răspunse liniștit Faliboga. Oi veni la curte ș-oi da samă. Acuma n-avem vreme, Sandule, zise Avrămeanu. Suntem numai în trecere... Plecăm mâne dimineață... Și vă duceți departe, stăpâne?... A, da... Tocmai în țara talienilor... voi nici n-ați auzit de așa ceva... Ba am mai auzit noi, stăpâne... zise Faliboga, oftând, și strecurară privirea-i neagră spre Iana. Domnița deodată începu a râde. — Mi-i frig! mi-i frig! suspină ea. Să intrăm în casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
încet în barbă: —Ei, apoi a da Dumnezeu!... În horn bubui vântul. — Are să vremuiască... zise Mihalache Prescurie. Tăcură iar. Apoi Sandu vătaful murmură cu glasu-i aspru: Hm! acuma unde-or fi boierii noștri?... Cine știe unde-s! Zice că țara ceea a talienilor e pe unde-i Marea caldă. Acolo nu ninge, și-i tot primăvară... Așa spunea odată boierul... Umblam noi călări la arat, ș-apoi îmi vorbea el despre toate. — Cine știe unde-a fi fiind și țara asta! zise Niță. Apoi dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, care s-au îmbogățit peste noapte. La Suha, l-au găsit pe Lupu, câinele lui Nechifor Lipan, la un gospodar. În această zonă, unul dintre cei trei oieri a dispărut. În drum spre Crucea Talienilor, câinele descoperă într-o prăpastie rămășițele lui Nechifor Lipan. Oamenii stăpânirii au fost mai mult spectatori și au ascultat discursul muntencei, de reconstituire a întâmplărilor. Implicat în viața pastorală, Gheorghiță, fiul Vitoriei, se va maturiza în această călătorie, care este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Măria ta, omul meu n-a știut ce face. Când era Șerban Vodă făcea asta cu știrea domnului. Hoții luau aurul de bir dat turcilor și-l înturnau la domnie. Îl plătea văduva să-l apere pe vodă Șerban de talienii lui boier Constantin stolnicul. De-aia trebuie să plecăm acum când cresc nămeții. O pungă este bine? Nu, mai bine doi galbeni și doi cai. Să-mi dai doar hârtie cu pecete. Caii mi-i iau eu singură. Vin mâine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
olador] n[o] i[dentificado]; germ. Agfa < A[ktien]g[esellschaft] f[ür] A[nilinfabrikation] "Societatea cu răspundere limitată pentru fabricarea anilinei"; TÜV < T[echnischer] Ü[berwachungs]v[erein] "Asociația pentru supraveghere tehnică"; it. FIAT sau Fiat < F[abbrica] I[taliana di] A[utomobili] T[orino]; lat. INRI < I[esus] N[azarenus] R[ex] I[udaeorum] "Isus Nazariteanul, Regele Iudeilor"; magh. áfa (= rom. TVA) < á[ltalános] f[orgalmi] a[dó] "taxă generală pe circulație (a mărfurilor)"; Elmű < El[ektromos] Mű[vek
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să dezvăluie momentul declanșator, revelație ținând de vocile naturii; a fost o drumeție aparent-inițiativă! Au ajuns la Dorna; de-acolo pe pârâul Negru ș-au trecut la Stânișoara, suind și tot suind, până au ajuns sus pe culme, la Crucea Talienilor... Acolo, oprindu-se și adulmecând zările, Sadoveanu a ascultat tăcerea de deasupra prăpăstiilor și a citit pe vânturi și pe nouri întâmplarea năprasnică a lui Nechifor Lipan, în cele mai mici amănunte. Nici nu coborâse bine și imaginația lui declanșată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
politiciene. Ferească-ne zeii s-ajungem ca în Hexagonerie, unde toate categoriile socio-profesionale nu gavaresc la crâșmă, la masă, la slujbă decât în jurul potolului brânzial. Vorbim politichie, punem țara la cale, sem bun iaște: suntem vii, pulsionali, dârdâitori cât Grecii, Talienii, Spaniolii, Portughezii; arheii încă nu ne-au părăsit, nici femeile, ce încă nu și-o trag cu Magrebini slabi la carte, însă tari în vârtute. Damezele autohtone mai pariază pe capacitățile argumentative ale sculelor noastre. Noi ne uităm la politicieni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din spinare. Ce vrai?! se răstește Ștefan. Bo... bolovanu'... bâiguie el cu mâna întinsă. Lasă-l! se stropșește Ștefan. Mâna lui Mihail, întinsă, cade... Ștefan dă roată, cu pași domoli. Tușește ușor. Furtuna a trecut. Își scoate bolovanul. Și cu 'talienii ceia ce veste-poveste-i, pârcălabe de Cetatea Albă? întreabă Ștefan. Herman sare în poziție de drepți pocnind din călcâie: Raportez! Talienii tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui Mihail, întinsă, cade... Ștefan dă roată, cu pași domoli. Tușește ușor. Furtuna a trecut. Își scoate bolovanul. Și cu 'talienii ceia ce veste-poveste-i, pârcălabe de Cetatea Albă? întreabă Ștefan. Herman sare în poziție de drepți pocnind din călcâie: Raportez! Talienii tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poziție de drepți pocnind din călcâie: Raportez! Talienii tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce poruncit facem Măria Ta? Ștefan se gândește câteva momente. Măria mea poruncit: 'talieni oaspete drag la Moldova este. Dus la Suceava. Slobozit la Italia. Care rămas, dat fata frumos la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce poruncit facem Măria Ta? Ștefan se gândește câteva momente. Măria mea poruncit: 'talieni oaspete drag la Moldova este. Dus la Suceava. Slobozit la Italia. Care rămas, dat fata frumos la el, moldovean făcut. Aista poruncit Măria mea! Jawohl! răcnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce poruncit facem Măria Ta? Ștefan se gândește câteva momente. Măria mea poruncit: 'talieni oaspete drag la Moldova este. Dus la Suceava. Slobozit la Italia. Care rămas, dat fata frumos la el, moldovean făcut. Aista poruncit Măria mea! Jawohl! răcnește el pocnind din cărâmbi. Da' cu boambele celea cum fu, neamțule? îl scormonește Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
avem!" m-am grozăvit eu. El nu înțelegea sau se făcea că nu pricepe. "Cenuș, bree! Cenușă!!", i-am răcnit în ureche. "Aaaa!... Cenere!... Cenuso. Întelego! Capisco!" s-a dumirit el. "Sei tranquillo, am adăugat eu cu bruma mea de taliană, o să aveți și voi cenere... A Roma!... A Veneția!... Cenere de palazzo! Cenere de cattedrale! Cenere universita! De toate o să aveți! Memento Constantinopole, Serenissime!" Mascalzzoni a capisco subito. S-a gălbejit și a tăcut mâlc. I-am băgat morcovul, râde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cenușă și oase arse, bombăne el sarcastic. Și turcaleții ce s-au bucurat de milosârdia Măriei mele... Să și-i ia, destul mi-au împuțit temnițele și mi-au mâncat păsatul! Altceva! Ce mai pohtește Prealuminatul?! "Să fie înturnați tinerii talieni din Caffa, fugarii pripășiți în Moldova!" De unde să-i iau?! I-am slobozit! Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân de moldovancă... Rău îmi pare... Primim! Altceva?! Cere: "Să fie înturnată și comoara hrăpită de pe corabie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii amintiri ale copilăriei sale, râul coboară din Obcina Stânișoarei în vârful căreia sclipește, albă, Crucea Talienilor, locul unde - cum scrie Sadoveanu în Baltagul - fusese omorât Nechifor Lipan. Înșirat pe stânga Suhăi, satul Poiana Mărului are, chiar în fața caselor, apa cu unde verzi care se mărunțesc pe prund, cu păstrăvi și cu boișteni. În partea dimpotrivă se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului apare una din cele mai modeste construcții ale satului: joasă, albă și curată
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
apa Prutului), iar cei trei tovarăși au pornit pe urmele lor. Vitoria și Gheorghiță pornesc pe valea Negrei pe urmele turmelor de oi, trecând prin Șaru Dornei, Păltiniș, Dârmoxa, Broșteni, Borca și Sabasa și traversând apoi Pasul Stânișoara (pe Drumul Talienilor) până în Suha (localitate înglobată astăzi în satul Mălini). Ajunsă la Suha, Vitoria află de la crâșmarul Iorgu Vasiliu și de la soția lui, Maria, că au trecut acolo prin toamnă numai doi oieri și nu trei. Cei doi oieri, Calistrat Bogza și
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
au îmbogățit brusc în ultima vreme, iar nevestele lor deveniseră fudule și începuseră să facă risipă. Chemați la primărie și întrebați, Bogza și Cuțui afirmă că au cumpărat toate oile lui Lipan și s-au despărțit de acesta la Crucea Talienilor, Nechifor întorcându-se înspre casa lui. După ce se sfătuiește cu Vitoria, crâșmărița Maria lansează un zvon în Suha că vânzarea oilor către cei doi gospodari este discutabilă, deoarece s-ar fi făcut fără martori și fără semnarea vreunui document doveditor
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]