193 matches
-
alta prelungind atmosfera de ură a ideologiei roșii, fortificînd-o cu "vitamina" extremei drepte. E o aberație la pătrat. Iată unde se cuvine căutat antisemitismul, nu în speculațiile unor intelectuali de bună credință puse sub lupă și tălmăcite în chip rigid (talmudic!), ci în această rezervație tardivă a naționalismului celui mai virulent, care are în spate o "filosofie" în esență fascist-nazistă, neșovăind a arunca în spumegarea sa postcomunistă, neputincioasă, drojdiile urii interetnice. E o ultimă carte pe care o joacă postcomunismul, însă
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
ținute pe cap cu amândouă mâinile, să nu le ia vântul, cu perciuni, cu anterie lungi de tot se zbat în curentul de aer mai violent parcă. Aflu că știința șlefuirii diamantelor merge de minune cu modelarea milenară a gândirii talmudice la fel de dură și de ascuțită în fațetele ei aruncând în preajmă scântei. O stradă paradisiacă de rafinament ultim al civilizației capitalului capabilă să schimbe oricând destine umane și câteodată chiar soarta întregii omeniri. Duminică, 24 decembrie ajunul Crăciunului, 1978. Am
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
s-a întipărit mai mult decât pe oricare altceva, caracterul român”. Astfel, fac obiectul cercetărilor sale Călătoria lui Sith la rai, Viața sfântului Grigorie Decapolitul, Viața sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, Viața sfântului Evstatie Plachida, Viața sfântului Macarie Râmleanul, Legende talmudice și legende române, O poveste talmudică în literatura română ș.a. Editorul vieții sfântului Grigorie Decapolitul este atent la legendele autohtone despre sfânt, acesta numărându-se între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din anul 1641
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
pe oricare altceva, caracterul român”. Astfel, fac obiectul cercetărilor sale Călătoria lui Sith la rai, Viața sfântului Grigorie Decapolitul, Viața sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, Viața sfântului Evstatie Plachida, Viața sfântului Macarie Râmleanul, Legende talmudice și legende române, O poveste talmudică în literatura română ș.a. Editorul vieții sfântului Grigorie Decapolitul este atent la legendele autohtone despre sfânt, acesta numărându-se între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din anul 1641, la biserica Sfinții Trei Ierarhi din
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
Cortasar.) Nimic însă nu pare să scape de sub controlul auctorial care compune, recompune și descompune orice cade sub incidența jocului textual - (poli)semantic. "Nimic nu se pierde, totul se transhicgurează" în virtutea valențelor multiple și ascunse ale limbajului, precum celebrul precept talmudic. Dar despre toate acestea au vorbit deja criticii primei ediții. Deși aria acestui tip de experiment lingvistic digresiv e aproape nelimitată, textul în sine poate ucide lectorul, însă nu-și părăsește o anumită coerență a demonstrației. S-a vorbit de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
arătat că soluția este nu doar coerentă, ci și corectă. Cele trei soții (să le zicem Ketura, Hagar și Sară) au, fiecare, pretenții de căte 100, 200 și, respectiv, 300 de dinari. Vă reamintesc împărțirea propusă: Pentru a înțelege principiul talmudic, trebuie să examinăm o problemă mult mai simplă. Tratatul Bava Metzia, al doilea tratat din cadrul “ordinului” Nezikin (Pagube), începe cu următoarea învățătură: Doi oameni țin de o haină. [...] Unul spune: “Toată e a mea”. Celălalt spune: “Jumătate e a mea
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
scad 50 (Ketura), Hagar și Sară au de împărțit 250. Hagar nu contestă dreptul Sarei asupra 50 de dinari (pretenția ei e de doar 200). Suma contestată (200) se împarte la 2. Hagar primește 100 de dinari, Sară 150. Soluția talmudica pare, așadar, să respecte o condiție de echitate. Mai mult, cei doi matematicieni au demonstrat că în orice situație în care o sumă trebuie împărțită între mai mulți creditori cu pretenții diferite există o soluție care satisface principiul DESC și
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
trebuie împărțită între mai mulți creditori cu pretenții diferite există o soluție care satisface principiul DESC și numai una. Dar pentru a ajunge la această soluție este nevoie de un procedeu matematic destul de complicat și, cu siguranta, inaccesibil autorilor textului talmudic. Aumann propune și un procedeu empiric prin care aceste probleme pot fi rezolvate cu ajutorul unor vase comunicante. Imaginați-vă un vas al carui volum este împărțit în două jumătăți, separate de un capilar de capacitate neglijabila. Construiți acum trei vase
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
treia era, totuși, cea mai câștigată: partea ei era de 300 de dinari. Înțelepții au avut de hotarat ce se va întampla în cazul în care averea soțului va fi mai mică de 600 de dinari. Soluția oferită de textul talmudic e, la prima vedere, surprinzătoare. Dacă averea lăsată de soț ar fi fost de 300 de dinari, înțelepții recomandă împărțirea sumei proporțional cu pretențiile: prima soție ar primi 50 de dinari, a doua 100, a treia 150. În cazul în
O problemă succesorală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82599_a_83924]
-
Soluția în cazul “masei succesorale” de 200 de dinari pare cea mai ciudată: înțelepții recomandă că prima femeie să primească 50 de dinari, a doua 75, iar a treia tot 75. Voi ce părere aveți? Cum vi se pare logică talmudica? Cum ați fi împărțit voi o moștenire de 100/200/300 de dinari între cele trei soții? Corespunzător cu pretențiile? soția 1: 200*1/6 = 33,33 soția 2: 200*2/6 = 66,66 soția 3: 200*3/6 = 100
O problemă succesorală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82599_a_83924]
-
ce fel. @Rîci, nu mă-ndoiesc... Textul (Ketubot este partea din Talmud despre contractul premarital) da soluția, dar nu și explicația. El este modelul de rezolvare pentru împărțirea moștenirii unui fălit între creditori cu pretenții valide, dar diferite. În logica talmudica, daca doi creditori au pretenții la o moștenire insuficientă, suma în litigiu (pretenția mai mică) e împărțită în mod egal. Cel care are pretenții mai mari își ia restul din ce rămîne, dacă rămîne. Fără însă că pierderea lui să
O problemă succesorală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82599_a_83924]
-
Ketubot, ci împreună cu Michael Mashler și nu au făcut-o în 2002, ci în 1985 (în Journal of Economic Theory). Și tot Aumann propune o metodă empirica de calcul care ar fi putut fi folosită și la data scrierii textului talmudic. Am pregătit un articol cu toate astea, urma să îl public maine, dar văd că mi-ai luat-o înainte.
O problemă succesorală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82599_a_83924]
-
-ți organizezi posteritatea", despre profanarea mormintelor, despre cum să înveți să spui NU etc. Cele 551 de "note" ale lui Sever par a reconstitui un anumit gen cultivat în antichitate și în Evul Mediu timpuriu, dar au și o sursă talmudică, prin tendința de a defini și a îndruma anumite tendințe în viața "faptică" și în psihologia omului. La capitolul "Scriitori", ne întâlnim cu Selma Lagerlöf, Strindberg, Kipling, Isaac Babel, Bunin (laureat în anii '30 cu Nobel, clasic rus aflat în
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
nu este doar parodierea mijloacelor prozei polițiste. Prin apelul la surse livrești în scopul elucidării unor crime misterioase, Gloanțele lui Van Moos amintește de Moartea și busola lui J.L. Borges. Detectivul lui Borges se transformase într-un exeget al textelor talmudice. Grigore Ona interpretează mitologiile nordice. Numai că, în timp ce imaginația lui Borges construiește spații simetrice, Cornel Ivanciuc ne proiectează într-un fabulos cu intenții parabolice. "Gloanțele răzbunării" parcurg mii de kilometri până să-și atingă victima, sfidând legile fizicii. Grigore Ona
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
pământ, pro-prie-tari, niște spectatori țepeni având o digestie grea ca de șarpe boa (de atât pământ înghițit). În fine, pe urmă, noi, evreii, opt milioane: Ucraina, Basarabia, Turkestan... Marele rezervor al lumii a crăpat. Ne-am scurs cu toții fierbinți, intoleranți, talmudici... Profetul Iezekiel a spus: Veți trăi în case pe care nu le-ați clădit, veți bea apă din fântâni pe care nu le-ați săpat. Nu mai există decît un continent, cel mai mare laborator al lumii, pământul făgăduit: EURASIA
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
având loc în general o bună cooperare, mergând până la complicitate . Aducerea prizonierului mai întâi în fața lui Anna poate arăta faptul acesta a fost însărcinat inițial cu rezolvarea cazului și, în același timp, că el a ordonat prinderea lui. Potrivit regulilor talmudice, operațiunea nu ar fi avut decât rolul de a îndeplini etapa preliminară, obligatorie a avertizării, după care se putea trece la judecată, într-un proces având ca obiect săvârșirea unei fapte ce se putea solda cu condamnarea la moarte. Totodată
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
nu reînvia dezordini nedorite îi punea la adăpost pe toți. Totodată, nefiind vorba de o convocare a sinedriului pentru o judecare propriu-zisă, ci numai cu titlul de pretext pentru linșaj, se poate explica și ignorarea unor reguli esențiale ale procedurii talmudice, precum judecata pe timp de noapte sau în zi de sărbătoare religioasă . În conformitate cu Mișna, o culegere de prescripții judiciare reglementare redactată în secolul al II-lea, acuzatul stătea în mijlocul unui semicerc format de membrii sinedriului așezați pe locuri plasate în
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Și încă: "Figura lui, cu trăsături evreiești (privirea ochilor fuge în lături tot timpul), trecută prin transfigurarea ortodoxă, amintește de un tip de creștin din vremea Sfîntului Pavel". Într-adevăr, o energie inteligentă, pururi cabrată, de rasă amenințată, o îndîrjire talmudică e descifrabilă în discursul lui N. Steinhardt, în întreaga-i atitudine combativă, neînduplecată în privința principiilor adoptate. Neconcesiv pînă la sacrificiu, monahul de la Rohia va fi avut în transluciditatea conștiinței evreitatea mîntuitorului, a profeților, a apostolilor, dar și umoarea polemică, aidoma
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
vorba de cinci persoane, după alții de șapte) Își constituise drept țel infirmarea dilemei prin varii exemplificări Încât “Însăși vina trăirii lirice“ trebuia subordonată unei morale viguroase, care, după spusele lui Franckel, se Întemeia pe tradiția iudeo‑creștină, pe precepte talmudice, pe Kant, pe Spinoza și Kierkegaard, fără a exclude Însă unele „premise anarhiste“. Dacă Îl vom fi Înțeles bine pe Franckel, acest „riguros imperativ moral“ (citatul e din Ben Haas) nu excludea deci, din codexul său, anume premise hedoniste: În ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ceea ce impune, cu fiecare articol, această sumă de Varietăți conexe este o raționalitate impecabilă, o logică fără discontinuități. Cine s-a mai gândit, în explozia de expresivitate intenționată a anilor din urmă, să pună în discuție, să zicem, vreo istorioară talmudică? Iar aceasta nu dintr-un impuls al defulării imanente, din categoria artei pentru artă sau din aceea, liminară, a argumentului pentru argument: "Se zice că într-o seară, la ușa unui rabin se înființează doi oameni sărmani care-i cer
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
în starea mizerabilă în care îl vede înțeleptul. Problema e că rabinul nu are decât o singură monedă pe care nu o poate nicicum împărți. Cui o va da? Pe cine va ajuta? Pe cine va face el fericit? Soluția talmudică este: rabinul va da banul celui care a fost bogat, pentru că acesta, știind ce înseamnă bucuria vieții înlesnite, cu atât mai mult se va bucura chiar și de o palidă, scurtă aducere aminte, pe când săracul, obișnuit cu răul, nu pierde
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
știu de ce. Înainte de Asociația asta, conferințele se țineau la Comunitate, organizate de rabinul Neumann; veneau foarte mulți neevrei. Conferințe excepționale! A fost și Nicolae Cajal. [10] Povestea că medicina este o meserie de cercetare, că trebuie să pui mereu întrebarea talmudică: „De ce?” Nu accepți lucrurile așa cum vin, ci întrebi de ce!”. Duci: Și Anatol[11] a ținut conferințe. Iudit: Da. Și unul care a devenit parlamentar pe urmă. GN: E vorba de Radu F. Alexandru, nu? Iudit: Da. Conferințele se țineau fără
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
fiiind vorba de cinci persoane, după alții de șapte) Își constituise drept țel infirmarea dilemei prin varii exemplificări Încît „Însăși vina trăirii lirice“ trebuia subordonată unei morale viguroase, care, după spusele lui Franckel, se Întemeia pe tradiția iudeo-creștină, pe precepte talmudice, pe Kant, pe Spinoza și Kierkegaard, fără a exclude Însă unele „premise anarhiste“. Dacă Îl vom fi Înțeles bine pe Franckel, acest „riguros imperativ moral“ (citatul e din Ben Haas) nu excludea deci, din codexul său, anume premise hedoniste: În ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
transcendența Aceluia care întotdeauna ,,iubește cel dintâi” (I Ioan 4, 19)”.[54] Literatura iudaică ne oferă opinii diverse, ce contrastează, atunci când este vorba despre motivul pentru care Dumnezeu l-a ,,preferat” pe poporul lui Israel între toate neamurile. În literatura talmudică se accentuează adeseori exclusivitatea alegerii ca fiind un act meritoriu ce nu poate fi împărțit cu alte neamuri.[55] Rabinii au simplificat atât de mult această ,,doctrină” încât au făcut din ea o dogmă capitală.[56] Unii gânditori evrei, precum
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
nenorociri care au căzut peste el... cea mai gravă în consecință este numele Iudaism. Mai rău decât atât, Evreii ei înșiși au ajuns să-și boteze religia Iudaism. Dar nici în vremea biblică, nici în cea post-biblică, nici în cea talmudică și nici în vremurile de mai târziu, termenul Iudaism nu a fost auzit... Biblia vorbește de religie ca 'Torath Yahve', instrucțiunile sau legea morală dezvoltată de Jahve... în alte locuri ca 'Yirath Yahve', teama sau reverența lui Yahve. Acestea și
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]