244 matches
-
Meoțianul apare, fără a avea însă continuitate, de la izvoarele Lohanului până la confluența cu Crasna. Pe versanții dealurilor din porțiunea inferioară a văii Lohan poate fi urmărit orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în partea inferioară a versanților din sedimente aparținând Sarmațianului superior, peste care urmează Meoțianul. În această regiune, orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni urmărește aproape constant curba
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
caracteristicile litologice, de altitudine, de condițiile climatice. Repartiția lor poate fi urmărită în tot bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele de ordin unu orientează, în general, scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S. Pentru pârâul Lohan, f = 280/110 = 2
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele de ordin unu orientează, în general, scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S. Pentru pârâul Lohan, f = 280/110 = 2,54, segmentele de ordinul unu dovedind faptul că rețeaua hidrografică din bazinul Lohan are
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
valea Târsei. Terasa Băicoi se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este denumită "terasa așezărilor omenești, cea mai familiară văilor". La Breaza ocupă aproximativ 80% din suprafața vetrei așezării, având o extensiune până la Podu-Corbului, iar la Podu-Vadului este reprezentată printr-un nivel mai jos, ce concordă cu cel de la Cornu și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a apelor convențional curate în receptori și care să permită un amestec cât mai bun cu apele receptorului. Din acest punct de vedere se deosebesc guri de vărsare punctuale (de mal) și guri de vărsare prin dispersia apelor efluentului în talvegul râului. 1.3. Scheme de canalizare 1.3.1. Rețele ramificate statice Rețeaua ramificată este o rețea de curgere gravitațională cu nivel liber, guvernată de regula că într-un nod al rețelei pot primi apă din ”n” direcții, dar la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea Oilor, pe pâraiele Bahna și Cucuteni. Apele subterane de adâncime se află cantonate sub nivelul talvegului văilor la adâncimi de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la adâncimi de circa 20 metri și sunt exploatate într-un număr mare de fântâni, atât pentru alimentarea populației, cât și pentru irigații. 6. Învelișul biopedogeografic Vegetația
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
gorunete și făgete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi, albie majoră 5252 - Deluros de gorunete și făgete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi(m), aluvial slab humifer, în luncă joasă 6261 - Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară (aninșuri ± zăvoaie de plopi), talveg, Pi 6262 - Deluros de cvercete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi(m), aluvial slab humifer 7510 - Deluros de cvercete cu stejar (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi, albie majoră cu bolovănișuri și prundișuri 7520 - Deluros de cvercete cu stejar (aninișuri ± zăvoaie de plopi
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
gorunete și făgete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi(m), aluvial slab humifer, în luncă joasă 9311c Zăvoi (amestecat) de plop alb și negru de productivitate mijlocie – inferioară (m-i) 6261 Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară (aninișuri ± zăvoaie de plopi), talveg, Pi 6262 Deluros de cvercete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi(m), aluvial slab humifer 7510 Deluros de cvercete cu stejar (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi, albie majoră cu bolovănișuri și prundișuri 176 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
2.5.4.0. Montan de molidișuri brun cu drenaj imperfect, I 134 10/2.5.4.0. Montan de molidișuri Ps, brun- brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect. 2.5.4.0. Montan de molidișuri Ps, brun-brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect. 2.6.1.0. Montan de molidișuri talveg, III 156 28/2.6.1.0. Montan de molidișuri <Pi, albie majoră cu bolovăniș și prundiș. 2.6.1.0. Montan de molidișuri <Pi, albie majoră cu bolovăniș și prundiș. 2.6.2.0. Montan de molidișuri aluvial slab humifer, III 156 27/2.6.2.0. Montan de molidișuri Pi, aluvial slab
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
limită inferioară brun, I. 283 1/6.2.5.3. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Ps, brun edafic mare. 6.2.5.3. Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară Ps, brun edafic mare. 6.2.6.1. Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară talveg, III. 6.2.6.1. Deluros de cvercete Pi (<Pi), albie majoră, bolovănișuri, prundișuri, aluviuni “crude” și protosoluri aluviale, edafic mic 6.2.6.2. Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară, aluvial, slab humifer, III (II). 277 15/6.2.6.2. Deluros de cvercete,Pi,(m), aluvial
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
se introduce o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins: t) lucrările de întreținere periodică și reparațiile curente la infrastructura sistemului național de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și la instalațiile aferente, inclusiv malurile și talvegul albiilor minore, cu notificarea prealabilă a unităților administrativ-teritoriale. ... ... 2. La articolul 11^1, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins: g) obiective de investiții pe terenurile agricole din extravilan, prevăzute la art. 92 alin. (2) lit. c), e) și
LEGE nr. 21 din 9 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/263799]
-
aici în anul 1842 un far pentru dirijarea navigației pe Marea Neagră.Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878 a confirmat retrocedarea către Rusia a sudului Basarabiei (cele două județe parte din Principatul Moldovei în anul 1856), mărginit la vest de talvegul Prutului, la sud de talvegul brațului Chilia și de vărsarea brațului Stambul. Prin art. 45, sudul Dobrogei la est de Silistra până la Yilanlîk, la sud de Mangalia, erau reunite României (frontiera actuală). De asemenea, la art. 46 se preciza că
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
far pentru dirijarea navigației pe Marea Neagră.Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878 a confirmat retrocedarea către Rusia a sudului Basarabiei (cele două județe parte din Principatul Moldovei în anul 1856), mărginit la vest de talvegul Prutului, la sud de talvegul brațului Chilia și de vărsarea brațului Stambul. Prin art. 45, sudul Dobrogei la est de Silistra până la Yilanlîk, la sud de Mangalia, erau reunite României (frontiera actuală). De asemenea, la art. 46 se preciza că “Atât insulele formând Delta Dunării
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la: ● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă. ● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui sa nu necesite măsuri de atenuare sau compensare. ... Nu orice măsură
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
Valea de Pești, pârâu Pilug, pârâu Valea de Brazi, pârâu Sterminos, pârâu Balomir, pârâu Lazărul și pârâu Braia pe zonele de confluență L = 35km. 2 MC3-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime) Stabilizarea talvegului la cote impuse cu ajutorul pragurilor de fund și a căderilor. Realizarea de lucrări cu caracter antierozional (apărări de mal din anrocamente) pe râul Jiul de Vest și afluenți pârâu Valea de Pești, pârâu Pilug, pârâu Valea de Brazi, pârâu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la: ● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă. ● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui să nu necesite măsuri de atenuare sau compensare. ... Nu orice măsură
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
4 de locație. Secţiunea a 2-a Traversările aeriene Articolul 232 La proiectarea traversărilor aeriene se ține cont de: a) regimul de curgere a râului; ... b) limitele de inundabilitate ale zonei; ... c) configurația malurilor; ... d) gradul de stabilitate a albiei (talvegului); ... e) diametrul conductei; ... f) înălțimea liberă ce trebuie asigurată sub conducte în perioade cu niveluri mari (din condiții de navigație, plutitori etc.); ... g) condițiile practice de realizare; ... h) zona seismică; ... i) încărcări exterioare (ploaie, vânt, zăpadă etc.). ... Articolul 233 (1
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
debitele, nivelurile, vitezele, regimul ghețurilor etc.); ... b) natura terenului pe traseul conductelor; ... c) limitele de inundabilitate ale zonei; ... d) configurația malurilor; ... e) lucrările de protecție a malurilor existente sau a altor construcții hidrotehnice; ... f) gradul de stabilitate a fundului albiei (talvegului); ... g) diametrul conductei; ... h) condițiile de navigație (gabarite, frecvența traficului, restricții); ... i) protecția la acțiunile mecanice (ancore sau căderea unor piese); ... j) traversările existente de conducte în zonă; ... k) sursele de materiale; ... l) locurile de depozitare a materialului excavat; ... m
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.23 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Impactul acestor lucrări se resimte peste tot în sit. Datorită prezenței digurilor și scăderii talvegului, lunca inundabilă este inundată de mult mai puține ori decât era în trecut, aceasta având un impact negativ asupra speciilor de pești prezenți. Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor lucrări cu impactul cauzat de exploatările de agregate minerale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.23 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Impactul acestor lucrări se resimte peste tot în sit. Datorită prezenței digurilor și scăderii talvegului, lunca inundabilă este inundată de mult mai puține ori decât era în trecut, aceasta având un impact negativ asupra speciilor de pești prezenți. Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor lucrări cu impactul cauzat de exploatările de agregate minerale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.23 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Impactul acestor lucrări se resimte peste tot în sit. Datorită prezenței digurilor și scăderii talvegului, lunca inundabilă este inundată de mult mai puține ori decât era în trecut, aceasta având un impact negativ asupra speciilor de pești prezenți. Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor lucrări cu impactul cauzat de exploatările de agregate minerale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.23 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Impactul acestor lucrări se resimte peste tot în sit. Datorită prezenței digurilor și scăderii talvegului, lunca inundabilă este inundată de mult mai puține ori decât era în trecut, aceasta având un impact negativ asupra speciilor de pești prezenți. Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor lucrări cu impactul cauzat de exploatările de agregate minerale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.23 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Impactul acestor lucrări se resimte peste tot în sit. Datorită prezenței digurilor și scăderii talvegului, lunca inundabilă este inundată de mult mai puține ori decât era în trecut, aceasta având un impact negativ asupra speciilor de pești prezenți. O parte din aceste presiuni nici nu poate fi localizată, deoarece după terminarea lucrărilor este foarte greu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]