30 matches
-
Eucalyptus sp.* 061: Salix fragilis 018: Fagus moesiaca* 062: Salix sp. 019: Fagus orientalis 063: Sorbus aria 020: Fagus sylvatica 064: Sorbis aucuparia 021: Fraxinus angustifolia 065: Sorbus domestica pp. oxycarpa (F. Oxyphylla) 066: Sorbus torminalis 022: Fraxinus excelsior* 067: Tamarix africana 023: Fraxius ornus* 068: Tiha cordata 024: Ilex aquifolium 069: Tiha platyphyllos 025: Juglans nigra 070: Ulmus glabra (U. scabra. U. Montana) 026: Juglans regia 071: Ulmus laevis (U. effusa) 027: Malus domestica 072: Ulmus minor (U. campestris. U
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
Berberis vulgaris) și altele. O caracteristică a zonei o constituie abundență plantelor, cățărătoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. Pădurea se extinde în mod natural prin speciile de avangardă Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (cătina osie) și Hippophae ramnoides (cătina albă) care în unele porțiuni, catre Litoral, se dezvoltă luxuriant, alcătuind adevărate baraje impenetrabile. În covorul vegetal se întîlnesc, de asemenea, și alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
reprezentative dune denudate din delta și pădurea Caraorman dezvoltată, îndeosebi în partea sudică a grindului. Nucleul valoros, în suprafață de circa 700 ha cuprinde, alături de un variat arboret de lunca format din plop, frasin și stejar, subarboret de zălog, Salix, Tamarix etc. Extremitatea sudică a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari, cu diametre între 4,20 - 4,70 m. Că și în pădurea Letea, asociațiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte și vertebrate-mamifere. Că avifaună, pădurea găzduiește îndeosebi vulturul codalb (Haliaeetus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
la fișa tehnică pentru măsură 2.1 ───────────────────────────────── Situația zonelor defavorizate Anexă 2 ─────── la fișa tehnică pentru măsură 2.1 ───────────────────────────────── Lista arborilor și arbuștilor utilizați pentru consolidarea mâlurilor și a digurilor 1. Acer tataricum 2. Taxodium distichum 3. Hippophae rhamnoides 4. Tamarix ramosissima 5. Morus albă (nigra) 6. Fraxinus excelsior 7. Fraxinus americană 8. Fraxinus pennsylvanica 9. Fraxinus angustifolia 10. Fraxinus pallissae 11. Gleditsia triacanthos 12. Acer campestre 13. Populus albă 14. Populus euramericana 15. Populus canescens 16. Pirus pyraster 17. Salix
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185786_a_187115]
-
Salix caprea) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)│ - Salcie plesnitoare (Salix fragilis) │ │- Cer (Quercus cerris) │ - Salcâm (Robinia pseudoacacia) │ │- Gârniță (Quercus frainetto) │ - Glădiță (Gleditsia triacanthos) - Păducel (Crataegus monogyna) │- Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Corn (Cornus mas) │- Sânger (Cornus sanguinea) - Coacăz negru (Ribes nigrum) │- Cătina roșie (Tamarix ramosissima) │ │- Măceș (Rosa canina) - Pațachină (Rhamnus frangula) │ │- Călin (Viburnum opulus) │- Jneapăn (Pinus mugo) - Liliac (Syringa vulgaris) │- Vișin (Prunus cerasus) │ │- Cătină albă (Hippophae rhamnoides) Lista speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri, │ │ pentru realizarea de perdele forestiere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
cu frunza mare (Tilia platyphyllos) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │- Oțetarul roșu ( Rhus typhina) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) - Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Cer (Quercus cerris) │- Jugastru (Acer campestre) - Paltin de munte (Acer pseudoplatanus) │- Liliacul (Syringa vulgaris) │ │- Tei argintiu (Tilia tomentosa) │- Cătina roșie (Tamarix ramoisissima)
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
blond sau ispaghul), Ahronsohnia factorowski și altele. În albii se întâlnesc arbuștii amintiți. Lunca Iordanului este caracterizată de un habitat umed și sărat. De-a lungul Iordanului cresc arbori ca plopii de Eufrat sau de deșert (Populus euphraticus), tamariscul Nilului (Tamarix nilotica). Ici și colo în preajma unor izvoare de apa sărată cresc stuful de mare Juncus maritimus sau stuful comun Phragmites australis. În ariile de sebkha sau malha cresc Arthrocnemum macrostachyum și specii de Suaeda. Dintre mamiferele erbivore în toate zonele
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
la diferitele niveluri. Pe sub rădăcinile plantelor erau o serie de canale, care umezeau neîncetat pământul. Datorită posibilităților întreținerii unei continue umidități, pe terase au putut să crească nu numai bogate partere de flori, dar și pomi fructiferi, anumite specii de tamarix, palmieri etc. Primele cercetări arheologice moderne au fost întreprinse de o misiune franceză condusă de Fulgence Fresnel în anii 1852 - 1855, explorarea completă a fost făcută de o misiune germană condusă de Robert Koldewey în anii 1899 - 1914. Săpăturile efectuate
Grădinile suspendate ale Semiramidei () [Corola-website/Science/303740_a_305069]
-
dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII. Conform unei
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia seguieriana"), ghizdei
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România că specii vulnerabile, periclitate sau critic
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
mare parte a habitatului pe malul drept. Spre deosebire de restul Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și cea acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
trunchi, deoarece ramificațiile care formează coroana pornesc de la colet. După înălțime, arbuștii se grupează în: arbuști mari de 3-5 m (exemplu: Cornus sanguinea, Staphylea pinnata, Cotinus coggygria, Syringa vulgaris, ș.a.; arbuști mijlocii de 1-3 m (exemplu: Euonymus verrucosus, Paliurus spinachristi, Tamarix ramossisima, ș.a.; arbuști mici de 0,5-1 m (exemplu: Euonymus nanus, Ceanothus americanus, Salix rosmarinifolia, ș.a; arbuști pitici, sub 0,5 m (de exemplu: Salix retusa, Salix reticulata, Bruckenthalia spiculifolia, Acanthus caroli-alexandri, ș.a.). Lianele sunt plante cu tulpina slab
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lor de inserare, grosimea ramurilor, aspectul general al trunchiului ș.a. Se consideră ca fiind specii cu textură fină cele care au frunzele mici, simple sau compuse, lăstari subțiri, scoarța netedă sau cu un ritidom subțire (de exemplu la Betula pendula, Tamarix sp., Albizzia julibrissin, Chamaecyparis pisifera, Larix decidua, Pinus griffithii ș.a.). Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. 81 Tabelul nr. 8 Specii lemnoase decorative prin forma și culoarea ritidomului, a scoarței și a lujerilor Specia Caracteristicile ritidomului, scoarței sau lujerilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mm.), în care vegetația rară este localizată în spațiile mai umede din lungul uedurilor, între dunele de nisip și în perimetrele lutoase, ce favorizează, după aversele torențiale de scurtă durată, dezvoltarea rapidă a unei vegetații efemere compusă din specii de Tamarix și Balanites (în ueduri), Aristida, Cornulaca și Calligonum (între dune). În părțile mai înalte din Sahara (Hoggar, Tibesti) și din Arabia (Tuwaiq) se dezvoltă formațiuni arbustive cu Acacia flava, Salvadora persica, Olea laperini, Balanites egyptica ș.a. Învelișul pedologic este discontinuu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de a curăța colonul de toxine și de resturi alimentare. Tot În scopul eliminării plăcii mucoide este propus un produs complex numit Liv-52, preparat după formula Ayurvedda, formată din 8 specii medicinale: Capparis spinosa, Cichorium intybus, Solanum nigrum, Achillea millefolium, Tamarix gallica, Cassia occidentalis, Mandur bhasma și Terminalis arjuna. În uz extern se recomandă: -baie caldă relaxantă În care se adaugă câte 3 picături ulei eteric de mentă și din boabe de ienupăr; -masaj abdominal cu mișcări lente În sensul acelor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apa unui geizer. Vizitatorii pot face baie caldă Într-un bazin destul de spațios. Dăm peste un mic grup de magazine de la care ne aprovizionăm cu cele necesare, și după un repaos de 2 ore pe iarbă verde, la umbra unui tamarix, ferit de urși, pornim spre ieșirea din vest. Un ceaslov imens pentru Înscrierea vizitatorilor ne determină a opri și a ne trece numele cu litere mari, citețe, printre fericții vizitatori ai uneia din cele 7 minuni ale statelor unite. La
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de a curăța colonul de toxine și de resturi alimentare. Tot În scopul eliminării plăcii mucoide este propus un produs complex numit Liv-52, preparat după formula Ayurvedda, formată din 8 specii medicinale: Capparis spinosa, Cichorium intybus, Solanum nigrum, Achillea millefolium, Tamarix gallica, Cassia occidentalis, Mandur bhasma și Terminalis arjuna. În uz extern se recomandă: -baie caldă relaxantă În care se adaugă câte 3 picături ulei eteric de mentă și din boabe de ienupăr; -masaj abdominal cu mișcări lente În sensul acelor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
054 Quercus suber 055 Quercus trojana 056 Robinia pseudacacia 057 Salix albă 058 Salix caprea 059 Salix cinerea 060 Salix eleagnos 061 Salix fragilis 062 Salix sp. 063 Sorbus aria 064 Sorbus aucuparia 065 Sorbus domestică 066 Sorbus torminalis 067 Tamarix africană 068 Tilia cordata 069 Tilia platyfyllos 070 Ulmus glabra (U.scabra, U.mont.) 071 Ulmus laevis (U.effusa) 072 Ulmus minor (U.campestris) 099 Other broadleaves 100 Abies albă 101 Abies borisii-regia 102 Abies cephalonica 103 Abies grandis 104
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
gândindu-mă câte viețuitoare văzute sau nevăzute trăiesc în maiestuoasa baltă. Boarea serii coboară încet peste satul adormit. Razele lunii îmi bat drept în față, luminând cărările de trestii. Din baltă ies aburi albi și parfumul amețitor al florilor de tamarix de adoarme. În poeticele lunci cu flori liliachii, se plimbă doi îndrăgostiți, pe fundalul cântecului fermecător al privighetorilor. Lumina argintie izvorăște din razele lunii, reflectă steluțe albe în apa pe care înaintează agale o barcă. Printre cărările de păcură de sub
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
îmbietoare pe tărâmul său, surprinzând diferite momente ale mării. Ușoare unde de răcoare traversau adesea întinsul împărăției apelor, putând în undele lor văpaia existenței unor poetice lunci de flori liliachii înmiresmate de mirosurile dulci ale florilor rozii ale tufelor de tamarix. Din depărtări, șuvoaie lungi de păsări traversau întinsul cristalin al cerului presărat de norii albi ai paradisului. În amurg, apusul soarelui înroșea acest paradis de pe pământ, înflăcărând întreaga mare ce-și trimitea influența pe tărâmul existenței. Noaptea se strecurau prin
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]