271 matches
-
8-65 (funcție de FE) 50-65 40-50 30-40 25-30 20-25 15-20 8-15 Contuzie cardiacă minoră, cu mici modificări ECG (modificări nespecifice de ST, T, contrații premature atriale sau ventriculare, tahicardie persistentă sinusală) 1-2 Leziuni pericardice închise sau deschise fără afectare cardiacă, tamponadă cardiacă sau herniere cardiacă 2-3 Contuzie cardiacă ce duce la bloc AV (BRD, BRS, BAV, HBAS) sau modificări ischemice (subdenivelare ST, unde T inversate) 2-4 Plăgi miocardice care nu interesează endocardul, fără tamponadă 6-7 Contuzii cardiace ce duc la tahicardie
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
pericardice închise sau deschise fără afectare cardiacă, tamponadă cardiacă sau herniere cardiacă 2-3 Contuzie cardiacă ce duce la bloc AV (BRD, BRS, BAV, HBAS) sau modificări ischemice (subdenivelare ST, unde T inversate) 2-4 Plăgi miocardice care nu interesează endocardul, fără tamponadă 6-7 Contuzii cardiace ce duc la tahicardie ventriculară susținută (peste 5 bpm) sau multifocală 6-7 Leziuni cardiace închise sau dechise ce duc la ruptură septală, insuficiență valculară tricuspidiană sau pulmonară, disfuncție de mușchi papilari sau ocluzie arterială coronară distală, fără
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
Leziuni cardiace închise sau dechise ce duc la ruptură septală, insuficiență valculară tricuspidiană sau pulmonară, disfuncție de mușchi papilari sau ocluzie arterială coronară distală, fără ICC 8-12 Plagă/ruptură pericardică cu hernierea cordului 8-12 Plăgi miocardice ce nu interesează endocardul, cu tamponadă 7-11 Leziuni cardiace închise sau deschise ce duc la ruptură septală, insuficiență valvulară 10-12 tricuspidiană sau pulmonară, disfuncție de mușchi papilari sau ocluzie arterială coronară distală, cu ICC Leziuni coronariene sechelare (anevrism, obstrucție necesitând bypass) 10-40 Leziuni cardiace închise sau
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
8-65 (funcție de FE) 50-65 40-50 30-40 25-30 20-25 15-20 8-15 Contuzie cardiacă minoră, cu mici modificări ECG (modificări nespecifice de ST, T, contrații premature atriale sau ventriculare, tahicardie persistentă sinusală) 1-2 Leziuni pericardice închise sau deschise fără afectare cardiacă, tamponadă cardiacă sau herniere cardiacă 2-3 Contuzie cardiacă ce duce la bloc AV (BRD, BRS, BAV, HBAS) sau modificări ischemice (subdenivelare ST, unde T inversate) 2-4 Plăgi miocardice care nu interesează endocardul, fără tamponadă 6-7 Contuzii cardiace ce duc la tahicardie
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
pericardice închise sau deschise fără afectare cardiacă, tamponadă cardiacă sau herniere cardiacă 2-3 Contuzie cardiacă ce duce la bloc AV (BRD, BRS, BAV, HBAS) sau modificări ischemice (subdenivelare ST, unde T inversate) 2-4 Plăgi miocardice care nu interesează endocardul, fără tamponadă 6-7 Contuzii cardiace ce duc la tahicardie ventriculară susținută (peste 5 bpm) sau multifocală 6-7 Leziuni cardiace închise sau dechise ce duc la ruptură septală, insuficiență valculară tricuspidiană sau pulmonară, disfuncție de mușchi papilari sau ocluzie arterială coronară distală, fără
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
Leziuni cardiace închise sau dechise ce duc la ruptură septală, insuficiență valculară tricuspidiană sau pulmonară, disfuncție de mușchi papilari sau ocluzie arterială coronară distală, fără ICC 8-12 Plagă/ruptură pericardică cu hernierea cordului 8-12 Plăgi miocardice ce nu interesează endocardul, cu tamponadă 7-11 Leziuni cardiace închise sau deschise ce duc la ruptură septală, insuficiență valvulară 10-12 tricuspidiană sau pulmonară, disfuncție de mușchi papilari sau ocluzie arterială coronară distală, cu ICC Leziuni coronariene sechelare (anevrism, obstrucție necesitând bypass) 10-40 Leziuni cardiace închise sau
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
datorită afectării cardiace severe. - Frecătura pericardică este relativ frecvent întâlnită la pacientul cu IRC avansată, prezentat tardiv la medic. Prezența frecăturii pericardice reprezintă un semnal de alarmă, necesitând inițierea de urgență a hemodializei. în absența acesteia, pericardita uremică evoluează spre tamponadă pericardică (puls paradoxal, insuficiență ventriculară dreaptă acută). • Aparatul digestiv. Afecțiunile digestive sunt frecvente la pacientul renal. Simptomatologia dispeptică de tip ulceros se întâlnește deseori la pacientul cu retenție azotată majoră (ulcere peptice datorită gastritei uremice). Pacientul cu boală renală prin
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
excepțională (1 %), dar cu prognostic foarte sever; trebuie diferențiată de HTAP secundară tromboembolismului pulmonar. Manifestările cardiace sunt de obicei asimptomatice. • pericardita poate fi minimă, manifestată prin frecături pericardice fugace sau cu revărsat lichidian, evidențiat radiologic și echocardiografic. Rareori poate determina tamponadă. Lichidul pericardic este exsudat; poate conține celule lupice; • endocardita verucoasă Libman-Sachs apare, mai frecvent, în LES cu SAPL. Afectează valva mitrală sau tricuspidă și poate fi suspectată în cazul apariției unor sufluri sistolice recente. Necesită diagnostic diferențial cu suflurile funcționale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu ciclofosfamidă sau azatioprină. Infarctul și perforația intestinală necesită intervenție chirurgicală de urgență. 6.1.11.6. Tratamentul afectării cardiace Pericardita ușoară răspunde la AINS sau corticoizi în doze medii (prednison 0,5 mg/kg/zi). Formele severe sau cu tamponadă necesită corticoizi în doze mari, adesea IV (metilprednisolon 1 g/zi × 3 zile). La pacienții cu pericardită cronică recurentă, MMF, metotrexatul, azatioprina sau Ig IV pot fi benefice. Procedeele invazive, precum pericardiocenteza, fereastra pericardică sau exereza pericardică sunt rareori necesare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de vasculită sau/și de granuloamele mucoasei digestive; acestea din urmă pot determina un aspect pseudopolipoid; • Manifestări cardiace. Afectarea cardiacă se întâlnește cu frecvență variabilă și este una dintre manifestările cele mai severe ale SCS. Constă în pericardită (rareori cu tamponadă), miocardită (cu granuloame sau infiltrate interstițiale cu eozinofile), arterită coronară. Endocardul, în schimb, nu este afectat. Leziunile cardiace se complică cu insuficiență cardiacă, cu evoluție rapidă și adeseori severă. Angina pectorală și infarctul miocardic sunt rare. Angiografia coronariană poate fi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
CV severe, în condițiile tulburărilor hidro-electrolitice (în primul rând al hiperkalemiei) pacienții uremici prezintă un risc crescut de moarte subită. Pericardita uremică reprezintă o complicație relativ rară a sindromului uremic, însă potențial amenințătoare de viață prin riscul de dezvoltare al tamponadei cardiace. La nivel digestiv, pacientul uremic prezintă deseori gastroduodenită uremică, iar frecvența ulcerelor peptice este crescută. Mai frecvent decât la populația non-renală sunt prezente semnele și simptomele afectării hepatitice (de regulă prin virusurile hepatice B și C). în ceea ce privește sistemul reno-urinar
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Urgența medico-chirurgicală cea mai gravă pentru orice practician este stopul cardio-respirator! Acesta reprezintă colapsul sistemului cardio-circulator, cât și a funcției respiratorii. Cauzele de oprire cardio-respiratorie sunt reprezentate de: hipovolemie, hipo- sau hiperpotasemie, hipoglicenie, hipoxia, hiperacidemia, hipotermia, tromembolism pulmonar trauma, toxicitate, tamponada cardiacă, infarct miocardic acut. Semnele clinice de oprire respiratorie pot fi ușor identificate: absența mișcărilor cutiei toracice, cianoza progresivă, deteriorarea stării de conștiență, hipotonia musculară, iar cele de oprire de cauză primară cardiacă sunt reprezentate de absența pulsului la arterele
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
impactului terapeutic al diferitelor intervenții efectuate. Principalele tipuri de șoc și principalele etiologii ale fiecărei tip sunt următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și de conducere); R șocul obstructiv (pneumotorax sub tensiune, embolia pulmonară masivă, tamponada cardiacă, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, stenoză aortică, infarctul ventriculului drept); R șocul distributiv (vasodilatație periferică inadecvată: șoc septic, anafilaxie, insuficiență adrenală); R șocul hipovolemic (cantitate redusă de sânge sau de plasmăă. Modificările evaluate, indiferent de protocol, permit identificare tipurilor de șoc
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
obturarea provizorie a toracelui deschis; puncția pneumotoraxului compresiv; ventilare mecanică în caz de torace moale. c. pacientul se află în colaps: se completează hemostaza provizorie; se recoltează probe de grup sanguin; se instituie linie i.v.; puncție pericardică, dacă există tamponadă; monitorizarea activității electrice a cordului. d. pacientul este comatos: se asigură ventilație corectă; se iau măsuri pentru evitarea sindromului de aspirație; se consideră prezentă fractura de coloană până la infirmarea radiologică. e. pacient echilibrat cardio respirator: agravarea stării sale poate fi
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
poate fi mobilizat sau reprezintă o urgență de reanimare și/sau chirurgicală. Unele asocieri lezionale pot masca date clinice foarte importante realizând adevărate capcane de diagnostic: contractura abdominală poate lipsi la bolnavii cu TCC aflați în comă, un pacient cu tamponadă cardiacă și hemoperitoneu masiv nu va mai prezenta jugulare turgescente, etc. În același timp, trebuie avute în vedere și asocierile lezionale care generează semne clinice false (contracturi abdominale în leziunile vertebro-medulare; ileus în hematoamele retroperitoneale). În aceste condiții, cu date
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
imediat. Recidiva rapidă a hemotoraxului după puncție asociată cu lărgirea umbrei mediastinale la examenul radiologic, cu sau fără puls paradoxal sau jugulare turgescente, ridică suspiciunea unei rupturi de aortă. La politraumatizatul aflat în șoc, lipsesc semnele clinice care indică prezența tamponadei cardiace. În această situație, radiografia toracică arată conturul cardiac lărgit, fără pulsații, iar PVC are valori de peste 16 cm H2O. Prezența insuficienței respiratorii grave, fără manifestări obiective toracice, alături de sensibilitate în etajul abdominal superior indică posibilitatea unei rupturi diafragmatice. Examenul
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
vor imobiliza provizoriu și se vor lua măsuri de reexpansionare a plămânului după care se va trece la rezolvarea leziunilor abdominale; după rezolvarea acestora, dacă este necesar, se va reveni la torace pentru rezolvarea definitivă a leziunilor toraco-pulmonare. Dacă există tamponadă cardiacă se va instala cateter venos central pentru monitorizarea P.V.C. se va efectua puncție evacuatorie pericardică și apoi, toracotomie pentru hemostaza în pericard. Asocierile TL: Tratamentul ortopedic definitiv poate fi temporizat până la obținerea unei reechilibrări respiratorii stabile. Când coexistă luxații
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
brusc pe un teren aparent normal; - diagnosticul are 3 scopuri:demonstrarea sângerării din varice prin endoscopie - demonstrarea testelor funcționale hepatice normale; - evaluarea circulației portale prin arteriografie și faza venoasă pentru vasele mezenterică superioară, splenică, mezenterică inferioară și gastrice - tratament: - medical tamponadă - chirurgical: aă ligatura varicelor transgastrică, transecția esofagiană mecanică (metode temporare); b) șunt distal spleno-renal, șunt mezo-cav (metode definitive); - Hiprtensiunea portală stângă : - etiologie: tromboză de venă splenică izolată frecvent determină varice gastrice ce determină hemoragie; - cauza - frecvent boală pancreatică ( pancreatită); - diagnostic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se află În fața unui astfel de traumatism. Dacă pacientul prezintă un traumatism sever, cu hipotensiune importantă și hemoperitoneu masiv, atunci chirurgul trebuie să reziste tentației de a deschide peritoneul. Evacuarea rapidă a sângelui din peritoneu duce la pierderea efectului de tamponadă ceea ce se poate dovedi fatal pentru pacient. Chirurgul trebuie să aștepte până când echipa anestezică realizează o reechilibrare hemodinamică corespunzătoare a pacientului, permițând pătrunderea În cavitatea peritoneală În condiții de siguranță. Pentru leziunile de gradul III, IV și V, manevra Pringle
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
acestora. Se recomandă următoarele: profilaxia fibrilației atriale; mobilizarea precoce, evitarea aspirației, aprecierea endoscopică a corzilor vocale și evitarea supraîncărcării cu lichide; diagnosticul perioperator și tratamentul agresiv al trombozei venoase profunde; reintervenție imediată și masaj cardiac deschis pentru tratamentul herniei și tamponadei cardiace datorate disfuncției patch-ului pericardic; dehiscența patch-ului diafragmatic și/sau hemoragia necesită reintervenție imediată; semnele precoce de infecție pot indica prezența fistulei bronho-pleurale sau a empiemului și necesită drenaj toracoscopic sau deschis; deplasarea mediastinală perioperatorie excesivă necesită plasarea unui cateter
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
ale trocarelor toracoscopice și la nivelul inciziilor chirurgicale) [25]. Rata de răspuns la radioterapie este sub 3%. Uneori, radioterapia poate determina regresia tumorii, dar nu îmbunătățește durata de supraviețuire [60]. Efectele adverse ale radioterapiei constau în: pneumonită radică, mielită, pericardită, tamponadă cardiacă, fatigabilitate, rash cutanat sau iritația tegumentului la nivelul zonelor de iradiere, alopecie, pancitopenie. Recent a început să se folosească radioterapia cu intensitate modulată (IMRT) pentru tratarea tumorii nerezecate. Această tehnică necesită o planificare tridimensională care eliberează o doză omogenă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
pericardic, care cotidian poate atinge un volum de 20 litri (secreția-resorbția pe cale venoasă și limfatică), va duce la acumularea de lichid în cavitatea pericardică. În funcție de ritmul de acumulare, funcția cordului poate fi afectată brutal sau progresiv [14]. În acumulările rapide, tamponada cardiacă se poate precipita la 250 ml de revărsat pericardic. Pe când în cele lente, funcția cordului se poate menține la un volum de 3000 ml lichid pericardic. Prezența de lichid pericardic va interfera cu funcția de pompă a cordului. Inima
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
stază în venele mari, cu repercusiune în periferie (edem interstițial). Scade debitul cardiac, apare hipotensiunea arterială, crește frecvența cardiacă și tonusul vascular periferic. Apar tulburări de irigație în țesuturi și organe. Progresiv hiperpresiunea intrapericardică afectează apoi umplerea cordului, se instalează tamponada cardiacă, tensiunea arterială se prăbușește - pericolul de moarte este iminent. TABLOUL CLINIC Un bolnav cu pericardită malignă poate fi asimptomatic sau simptomele sunt comune sau estompate de tumora primară ce poate avea asociat și un revărsat malign pleural uni sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
dispărut, zgomote cardiace asurzite, frecătura pericardică, pot fi auscultate și raluri pulmonare. Venele jugulare sunt turgescente, cianoza prezentă, precum și edemele periferice. Pulsul paradoxal poate fi pus în evidență. Bolnavul este hipotensiv, scăderea tensiunii arteriale sub 10 cmHg este semn de tamponadă cardiacă iminentă [3, 13, 14]. TABLOUL PARACLINIC Radiografia toracică Radiografia toracică de față relevă mărirea opacității cardiace și dispariția arcurilor sale, iar din profil se poate observa pensarea spațiului transparent retrocardiac [4]. Tot prin examenul radiologic clasic se pot pune
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
în funcție de care poate fi apreciat gradul de severitate al revărsatului pericardic. Astfel, Becit [2] stabilește, în funcție de grosimea lamei de lichid, 3 grade de severitate: mic (< 10 mm), moderat (10-20 mm) și mare (> 20 mm). Pe lângă criteriile clinice de diagnostic ale tamponadei cardiace (tahicardia, dispneea cu tahipnee, hipotensiune < 90 mmHg, pulsul paradoxal > 10 mmHg), există și criterii ecocardio-grafice. Acestea sunt: colapsul diastolic precoce al ventriculului drept, colapsul diastolic tardiv al atriului drept și/sau stâng, „înălțimea” sângelui în vena cavă superioară. Semne
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]