83 matches
-
timp pisica în debara. Toate astea ți se întâmplă în Germania, pentru că cineva acolo sus se gândește la tine și nu vrea să pățești ceva rău - cineva care nu te scapă din ochi nici când asculți pe CD-playerul din mașină taragotul lui Dumitru Fărcaș, cineva care nu se sfiește să-ți întrerupă reveria, plesnindu-ți timpanele cu informația rutieră de ultimă oră, cum că la următoarea intersecție s-a format un "bușon" care te va întârzia cu o oră. Dar numai
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Deosebit_de_altfel.html [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori ai formațiilor și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > DUMITRU FĂRCAȘ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ȘI A BUCURAT ROMÂNUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara noastră se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > DUMITRU FĂRCAȘ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ȘI A BUCURAT ROMÂNUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara noastră se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric neversificat, vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara noastră se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric neversificat, vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric neversificat, vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
care, la rândul lor au urmat muzicienii de azi, cum e maestrul Dumitru Fărcaș. E drept că plăcerile pentru muzică sunt stratificate dar nici melomanul cel mai fidel pianului, viorii, flautului, harpei... n-ar avea niciodată auzul stânjenit de dulcele taragot al lui Dumitru Fărcaș, care întinde vibrant în sunetul lui, ecoul, susurul, vuietul, clinchetul, șoapta, tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
ar avea niciodată auzul stânjenit de dulcele taragot al lui Dumitru Fărcaș, care întinde vibrant în sunetul lui, ecoul, susurul, vuietul, clinchetul, șoapta, tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un zeu melod! Nu a avut nimeni până azi harul melodic întru obținerea dintr-un singur taragot, a unei vaste orchestre a infinitelor sentimente umane. Aceasta-i o comoară folcloristică pe care numai Dumitru
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un zeu melod! Nu a avut nimeni până azi harul melodic întru obținerea dintr-un singur taragot, a unei vaste orchestre a infinitelor sentimente umane. Aceasta-i o comoară folcloristică pe care numai Dumitru Fărcaș o are și nimeni nu știe dacă o va mai putea agonisi vreodată într-o singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
umane. Aceasta-i o comoară folcloristică pe care numai Dumitru Fărcaș o are și nimeni nu știe dacă o va mai putea agonisi vreodată într-o singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
comoară folcloristică pe care numai Dumitru Fărcaș o are și nimeni nu știe dacă o va mai putea agonisi vreodată într-o singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș e întotdeauna aici, pentru că are misia strângerii, dării la lumină și urcării la culmea lui a folclorului nostru muzical! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dumitru Fărcaș Taragotul care a plâns și a bucurat românul / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1403, Anul IV, 03 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
folcloric. Acesta a debutat cu o suită de dansuri de pe Valea Crișului, prezentate de membrii Ansamblului „Florile Bihorului" de la Palatul Copiilor și Elevilor, urmat de un moment muzical susținut de orchestra ansamblului formată din prof. Marius Marcu, conducătorul orchestrei, la taragot; insp. prof. Ioan Fluieraș, la acordeon; prof. Petru Șinca, la vioară cu goarnă, și elevul Ionuț Pop, la tobă. Frumoasele costume populare, mișcările ritmate și vocea inconfundabilă a tinerei interprete Anamaria Gal i-au ținut cu răsuflarea tăiată pe oaspeții
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 by http://confluente.ro/Comunicare_fara_frontiere_dialog_romano_nipon_in_municipiul_de_pe_cris_.html [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
Surâsul Lui alean de purpur mi-i. Îmbrățișat de crini și veșnicii, A-ngenuncheat în al Tăcerii schit. Cuvânt îngenuncheat într-o tăcere N-am întâlnit, nicicând n-am întâlnit. Sprecerurimergătorul s-a oprit, Narcisele-l privesc ca la-nviere. Și taragotul când a înălțat Spre heruvimi și-a început a plânge, Cu candelele cerului în sânge Din hăul de păcat m-am ridicat. Cu mâna lui lăsată-n mâna mea El, Desăvârșitorul, surâdea. Psalm Eu, ucenic și mucenic în stele, Cu
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
pe marii interpreți ai cântecului popular, Angela Moldovan, Maria Păunescu, Ion Cristoreanu, Pop Simion și Elena Zamfira, iar ca soliști instrumentiști, adevărați virtuozi ai instrumentelor populare: Toni Iordache - țambal; Stanciu Simion - nai; Dumitru Zamfira - fluier, caval, cimpoi, ocarină; Ion Milu - taragot; George Udilă - clarinet; Nicolae Turcitu - acordeon; frățiorul meu, George Tănăsescu - acordeon și pian. La Ciocârlia am cântat sub bagheta unor mari dirijori: Constantin Arvinte, Tudor Pană și Ion Ivanovici. De-a lungul carierei mele artistice am cântat alături de cei mai
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403092381.html [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
și de absolvenți care au rămas în ansamblu și după terminarea studiilor: studenți, medici și un polițist, o adevărată familie unită prin dragostea pentru muzică, muncă, seriozitate, perseverență. Sunt specializați în muzică instrumentală, interpretată la vioară, braci, violoncel, contrabas, acordeon, taragot, clarinet, fluier, ocazional țambal. Își însușesc repertoriul soliștilor cu care cântă: Furdui Iancu, Veta Biriș, Sava Negrean, Dumitru Fărcaș, Cornelia Radocea, Laura Lavric, Daniela Condurache etc. Pe scena de la Gurghiu impresionează atât prin profesionalismul interpretărilor, ținuta scenică elevată, cât și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
a inspirat și o parte din cântecele sale. Atât prin cântec, cât și prin profesia de medic și-a propus să aline sufletele oamenilor. Speciile muzicale preferate sunt romanțele și doinele. Adresează gânduri bune și mari spectatorilor. Dumitru Fărcaș, regele taragotului românesc, s-a născut în Maramureș într-o familie în care bărbații cântau la fluier, a studiat oboiul la Școala de Muzică și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
spectatorilor. Dumitru Fărcaș, regele taragotului românesc, s-a născut în Maramureș într-o familie în care bărbații cântau la fluier, a studiat oboiul la Școala de Muzică și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. S-a dedicat ulterior taragotului, creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
etc. Nu lipsesc nici instrumentele muzicale, aduse la târg de specialiști renumiți: Sava Nicolae și Cernătescu Miron. Sava Nicolae, originar din Chișinău, stabilit din anul 2000 în Bistrița, este absolvent al Facultății de Clarinet, artist emerit al Republicii Moldova, inventator al taragotului de performanță, patentat în peste 150 de țări. În afară de targot a creat și fluiere pentru profesioniști, inclusiv fluierul îngemănat la care se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pe care anină icoanele neamului, cântecele de dragoste, de natură, de patrie și de sfințenie. Fiecare pală de aer din Ardeal e un pas din istoria României, iar cântărețul Nicolae Furdui Iancu, la fel ca Dumitru Fărcaș, cu-al său taragot predestinat unui suflet nemaiascultat, e inima Ardealului. Dacă vremurile s-ar fi potrivit, Alecsandri l-ar fi prins în balade, Nicolae Grigorescu l-ar fi zugrăvit pe frescele Agapiei iar George Enescu ar fi așezat vioara pe un spătar și
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397648291.html [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
și pentru Dromichaites și Sfatul oamenilor buni și bătrâni, pentru Trandafir de la Moldova, M-a făcut mama oltean, Maramureș-plai cu flori, Din Țara Moților noi am venit, Ana Lugojana, Măi Ardeal, Ardeal și Ghiocel de la Dobrogea, Pentru talăngile vacilor și taragotul lui Fărcaș, pentru Rapsodiile de primăvară, Vara la țară, Emoție de toamnă, Iarna pe uliță, pentru bradul de Crăciun și ouăle de Paști, pentru Brătianu, Titulescu și Coposu, pentru cerul senin al Munteniei și pentru monahia Maria Oltea (mama lui
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
răsune, întru autentic și frumos, cântecul popular. Alături de vocea tânără a frumoasei CRISTINA PETRIMAN a fost orchestra ,,CRISTAL", din Baia Mare, condusă de profesor și compozitor: LICĂ NEGREA, tel. 0758 868 515; braci - Claudiu TRIF; acordeon - Dan NEGREA; contrabas - Ciprian NEGREA; taragot - Let SELING; prezentare și text - VASILE BELE, tel. 0745 083 947. Înregistrările au fost făcute la: UNIVERSAL SOUND STUDIO - 2O12, din Baia Mare. Sunet și mixaj: Zorin CHIOREAN, tel. 0742 354 974. Dorindu-i succes tinerei interprete pe drumul cântecului popular
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cristina_petriman_ganduri_l_vasile_bele_1366361434.html [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]