58 matches
-
punctele de broderier: toegiu, cruciu, nisipit, ș.a. Paletă cromatică este cât se poate de sobra, predominând negru, roșu, albastru, brun ”. (Ibidem). 4. ''Deși nu se încadrează în tipologia cămășilor originare a costumului popular, românesc cămașă cu platca, pătrunsa în îmbrăcămintea tarăncii încă de la începutul secolului al XX-lea, si purtată până astăzi( a doua jumătate a sec XX, n.a.)se impune a fi prezentată că un produs al industriei casnice țărănești.'' (Elenă Secoșan, Portul popular în Arta populară în Mehedinți, p.
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
Sadoveanu, Gheorghe Apostol Producător: Actualitățile săptămânii nr. 9 (62) / 1949, subiect b. Decorarea unor femei fruntașe. - La 8 martie 1949, în sala prezidiului consiliului RPR din București, sunt decorate cu prilejul Zilei femeii cu Ordinul muncii clasa I câteva muncitoare, tarănci și intelectuale printre care s-au numărat Maria Andrei de la industria bumbacului, Ana Lacatoș de la sindicatul textil Lupeni, Maria Manole de la fabrica Quadrat București, Ana Bochiș de la FIȚA Arad și pictorița Titina Călugăru. Decorațiile sunt înmânate de C.I. Parhon, asistat
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1414022066.html [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
Portul este o marcă identitara de o mare importanță. Costumul este purtat cu multă mândrie, dar aceasta înseamnă mai mult de atât, el nu trebuie redus la aspectul pur fizic și trebuie văzut că o expresie a zbuciumului lăuntric al tarăncilor în căutarea celor mai expresive forme artistice. Prin urmare putem afirmă pe bună dreptate, fără să greșim, că poporul român este - cum s-a mai spus - un popor antic în viață! Pentru că femeile sunt cele care prin lucrul mâinilor lor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
un popor antic în viață! Pentru că femeile sunt cele care prin lucrul mâinilor lor au îmbrăcat omenirea de-a lungul mileniilor, închei cu poemul dedicat femeilor din Carpați: (Elenă Armenescu - Poeme din volumul Memoria Statuillor) Hărăzita de zeu Îți mulțumesc taranca română Ce te-ai păzit de „înnoiri” Că de tăișul straniului Tu nu ești preamărita, ca în mărețe fapte Dar tu ai în grija viața zi și noapte. Tu, care nu ai dat pradă flacărilor Războiul de țesut și prietena
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
esoterice” are? Nicolae Baciut vede „Graal-ul” că pe ,,o carte despre travaliul/ aventură/ bucuria scrisului’’. Ați reușit odată cu acest volum să vă găsiți propria identitate în scris, să lăsați în urmă căutările? - În Graal, cele două componente ale ființei mele - taranca nativă și citadina făcută, nu născută, ajung la o oarecare înțelegere. Scrisulse dovedește a fi liantul care ține cele două emsifere ale eului, ale întregului care sunt pe bucățică asta de țină denumită Terra. Cât despre căutări, idenitate... sunt doar
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Desi_a_publicat_20_de_carti_si_a_primit_30_de_premii_scriitoarea_si_jurnalista_melania_cuc_continua_sa_fie_ea_insasi_cea_obisnuita_.html [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
familii). Călimăneștiul a exercitat cea mai evidentă influență asupra portului locuitorilor din satele înconjurătoare. Deși se pare că a existat un costum național cu motive specifice calimanestene, totuși, din acestă nu a mai rămas decât ia, pe care o poartă tarăncile cu foi de stamba sau din alt material cumpărat de la oraș. Portul național bărbătesc a fost părăsit de mult, chiar în zilele de sărbătoare el observandu-se tot mai rar la bărbați și atunci numai la cei bătrâni. Dacă aceasta
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
pasă nici de artă, nici de afacere. Sub mănușile fine și lungi până la coate, simte mâncărimea eczemei cu care s-a pricopsit peste noapte. Pentru nimic în lumea nu ar face un gest greșit, nu s-ar scarpină că p taranca. Mărțina Ersen știe să reziste mai bine ca un cavaler cruciat în fța Inchiziției. Deși cu lentile de contact dintre cele mai sofisticate, ochii ei nu văd clar exponatele . Le simte, le știe acolo, la locul lor, sute de armer
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
și le dăruia tot felul de clipe frumoase, în serile lungi de iarnă le spunea povești, le desena ori se juca ... IV. ROMÂNUL DIANEI -CONTINUARE, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016. Bunica era o taranca robustă și voinica, se născuse înaintea primului război mondial, se măritase de la șaisprezece ani, venise cu familia sa și cu cei din familiile de proveniență, a ei și a tânărului ei soț, în Dobrogea, unde fuseseră împroprietăriți cu pământ după
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
război, soțul ei plecase să iși lase pe front oasele în al doilea război mondial...De la coarnele plugului pe front.. Apoi și- a crescut copiii, ajutată de mama ei, mai puțin și de tatăl ... Citește mai mult Bunica era o taranca robustă și voinica, se născuse înaintea primului război mondial, se măritase de la șaisprezece ani, venise cu familia sa și cu cei din familiile de proveniență, a ei și a tânărului ei soț, în Dobrogea, unde fuseseră împroprietăriți cu pământ după
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
științele umaniste. Vorbind despre sine, Sanda Panait ne mărturisește că în ceea ce o privește, copilăria este locul în care călătorește mental în timp, cu drag, pentru a se încărca de freamăt, veselie și frumos. Pentru ea, copilăria și părinții - mamă, tarancă simplă, dar o femeie cu o personalitate puternică, iar tatăl, un om dârz - sunt autentice repere în viață. Poetă s-a născut pe 29 octombrie 1969 în comuna Pechea din județul Galați, este căsătorită și are un fiu. Fire creativă
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_poezia_contemporana_intr_un_dialog_cu_poeta_sanda_panait.html [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
științele umaniste. Vorbind despre sine, Sanda Panait ne mărturisește că în ceea ce o privește, copilăria este locul în care călătorește mental în timp, cu drag, pentru a se încărca de freamăt, veselie și frumos. Pentru ea, copilăria și părinții - mamă, tarancă simplă, dar o femeie cu o personalitate puternică, iar tatăl, un om dârz - sunt autentice repere în viață. Poetă s-a născut pe 29 octombrie 1969 în comuna Pechea din județul Galați, este căsătorită și are un fiu. “Am scris
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_poezia_contemporana_intr_un_dialog_cu_poeta_sanda_panait.html [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
iubire. Iată cum trebuie rostita, șoptita ori gândită în monologul interior rugăciunea adevărată! Iată de ce trebuie să credem ce spunea părintele Cleopa cum trebuie să ne rugăm invocând o amintire: „cu bucurie în timpul unei slujbe am văzut în jurul capului unei tarănci o aură luminoasă, semnul profundei sale credințe!” Ce se întâmplă în creier în timpul rugăciunii ? Ce reacții bio-fizico-chimice au loc în timpul acestui sublim dialog cu Dumnezeu, rămâne să fie precizate în viitor (pe lângă cele neuroendocrine la care ne-am referit ) pentru că
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
două segmente de roți dințate argintii avînd în partea superioară simbolul atomului; în partea inferioară apar trei fascii aurii ondulate din care pornește un fulger auriu suprapunindu-se peste segmentele de roți dințate; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o taranca îmbrăcată în port popular specific zonei argeșene ținînd pe umărul stîng un coș cu mere roșii și aurii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
esoterice” are? Nicolae Baciut vede „Graal-ul” că pe ,,o carte despre travaliul/ aventură/ bucuria scrisului’’. Ați reușit odată cu acest volum să vă găsiți propria identitate în scris, să lăsați în urmă căutările? - În Graal, cele două componente ale ființei mele - taranca nativă și citadina făcută, nu născută, ajung la o oarecare înțelegere. Scrisul se dovedește a fi liantul care ține cele două emsifere ale eului, ale întregului care sunt pe bucățică asta de țină denumită Terra. Cât despre căutări, idenitate... sunt
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
esoterice” are? Nicolae Baciut vede „Graal-ul” că pe ,,o carte despre travaliul/ aventură/ bucuria scrisului’’. Ați reușit odată cu acest volum să vă găsiți propria identitate în scris, să lăsați în urmă căutările?- În Graal, cele două componente ale ființei mele - taranca nativă și citadina făcută, nu născută, ajung la o oarecare înțelegere. Scrisul se dovedește a fi liantul care ține cele două emsifere ale eului, ale întregului care sunt pe bucățică asta de țină denumită Terra.Cât despre căutări, idenitate... sunt
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
de științele umaniste. Vorbind despre sine, Sanda Panait nemărturisește că în ceea ce o privește, copilăria este locul în care călătorește mental în timp, cu drag, pentru a se încărca de freamăt, veselie și frumos. Pentru ea, copilăria și părinții - mamă, tarancă simplă, dar o femeie cu o personalitate puternică, iar tatăl, un om dârz - sunt autentice repere în viață. Poetă s-a născut pe 29 octombrie 1969 în comuna Pechea din județul Galați, este căsătorită și are un fiu. “Am scris
ATUNCI CÂND VICTORIA APARŢINE CELOR CU MENTALITATE DE ÎNVINGĂTOR. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_victoria_apartine_celor_cu_mentalitate_de_invingator_.html [Corola-blog/BlogPost/355882_a_357211]
-
este și ce va să fie! Și oricâți erau în jurul mesei, tineri și bătrâni, fiecare îl primea în casă și în suflet pe Dumnezeu. Așa am trăit eu, cu Dumnezeu în casă, străduindu-mă să nu îl supăr! Eu is taranca, ca moșii mei,. Am săpat pământul și am crescut animale. Am stat în casa asta cu cerdac, m-am îmbrăcat cu ileacă și batic, am țesut velințe și am copt cozonaci ! Da' ce mai sunt copiii mei? Că nici nu
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1428230462.html [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
Zău că-mi vine să las baltă / toate interesele.” Împricinatul cu interesele a fost Topârceanu. Tot el, mai breaz, susținea în „Vara la Țară” : Ca un fluture pe floare,/Beat de soare,/Pentru ce să mor așa ? Nu mai vreau tărănci naive,/Primitive.../ Mie dați-mi altceva ! Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/Unde gustă/Omul viata mai din plin, Cu trăsuri, femei cochete/Si cu fete/ Încălțate cel puțin ! M-ai amintesc de altul și mai breaz, parcă îl cheamă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
pe cale ferată forestiera, o găsiți pe valea Vaserului. O excursie cu mocănița pe valea acestui rău din Maramureș este ceva inedit. Nici nu vă imaginați prin ce peisaje treceți cu trenuț considerat monument istoric. 9. Primul Muzeu dedicat femeii, Muzeul Tarăncii Române, s-a înființat din dorința de a aduce un omagiu femeii că mama, bunica, soție, sora sau prietena. Este locul în care poți vedea ocupațiile tarăncii de la naștere și până la trecerea în lumea cealaltă. Locul de demult parcă îl
Top 10 destinatii mai putin cunoscute din Romania by http://www.iasi4u.ro/2014_top-10-destinatii-mai-putin-cunoscute-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/95966_a_97258]
-
peisaje treceți cu trenuț considerat monument istoric. 9. Primul Muzeu dedicat femeii, Muzeul Tarăncii Române, s-a înființat din dorința de a aduce un omagiu femeii că mama, bunica, soție, sora sau prietena. Este locul în care poți vedea ocupațiile tarăncii de la naștere și până la trecerea în lumea cealaltă. Locul de demult parcă îl găsiți în localitatea Dragomirești, județul Maramureș. 10. Zimbraria neagră, rezervatia de la Buscani în care, în urmă cu 30 de ani, au fost aduși câțiva zimbri, este acum
Top 10 destinatii mai putin cunoscute din Romania by http://www.iasi4u.ro/2014_top-10-destinatii-mai-putin-cunoscute-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/95966_a_97258]
-
în timp, stăpânirea cetății și a domeniilor se perpetuează de la Ștefan cel Mare la fiii săi până la Petru Rareș. Din istoria baptiștilor din Ciceu-Giurgesti Păstorului Gheorghe Marțian își amintește că primul creștin din Ciceu-Giurgesti ar fi fost de fapt o taranca, Paraschiva, încă din anul 1923, iar primul grup de baptiști s-a format în 1925. Prima autorizație de functionare că biserică baptista a fost obținută prin grijă creștinului Simion Coste din comnua Negrilesti, în 1926. Clădirea actuala a Bisericii baptiste
BISTRITA NASAUD de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/O_privire_in_biserica_baptista_din_comuna_ciceu_giurgesti_bistrita_nasaud.html [Corola-blog/BlogPost/344955_a_346284]
-
Bucurenci De Florii am comentat la ApropoTV, alături de Florin Dumitrescu și Jean de la Craiova, versurile manelelor, acest obsedant folclor contemporan. Preferatele mele rămân: Iubi, iubițel, Câți bani ai în portofel? Scoate banii de la bancă Să-ți arăt că nu-s taranca. Iubi, iubițel Ia vino-ncoace nițel Bagă banii-n bancomat Și-arată-mi că ești bărbat. Celelalte nestemate le găsiți în înregistrările care urmeaza (un material de Andreea Oagană): ooo!!!! a aparut poză Pe vremea când eram în liceu era la mare
Aș da rime de la mine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82505_a_83830]
-
iar noi le-am îndestulat nevoile de hrană, adăpost și securitate. Ați văzut vreo pisică mulțumind pentru hrană care i se oferă, cum fac, de exemplu, câinii când dau din coadă? Nici n-o să vedeți. Așa cum n-o să vedeți vreo taranca mulțumind vacii pentru că i-a dat lapte. E o simplă chestiune de așezare în lanțul trofic. Vacă e sub noi. Noi suntem sub pisici. Bun, dar dacă suntem, cu adevarat, dominați de această specie, cum se face că noi nu
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
de la "specific zonei" sau "not elsewhere identified". Denumire în română Ident. alfabetică (3 litere) Denumire științifică Denumire în engleză Plătică de apă dulce (sz) FBR Abramis spp. Freshwater breams (nei) Văduviță melanotă FID Leuciscus (=Idus) idus Ide (Orfe) Babușcă,ocheană, tarancă FRO Rutilus rutilus Roach Crap comun FCP Cyprinus carpio Common carp Caras comun, caracudă FCC Carassius carassius Crucian carp Lin FTE Tinca tinca Tench Fam. ciprinide FCY Cyprinidae Cyprinids (nei) Știucă, mirliță FPI Esox Lucius Nothern Pike Șalău FPP Stizostedion
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
1 Însemnul medaliei jubiliare "25 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii în Republică Socialistă România" are forma unei piese circulare, cu diametrul de 32 mm, pe care sînt gravate în relief: - pe avers: un grup format dintr-un muncitor, o taranca ținînd în brațe un snop de grîu și un țăran; fundalul medaliei reprezintă tractoare arînd, un soare la răsărit și combine recoltînd; - pe revers: în centru un soare cu raze, avînd înscris pe glob "25 de ani"; pe razele soarelui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153371_a_154700]