45 matches
-
delimitată prin bare (taste); deși nu respectă unul dintre aspectele specifice ale instrumentului, ele sunt numite în continuare chitare - este vorba despre chitara fără taste (en. "fretless guitar", unde "fret" înseamnă „tastă”). În ajutorul interpretului se vor desena marcaje pe tastieră, fie din semiton în semiton, fie în punctele obișnuite pentru marcaje de la chitara cu taste (en. "fretted guitar"). Mai rar întâlnite în cazul chitarelor standard, modelele fără taste sunt mult mai răspândite în cazul chitarelor bas, destinate genului jazz sau
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
pentru a marca încheierea unui pasaj în "pizzicato". Notațiile pentru "legato" sugerează folosirea unui singur „arcuș” (adică evitarea mișcării arcușului în direcții diferite) pentru mai multe înălțimi succesive. Fără a se nota în partitură, se știe că instrumentele cu o tastieră curbată nu pot ataca simultan mai mult de două corzi vecine; astfel, suprapunerile de mai mult de două înălțimi vor fi cântate arpegiat. Notațiile pentru "tremolo" sugerează mișcarea rapidă a arcușului, alternativ în cele două direcții. Ele sunt notate distinct
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
în anul 1969 de către chitaristul Jimmy Page (în piesa „Dazed and Confused”, înregistrată cu formația Led Zeppelin); mai recent, formația islandeză de post-rock Sigur Rós a reeditat folosirea acestei tehnici. În jurul anului 1820, a existat un model de chitară cu tastiera curbă, adaptată execuției cu arcușul - ea s-a numit arpeggione și succesul ei a durat doar câțiva ani, din pricina problemelor de construcție. Recent, s-au construit replici ale instrumentului, în variantă acustică sau amplificată electric (de exemplu, GuitarViol). În muzica
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
toate, compoziții semnate de Liviu Tudan). Formația imprimă în același an piesa „Oglinda”, compoziția deja amintită a lui Bădulescu. Acesta cântă vocea, chitara solo, acompaniamentul la double-six; momentul condus de chitară este interpretat în manieră "slide guitar" (mâna care controlează tastiera conduce o piesă rotundă - "bottleneck" - asupra corzilor, producând glissandi), inspirat de intervenția lui Aldea la momentul versiunii din 1974. În anul următor este realizat un videoclip al piesei, în care pot fi văzuți: Bădulescu, Tudan (chitară bas), Nuțu Olteanu (chitara
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
este un instrument muzical cu coarde ciupite. Este o variantă de chitară adaptată unui acordaj mai grav (distanța dintre acordajele standard respective situează basul cu o octavă mai jos), prin urmare va dispune de un corp mai mare, un grif (tastieră) mai lung cu poziții (en. "frets") mai late și patru coarde (standard). Din anii șaptezeci, însă, se construiesc tot mai multe modele cu un număr diferit de coarde: fie se adaugă una, două sau chiar trei celor patru inițiale, fie
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
basului electric, precum cel acustic, se face nu arareori simțită pe discuri mai vechi - de pildă, în cazul discului de muzică tradițioanlă "Drive the Cold Winter Away" al formației rock irlandeze Horslips.) Părțile componente ale "chitarei bas" sînt corpul, gâtul (tastieră, în limbajul celor de formație clasică sau grif), "sistemul de chei" și "coardele". Varianta electrică și cea electroacustică au în plus doze magnetice și sisteme electronice de amplificare a semnalului acustic.
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
muzicologie - bazate pe studierea influențelor sistemului modal al Greciei antice, precum și pe studii acustico- matematice - au fost redactate și au circulat în tot Orientul începând cu sec. IX. Punctul de plecare al teoriei modurilor orientale a fost reprezentarea sunetelor pe tastiera luth-ului - instrumentul oriental prin excelență, ce era cunoscut cu mult înainte de apariția islamului. În acest fel, teoria a evoluat direct din practica muzicală, sunetele neavând o reprezentare abstractă, simbolică, desenată pe hârtie - de tip neumă, notă sau alt semn
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
practica muzicală, sunetele neavând o reprezentare abstractă, simbolică, desenată pe hârtie - de tip neumă, notă sau alt semn grafic - ci una extrem de pragmatică, palpabilă. Pentru un muzician oriental, un sunet este reprezentarea amplasării unui deget într-un anume loc de pe tastiera luth-ului. Cel mai grav sunet pe care luth-ul îl putea produce a devenit limita inferioară a sistemului modal oriental și s-a numit Yakah. Denumirile sunetelor diferă, chiar și atunci când este vorba de același sunet repetat la interval
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
oriental și s-a numit Yakah. Denumirile sunetelor diferă, chiar și atunci când este vorba de același sunet repetat la interval de octavă, respectându-se principiul corespondenței dintre denumirile notelor și digitația luth-ului : un sunet amplasat în altă parte pe tastieră, capătă o altă denumire. Spre exemplu, octava sunetului cel mai grav - Yakah, se numește Naoua. Muzicologii orientali au acordat o importanță sporită studierii sistemului lor tonal din punct de vedere acustico-matematic. Astfel, încă din Evul Mediu au fost luate în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
este alegerea unor proporții diferite la construcție (corpul este mai mare și alte dimensiuni se modifică în consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil, mai grav decât cel al viorii). Viola este alcătuită din corp (cutia de rezonanță), gât (tastieră) și cap (ce conține sistemul de prindere și - uneori - acordare a corzilor). Pe corp este fixat călușul, pe care se sprijină corzile și care determină înălțarea acestora față de corp. Deasupra corpului, corzile sunt prinse la un loc de cordar, în
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
agăța „fixuri” (șuruburi fixe), pentru acordarea cu precizie a corzilor (în lipsa lor, se vor folosi cheile de acordaj). De vreme ce execuția se face folosind arcușul (instrumentul are o rezonanță prea slabă pentru ca ciupitul corzilor să producă o sonoritate satisfăcătoare), călușul și tastiera sunt construite în așa fel încât arcușul să aibă acces la fiecare coardă; ele vor fi dispuse la înălțimi diferite, în forma unui arc de cerc, unde corzile din mijloc sunt cele mai înalte. Arcușul se trage aproximativ tagențial la
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
în registrul grav), trebuie aduse anumite adaptări partiturii. Execuția la violă permite, în linii mari, desfășurarea aceleiași palete tehnice ca în cazul viorii. Poziția este aceeași cu cea folosită pentru execuția la vioară. Mâna stângă (cu care se cântă pe tastieră) are posibilitatea să cânte cu patru degete (nu se folosește degetul mare, în care se sprijină gâtul instrumentului), cu care se pot susține pasaje pe o singură voce (cazul cel mai des întâlnit), dar se poate cânta și pe mai
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
se adaugă acțiunea mâinii stângi și astfel poziția flajeoletului trebuie modificată cât să păstreze proporțiile flajeoletului natural).. Alte tehnici includ poziția arcușului pe lungimea corzii: mergând spre căluș (indicația este "sul ponticello"), sunetul devine mai sec și strident; execuția deasupra tastierei ("sul tasto") creează un sunet mai plin. Atunci când nu se folosește deloc un arcuș, corzile vor fi ciupite cu degetele; procedeul se numește "pizzicato". O variantă a tehnicii presupune întinderea corzii suficient de mult cu degetul, cât să plesnească de
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
sul tasto") creează un sunet mai plin. Atunci când nu se folosește deloc un arcuș, corzile vor fi ciupite cu degetele; procedeul se numește "pizzicato". O variantă a tehnicii presupune întinderea corzii suficient de mult cu degetul, cât să plesnească de tastieră. Ea poartă numele celui care a propus-o prima oară în muzica scrisă pentru instrumente cu coarde - Béla Bartók și al său „"pizzicato" Bartók”. Prin construcție și acordaj, timbrul instrumentului va fi mai „plin” decât cel al viorii, mai bogat
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
prin ridicarea întregii mâini din articulația umărului la înălțimea viorii. Printr-o rotație a antebrațului în articulația de rotație (pronație) va așeza arcușul cu mijlocul său pe coarda La. Aceasta trebuie să fie paralelă cu scăunelul și ușor înclinată spre tastieră. Antebrațul și dosul palmei formează o linie aproape dreaptă. Se va marca mijlocul arcușului cu creta sau lipind o fâșie de hârtie. Printr-o rotire în afară (supinație a antebrațului, elevul va duce iarăși arcușul în poziție verticală. Acest exercițiu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
există limită pentru mișcarea lentă și pentru cea repede. Când depășim limita mișcării lente sunetul devine scârțâit, iar când depășim limita mișcării rapide sunetul devine fluierat și superficial. Pentru obținerea unui sunet pur din punct de vedere acustic, în regiunea tastierei este nevoie de viteză relativ mărită în mișcarea arcușului, spre deosebire de regiunea călușului, care solicită o viteză mai mică de deplasare. Deasemenea, deplasarea pe coardele superioare ale viorii necesită viteză sporită și invers pe coardele grave. Apăsarea este legată
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
viteză mai mică de deplasare. Deasemenea, deplasarea pe coardele superioare ale viorii necesită viteză sporită și invers pe coardele grave. Apăsarea este legată de un anumit punct de contact al 58 arcușului cu coarda. Odată cu deplasarea punctului de contact de la tastieră spre scăunel apăsarea trebuie modificată pentru a înfrânge rigiditatea coardei, care crește. Rămânând pe același punct de contact, varierea apăsării se poate face doar într-un cadru foarte restrâns astfel ca sunetul să nu fie afectat în calitatea sa. Deci
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de registrul instrumental. Georgeta-Ioana Iordache, evoluează cu vioara sa într-un permanent flux de frumuseți îndatoritoare. Ceea ce am urmărit cu o suprindere de nestăpânit este precizia cu care violonista utilizează arcușul, termen care de regulă se referă la acuratețea pe tastieră. La Georgeta- Ioana Iordache, fără a se impieta asupra echilibrelor sonore de ansamblu, arcușul este acționat cu amploare de rol principal în această frumoasă realitate neașteptată și impresionantă în același timp. Am văzut cum arcușul, ca un diapazon sensibil și
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
violoncelistul Tomasz Skweres, unul dintre cei rari și foarte rari interpreți la acest instrument, dintr-o imagine conturată de-a lungul mai multor decenii, și în comparație cu nume de legendă, un interpret care are o dispoziție absolut naturală a poziționării pe tastieră a mâinii stângi și a evoluției arcușului, ceea ce m-a copleșit de uimire. Se știe mai puțin că la violoncel se cântă cu mare greutate, și implicit cu o mare și permanentă risipă de energie. Violoncelul este un instrument care
Un violoncelist de excep?ie by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
-l oferă pianul, violoncelul sau contrabasul. La violoncel sau contrabas corzile sunt mult mai lungi decât la vioară, iar corzile ale viorii. Pentru a se obține variația înălțimii sunetului emis de instrumentele cu corzi, muzicantul apasă cu degetele corzile pe tastiera acestora (vioară, mandolină, chitară, balalaică, violoncel etc.) variind astfel lungimea porțiunii 15 de coardă care vibrează. De regulă, corzile bașilor pianului se înfășoară cu sârmă. În acest fel se mărește masa unității de lungime obținându-se astfel o frecvență joasă
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]