75 matches
-
cuie, urzeala, bătătura și continuai țesând, ținând strâns, tăind mustățile și terminând de regulă cu baierele care trebuiau să fie ceva mai groase. Erau bune pentru orice, chiar pentru cărți să mergi cu el la școală. Aduceam din zăvoi și taulă pentru târnurile de măturat prin curte sau la poartă, dar mai făceam și câte o năzbâtie de dragul digresiunii. Singur fiind odată, am intrat în apă, m-am agățat de o plavie să nu mă scoată apa afară că nu era
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
așa cum am dorit în permanență, să pot fi de folos oamenilor în mijlocul cărora am viețuit. și am crescut. Greutățile nu au fost puține dar și satisfacțiile sunt mari când constat că am reușit până acum să realizez: electrificarea satului Taula, să îmbunătățesc infrastructura comunei, și în special drumul Dealul Perjului-Bărboasa- Taula, sau să ridic monumentul din centrul satului Tarnița, întru cinstirea eroilor care și-au jertfit viața pentru neam și pentru țară, precum și edificarea noului local al primăriei din Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în mijlocul cărora am viețuit. și am crescut. Greutățile nu au fost puține dar și satisfacțiile sunt mari când constat că am reușit până acum să realizez: electrificarea satului Taula, să îmbunătățesc infrastructura comunei, și în special drumul Dealul Perjului-Bărboasa- Taula, sau să ridic monumentul din centrul satului Tarnița, întru cinstirea eroilor care și-au jertfit viața pentru neam și pentru țară, precum și edificarea noului local al primăriei din Oncești. O monografie poate părea prea puțin pentru memoria înaintașilor noștri, dar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dealuri: cea dintâi la est de bazinul Berheciului, începând cu Culmea Dorosanului, atingând 564 m înălțime, continuând cu dealul Panului (552 m), Dealul Ghețului (467 m), Dealul Valea Iapa (507 m), Dealul Oncești (503 m), Dealul Călugăru (467 m), Dealul Taula (381 m), Dealul Gorghești (354 m), iar cea de-a doua la vest de Berheci - satul Oțelești, continuă cu Dealul Mardare (315 m), Dealul Felea (310 m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de puternic cei lipsiți de pământ. În unele cazuri, denumirea satului a fost părăsită odată cu intrarea în stăpânirea altui proprietar, primind numele acestuia: Taula de la Tăuleanu, Oncești de la Oncescu. Sigur că până la aceste nume au existat altele (Taula poate proveni de la „tău”- apă mlăștinoasă sau de la “ staul’’- adăpost pentru vite). În secolul al XIX-lea s-au infiltrat curente de populație străină din Bucovina
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au infiltrat destul de puternic cei lipsiți de pământ. În unele cazuri, denumirea satului a fost părăsită odată cu intrarea în stăpânirea altui proprietar, primind numele acestuia: Taula de la Tăuleanu, Oncești de la Oncescu. Sigur că până la aceste nume au existat altele (Taula poate proveni de la „tău”- apă mlăștinoasă sau de la “ staul’’- adăpost pentru vite). În secolul al XIX-lea s-au infiltrat curente de populație străină din Bucovina, Transcarpatica și Transilvania, după cotropirea acesteia de către Ungaria. Din Galiția s-au infiltrat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu mai există astăzi, în locuri adăpostite și ușor de apărat (ca și Taula, Gorghești sau Valea Boului). Denumirea de Oncești se presupune că vine de la numele a trei frați Oncescu. Onceștii Noi (Lazu - așezare în poiana răzuită de arbori) este așezat pe partea stângă a apelor pârâului Berheci, folosite la adăparea naturală
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ar avea cam 230 de ani. Din așezările vechi s-au emis „tentacule de ieșire la căile de acces principale” (legăturile dintre localități erau prin pădure, pe cărări și drumuri necunoscute), ca Tarnița Nouă din Tarnița Veche, Valea Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându-se socio-cultural și sanitar. Pe Valea Berheciului, în sec. al XV-lea, era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându-se socio-cultural și sanitar. Pe Valea Berheciului, în sec. al XV-lea, era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea Boului (Livezi), Gorghești, Taula, Dealu Perjului, Onceștii- Vechi, precum și siliștile: Urzica, Chiliana și Cuibărești. Moșia făcea parte din trupul moșiei Mănăstirii Răchitoasa ce era subordonată Mânăstirii „Sf. Spiridon” din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). Agricultura juca un rol important în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ales datorită reformei din 1864. Dacă a mai existat o scădere demografică, ea s-a datorat epidemiilor de holeră și foamete din anii 1861 și 1864. Comuna Oncești, înființată în anul 1889, cuprindea satele Oncești, Onceștii Noi, Bărboasa, Dealu Perjului, Taula, Tomozia, Satu Nou și satele Gorghești și Valea Boului (Livezi), ultimele două până în 1952, an după care au trecut la comuna Stănișești. Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care s-au subordonat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna aparține de raionul Bacău. În anul 1968 s-au desființat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Cucu, care erau stăpânii suprafețelor de pământ și ai tuturor bunurilor comunei, chiar până și pe unii oameni care deveniseră robii lor. La școala din Onceștii Vechi, clădită în 1899, învățau copii din Onceștii Vechi, Bărboasa, Dealu Perjului, Tomozia, Taula, Gorghești și Valea Boului. Urmând exemplul înaintașilor, învățătorul Bichescu, venit din Dealu Perjului, avea în școală 80-90 de copii. El a fost învățătorul unor viitoare notabilități locale, precum Cărpulescu, Juncu, Diaconescu, care au devenit primari, notari și perceptori. Printre învățătorii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasiliu Tancret, Vasile Țarălungă, Grigore Puțanu, Maria Grosu și Ada Bertea. Școala cu clasele I-IV, înființată în 1927, a funcționat până în zilele noastre în diferite case din sat. Biserica din Tomozia a fost construită de Ceciliu Cosor. Satele Tomozia, Taula, Gorghești și Onceștii Vechi erau așezate pe moșia mănăstirii Răchitoasa, vecină cu moșia Vovrighi-Vasiliu, cu hotarul Țigănești, cu zarea Stănișești și cu zarea Godinești. Toată această porțiune a fost împărțită între Oncescu, Bogdan, Brumă și Dorobăț. Măsurătoarea a fost făcută
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și mazili. Cu timpul, familiile Tomozei și Oncescu au dispărut, după cum au dispărut și satele Gorghești, Valea Boului și Tomozia din cadrul comunei Oncești. Tot așa a dispărut și stejarul lui Ștefan cel Mare, care marca hotarul între Oncești și Godinești. Taula Taula este un sat așezat în partea de est a comunei. Numele așezării vine de la „tău”, "staul" sau Tăuleanu, toate variantele fiind demne de luat în seamă. Primele familii vechi mai răspândite în sat au fost Tăuleanu, Maftei, Dimofte, Zaharia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mazili. Cu timpul, familiile Tomozei și Oncescu au dispărut, după cum au dispărut și satele Gorghești, Valea Boului și Tomozia din cadrul comunei Oncești. Tot așa a dispărut și stejarul lui Ștefan cel Mare, care marca hotarul între Oncești și Godinești. Taula Taula este un sat așezat în partea de est a comunei. Numele așezării vine de la „tău”, "staul" sau Tăuleanu, toate variantele fiind demne de luat în seamă. Primele familii vechi mai răspândite în sat au fost Tăuleanu, Maftei, Dimofte, Zaharia, Păvăluță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fălcii, dar din cauză că nu locuia în zonă, acesta a vândut moșia lui Toader Vasiliu. Ocupațiile de bază ale locuitorilor acestui sat erau agricultura și creșterea animalelor. Via hibridă ce a luat locul viilor indigene care acopereau dealurile din jurul satelor Taula, Gorghești și Valea Boului a fost adusă de Nică Păvăluță. Mori de vânt au avut Toader Dimofte și Ghiță Dimofte. Școala a fost construită după primul război mondial, în 1932, funcționând cu învățătorul Anton Zaharia, înainte copiii fiind învățați de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind învățați de tatăl acestuia, preotul Zaharia. Alți învățători ai acestei școli au mai fost: Vasile Țarălungă, Ion Bălănescu, Didina Paraschiv, Miluță Țarălungă, Neculai Glod, Vasile Ciulei și Aurica Mardare. În anul 1986, din cauza scăderii numărului de copii, școala din Taula a fost desființată și clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Coman, Carp, Arhire și altele, care au lucrat cu vrednicie terenurile, fiind exemple pentru consătenii lor. În sat există o școala cu clasele I-IV și o frumoasă biserică, ridicată pe la 1900, de care se bucură și enoriașii din satele Taula, Dealul Perjului și Onceștii Vechi. La început, satul a fost așezat pe locul denumit „Dealul Stârcului”, la o depărtare de peste doi kilometri de locul unde este așezat în prezent. Acolo se cunosc urmele satului, constând dintr-o suprafață de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de stat și asupra construcțiilor proprietate individuală (1951) a făcut necesară organizarea în fiecare sat a unei formații voluntare de pompieri (comandantul pe comună era Toma Tabarcea). Dintre cele mai remarcabile realizări care au schimbat fața comunei menționăm: electrificarea (satul Taula a fost electrificat abia în 2004), construirea a 5 școli: două în Tarnița (1960- 1970), una în Satu Nou (1956), una în Oncești (1975) și una în Dealul Perjului (1962), 3 magazine universale, un dispensar medical uman, o brutărie, un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Oncești, dat în folosință în 2002; Sediul Primăriei Oncești, clădire modernă, cu etaj; Școala cu clasele I-X Oncești, 2006, construită cu fonduri de la Banca mondială; Monumentul eroilor din satul Tarnița, 2006; Înființarea școlii cu clasele I-IV din satul Taula, 2005; Modernizarea de drumuri din fonduri SAPARD: 4 km asfalt Dl. Perjului - Bărboasa și alți 3,5 km pietruire Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de apă; Construcția unui teren de sport; Amenajarea târgului săptămânal de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]